marți, 25 februarie 2014

Imputarea salariilor demnitarilor televizioniști

Cine citește, vede, aude în media ar putea spune fără să greșească prea mult, că România este o țară administrată, gestionată, guvernată prin presă, în special cu ajutorul televiziunii. Iar acest lucru se întâmplă pentru că, non stop, unele televiziuni și parțial, altele prezintă diverse știri, programe, analize, dezbateri sau cum s-or mai numi, tot felul de emisiuni cu caracter puternic politice și mai puțin economice și sociale. Dar și emisiunile economice, sociale sau de altă natură sunt legate ombilical de politica românească.
Permanent, casele românilor sunt invadate, inundate de politica imundă, murdară, dezgustătoare a diverșilor politicieni români, în special demnitarii puși sau aleși să conducă această țară frumoasă a noastră. Cum ar spune și o vorbă din popor-“Frumoasă țară, păcat că-i locuită!“, dar care se poate adapta la vremurile actuale cu zicala- “Păcat că-i guvernată la televizor!”
Zi și noapte, românii văd la televizoare fețe de președinți, prim miniștri, miniștrii, directori, primari, politicieni mai mici sau mai mari, băsiști, uslamiști, voiculești, pontiști, profitori, analiști, gestionari de țară și popor și alții asemenea, care le vorbesc ritos, cu aere marțiale, serios, manipulator, cu mesaje subliminale, cu minciuni ascunse ori pe față, urmărindu-și interesele personale sau de grup.
Astfel încât mulți oameni din popor, ca nea Gheorghe, Ion, baba Floareași alții, votanți de prin localitățile diverse ale României, amărășteni care își duc traiul după o zip e alta, așteptând pensia de nimic și promisiunile ca aceasta să fie mărită, se întreabă pe bună dreptate: “-Păi, când mai lucrează ăștia de sus, de la Guvern sau Președinție, dacă toată ziua și noaptea sunt la televizor? Ei pe ce primesc leafa, pe brașoavele de la televizor?”
În realitate, sunt legitime aceste întrebări ale poporului votant, pentru că dacă ne gândim cât timp pierd și cât gaz ard demnitarii pe la televiziuni în special, dar și pe alte canale media, ajungem să constatăm că într-o singură lună, de exemplu, un prim ministru, ministru sau parlamentar consumă mai multe ore cu aparițiile în presă decât la serviciu.
În special pentru plătitorii de taxe și impozite, cei care sunt baza bugetului de stat, ar fi bine să știe atât lefurile tuturor angajaților din instituțiile publice, salarii care nu sunt deloc mici, cum se plâng unii, în raport cu multe lefuri din mediul privat.
Este bine să se știe cum se cheltuie banii publici și responsabilii să dea socoteală pentru gestionarea acestora. Dar este bine să se știe și cât timp, câte ore lucrează demnitarii în special, dar și alți angajați publici, într-o lună sau într-un an, pentru că dacă îi vezi toată ziua/noaptea la televizor este evident faptul că la serviciu prestează mai puțin.
Ar fi curios de făcut, văzut, analizat o statistică privind numărul de ore lucrate efectiv la serviciu comparativ cu numărul de ore petrecute la televizor, de către demnitarii televizioniști.
Oare cât timp de lucru efectiv le rămâne șefului Guvernului, al Senatului, miniștrilor, dacă ei sunt prezenți non stop la televizoare, mai ales în timpul programului de lucru, care în cazul lor este unul special? Să vedem dacă aceștia își justifică sau nu lefurile babane, în raport cu numărul de ore lucrate.
După ce vedem pe sticla televiziunilor și în restul mediei, probabil că am afla despre un număr destul de mic de ore muncite, față obligațiile de serviciu. Eu așa cred. Și am afla că din poziția de demnitari, s-ar fi folosit pentru a-și crește accesul și influența la media, în interese politice, de partid, de grup și personale.
Probabil că dacă ar exista o autoritate de control pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu de către angajații publici, care nu doar să controleze, ci și să impute salariile celor ce nu-și fac treaba, s-ar economisi anumite sume de bani, ce ar putea fi folosite în sectoarele subfinanțate, cum ar fi educația, de exemplu.
Ieșirile excesive în presă ale unor demnitari din conducerea statului sunt ineficiente, inoportune și chiar prejudiciază instituțiile pe care le conduc. De exemplu, dacă un demnitar membru al unui partid aflat la guvernare iese toată ziua/bună ziua în presă și turuie despre problemele/interesele politice, fără nici o legătură cu funcția lui plătită de ministru sau altceva și cu munca lui efectivă la serviciu, acest lucru nu înseamnă prejudicierea instituției unde ar trebui să fie prezent la muncă?
Nu ar fi normal ca acestor demnitari televizioniști să li se impute numărul orelor nelucrate, să li se taie din salarii sau să fie dați afară din serviciu? Eu cred că da. Și ar fi și cinstit față de alegătorii și plătitorii de taxe la buget.
Pe de altă parte, în țările cu o democrație avansată, șefii de guvern, miniștrii, președinții sau alți oameni din conducerea statului nu ies tam/nesam, non stop la televizor, în presă. În Marea Britanie, Germania, SUA și alte țări nu ies conducătorii permanent, în presă, să se certe cu adversarii politici sau să-și facă alte interese.
Există instituții speciale de comunicare, servicii de presă care comunică ceea ce trebuie opiniei publice și doar în cazuri excepționale apar în media șefii de guverne și stat, miniștrii pentru a face declarații în spațiul public.
Este adevărat și la noi în guvern și ministere există servicii cu rol exclusiv de comunicare în spațiul public, plătite din banii publici, dar acestea ori nu-și fac sau nu sunt lăsate să-și facă treaba, ori sunt ineficiente din cauza angajaților incompetenți. Sau, pur și simplu sunt ignorate de către șefi, care consideră că nu le servesc suficient de bine interesele ori aceste interese nu sunt în concordanță cu cele ale instituției din care fac parte și atunci preferă să iasă personal la televizor.
Această realitate existentă în societatea românească, care prejudiciază clar principalele instituții ale statului, inclusiv bugetul, ar trebui să fie controlată printr-o reglementare legislativă, care să depisteze și să sancționeze demnitarii și alte persoane cu funcții publice, ce în loc să-și facă treaba pentru care primesc salariile sunt prezenți non stop în presă.
Trebuie imputate salariile demnitarilor televizioniști, oricine ar fi aceștia și din orice partid sau alianță, înalți funcționari ai statului care-și neglijează obligațiile de serviciu.