joi, 24 aprilie 2014

În atenția românilor care lucrează în Uniunea Europeană



Noi reglementări europene:


Drepturi depline la pensie pentru lucrătorii UE care se mută în alt stat



Lucrătorii UE care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, datorită unei propuneri legislative adoptate de Parlament marţi. Aceasta urmează a fi aprobată formal de Consiliul de Miniştri.


"Textul aduce o îmbunătăţire reală a situaţiei multor lucrători. Este un mare pas înainte pentru libertatea de mişcare a lucrătorilor şi un impuls dat Europei sociale", a spus raportorul Ria Oomen-Ruijten (PPE, NL), adăugând că "o pensie bună este o necesitate, în contextul în care speranţa de viaţă a europenilor a crescut".

Drepturi de pensie depline

Legislaţia actuală UE prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii la pensie, adică cele oferite de stat.

Nu există însă reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, finanţate sau co-finanţate de angajatori, aşadar oamenii care se mută între statele membre riscă să îşi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.

Maximum trei ani pentru a fi eligibil

Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani.

Deputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie conform noii directive, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.



Conturi bancare la vedere pentru toţi


Orice rezident legal în UE ar trebui să aibă dreptul de a deschide un cont la vedere pentru plăţi, fără ca acest drept să fie îngrădit pe motive de naţionalitate sau loc de rezidenţă, conform noii legislaţii adoptate de Parlamentul European marţi. Această lege mai prevede ca taxele şi regulile aplicabile tuturor conturilor de plăţi să fie transparente şi comparabile, facilitând transferul către un alt cont de plăţi care oferă condiţii mai bune.

"Această directivă va da mai multă putere utilizatorilor de servicii comune standard de plăţi. Garantarea accesului la conturi la vedere pentru toţi consumatorii, inclusiv pentru imigranţi şi cetăţenii mobili, va stimula modernizarea economică, va contribui la libertatea de mişcare şi va ajuta cetăţenii defavorizaţi din societăţile noastre",a spus Jürgen Klute (GUE/NGL, DE) raportorul pe acest dosar.

Textul a fost adoptat cu 603 voturi pentru, 21 voturi împotrivă şi 51 abţineri.

Acces deschis

Parlamentul a inserat cerinţa ca aceste conturi la vedere pentru plăţi să fie oferite de toate sau cel puţin de suficiente instituţii de credit în fiecare stat membru, pentru a garanta atât accesul facil al tuturor, cât şi oferte competitive. Aceste oferte nu ar trebui să se limiteze la băncile care oferă doar servicii online.

Orice rezident legal din UE, chiar şi fără o adresă fixă, ar trebui să poată deschide un cont la vedere. Cu toate acestea, statele membre ar putea cere potenţialilor clienţi să explice interesul şi scopul deschiderii unui astfel de cont într-un stat anume, cu condiţia de a le respecta pe deplin drepturile fundamentale şi de a nu face această cerinţă prea dificilă sau complicată.

Informaţii clare

Legea ar trebuie să se asigură că oricine deschide un cont de plăţi poate înţelege comisioanele şi ratele dobânzilor şi poate compara ofertele - aceste informaţii ar trebui să fie clare şi standardizate în UE. În fiecare stat membru UE, ar trebui să existe cel puţin o pagină de internet independentă care să compare ratele dobânzilor şi comisioanele aplicate de bănci. Băncile ar trebui să fie obligate să informeze clienţii despre faptul că oferă aceste conturi la vedere pentru plăţi.

Caracteristicile unui cont de bază

Conturile "de bază" pentru plăţi ar permite clienţilor să transfere şi să retragă numerar şi să execute tranzacţii de plăţi în UE, inclusiv tranzacţii printr-un card de plăţi sau online. Clienţii ar putea executa un număr nelimitat de astfel de operaţiuni, fie gratuit, fie cu un comision rezonabil. Cu toate acestea, statele membre pot decide ca aceste conturi să nu includă facilităţi de descoperire de cont sau să limiteze suma posibilă pentru astfel de facilităţi. 

Transfer mai uşor de la un cont la altul pentru clienţi

Pentru a beneficia de cele mai bune oferte, clienţii ar trebui să se poată transfera la un alt cont bancar în UE, cu un comision rezonabil. Transferul între conturile bancare în aceeaşi monedă şi în acelaşi stat trebuie să aibă loc prin intermediul băncii care primeşte clientul, la cererea titularului sau titularilor de cont, cu autorizaţia acestora.

Toate transferurile de credit, ordinele de plată şi debitele directe care trebuie transferate trebuie să fie identificate. În termen de două zile lucrătoare de la primirea autorizaţiei, banca care primeşte clientul trebuie să ceară furnizorului de servicii să efectueze operaţiunile autorizate.

Băncile vor fi obligate să returneze orice pierderi financiare care rezultă direct din erori în procesul de transfer, fără întârziere.


PE: contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor 



Parlamentul a aprobat marţi trei măsuri pentru ca băncile să se pregătească pentru falimente şi să nu se mai bazeze pe contribuabili să le acopere pierderile. Două măsuri au în vedere restructurarea şi falimentarea băncilor cu probleme, iar cea de a treia se asigură că băncile şi nu contribuabilii vor garanta depozitele mai mici de 100 000 euro în caz de faliment. Aceste măsuri completează sistemul unic de supraveghere bancară, deja existent, contribuind la realizarea uniunii bancare.

Parlamentul a câştigat concesii substanţiale din partea miniştrilor de finanţe, mai ales în ceea ce priveşte regulile care stabilesc mecanismul unic de decizie bancară şi fondul adiacent de 55 miliarde de euro, finanţat de bănci, raportorul în Parlament fiind Elisa Ferreira (S&D, PT). Aceste reguli reduc semnificativ marja de manevră politică care ar putea altfel bloca acţiunile împotriva băncilor şi se asigură că fondul poate fi stabilit repede şi utilizat în mod mai echitabil. 

În directiva privind redresarea şi deciziile bancare, pentru care raportor a fost Gunnar Hökmark (PPE, SE), deputaţii au creat un proces foarte strict pentru orice posibilă utilizare a banilor publici.

Regulile actualizate privind depozitul de garanţie, pentru care raportor a fost Peter Simon (S&D, DE) se vor asigura că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mult mai repede dacă o bancă dă faliment. Aceste reguli mai cer ca băncile să pună în schemele de garanţie bani numerar mai degrabă decât angajamente.

Pentru mai multe detalii privind temele de mai jos, a se vedea şi legătura externă către nota de background (mai jos). 

Băncile să suporte pierderile şi să plătească pentru fondurile de urgenţă

În cursul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. Instrumentele de "bail-in" incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă, prin contrast, că proprietarii băncilor (acţionarii) şi creditorii (deţinătorii primari de titluri de valoare) vor fi cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanţare. 

Exemple despre cum ar putea funcţiona acest lucru sunt disponibile în nota de background.

Cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanţeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de "bail-in". Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro şi cele care vor opta să li se alăture) vor împărţi un fond comun, finanţat de bănci, cu rezoluţie unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat în răstimp de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul lor fond finanţat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în răstimp de 10 ani. 

Mai puţin amestec politic pentru a păstra reduse costurile băncilor falimentare 

Deputaţii au susţinut ca atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acţiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniştrilor de finanţe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidenţa mecanismului unic de decizie. Compromisul final limitează semnificativ influenţa acestora din urmă şi presiunea politică, permiţând mai multă echitate, acţiuni mai rapide şi costuri mai reduse pentru a rezolva problemele băncilor. 

Deponenţii sunt mai bine protejaţi

Actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să creeze propriile lor scheme finanţate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100 000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăşi. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligaţi să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.

Deputaţii s-au mai asigurat că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mai repede. Suma totală a depozitului lor de garanţie ar trebui să fie disponibilă în maximum şapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistenţă (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile. Deputaţii au mai inserat clauze care includ "balanţe temporar mari", în garanţie. Dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100 000 euro, de exemplu prin vânzarea unei case, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puţin trei luni.