Riscăm să fim acuzați de fapte pe care nu le-am comis, dar le-au făcut alții, folosindu-se ilegal de datele noastre
Săptămâna trecută, s-a dat oficial startul la campania
electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 25 mai. Premergător
acestui start, doritorii de a candida la europarlamentare au fost obligați de
lege să strângă semnăturile necesare înscrierii candidaturilor, 100. 000
semnături pentru independenți și 200. 000 pentru partide.
Dacă pentru partide nu a fost o problemă strângerea
adeziunilor, aspiranților independenți le-a fost ceva mai greu, dar nu
imposibil de strâns semnăturile necesare, chiar dacă ulterior, unii dintre
aceștia au fost respinși de BEC. Semnăturile pentru alegeri s-au strâns pe toate
căile posibile: pe stradă, în birouri, prin telefon, email, pe rețelele
sociale, chiar dacă aveau obligativitatea ca formularele să conțină date cu caracter
personal, cum ar fi nume, prenume, adresă, CNP.
Pe lângă alte scandaluri politice și acuze din scena circului
de partid și de stat, din anul electoral 2014, ni s-a furnizat zilele
trecute, un nou “spectacol”, cu efecte
de plângeri și amenințări cu Justiția. Guvernul a făcut o plângere la Parchet, reclamând faptul
că petiția Partidului Mișcarea Populară (PMP) privind acciza la carburanți,
conține date și semnături false ale multora dintre cei 300. 000 de semnatari.
În perspective alegerilor prezidențiale, de la toamnă, unele
partide și-au anunțat deja planurile și au început strângerile de semnături pentru
candidații vizați a fi înscriși în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. Este
firesc ca cei ce doresc a fi aleși și susținătorii lor să facă pregătirile necesare și demersurile
pentru a-și atinge scopul, respectând legea în vigoare.
Anormal este faptul cum se pot strange, prin diverse mijloace
ilegale și folosi datele cu caracter personal ale românilor, date care pot fi
folosite în diverse alte scopuri nu doar electorale. Câți dintre noi nu am fost
nevoiți să prezentăm cartea de identitate, copii după acte sau date personale
în anumite situații, unde chiar nu era nevoie să ni se înregistreze aceste
date.
În România ultimilor ani, chiar dacă există și lege și instituții de
protecție a utilizării abuzive a datelor cu caracter personal, acestea sunt strânse,
solicitate pe toate căile posibile: la școală, la poștă, la RATB, la metrou, la
cumpărături, la comerțul online, la interviurile de angajare, la pensii, la
alocații, la primării, la poliție, în sondajele de pe stradă, prin telefon, pe
internet, la cablu, la parcare, la bănci și IFN-uri, la intrarea în diverse
societăți și instituții, la bibliotecă, la tranzacțiile imobiliare, la
mitinguri și manifestații, la susțineri politice și apolitice, etc.
Oriunde, oricând și oricum se solicită datele personale, de
către persoane autorizate ca operatori de date personale sau persoane care nu
au această calitate. Ca mulți români de altfel, nu am înțeles niciodată de ce
trebuie să furnizez datele personale, inclusive CNP-ul, unor instituții,
societăți sau persoane care nu au dreptul să solicite astfel de date, care pot
fi folosite foarte ușor în scopuri abuzive, inclusiv în scop electoral, pentru
săvârșirea de fraude și ilegalități.
De exemplu, nu înțeleg de ce este nevoie să-ți dai datele
personale la completarea unui chestionar comercial într-un magazin, la
sondajele stradale, prin telefon sau pe rețelele sociale? De ce trebuie cartea
de identitate sau copia la cumpărarea unui abonament RATB sau la metrou? De ce
este nevoie să prezinți o copie au să ți se copieze datele personale la un
interviu de angajare, dacă nu închei în acel moment nici un contract între
părți?
De ce unele ong-uri, cum este Fundația Voiculescu de exemplu,
care au parteneriate cu școlile, solicită în scris date personale ale
părinților pentru participarea copiilor lor la diverse activități
extracuriculare ? La ce le folosește datele cu caracter personal ale părinților
pentru participarea copiilor la banale concursuri școlare?
Dacă unii cetățeni cad victime naivității lor și oferă de bună
voie datele cu caracter personal unor instituții și personae care nu au dreptul
legal să le solicite și folosească, există și situații când oamenii sunt
obligați să prezinte cartea de identitate sau alte documente, fără a fi strict
necesar acest lucru și a avea garanția protecției acestor date.
De exemplu, dacă vrei să intri într-o anumită instituție sau
societate pentru rezolvarea unei probleme, la poartă ți se solicită cartea de
identitate, lăsată la portar care îți notează datele personale sau pur și simplu
o copiază fără acordul tău și pe care o primești înapoi la ieșirea din
instituția respectivă. Astfel, până și portarii pot strange baze de date cu caracter
personal, fără să știm dacă au acest drept și în ce scop le pot utiliza.
Chiar și în trafic, dacă te oprește polițistul de circulație,
ți se pot preleva datele personale și folosi în scopuri diverse. Și când te
prinde controlorul în autobuz fără bilet și îți cere documentul de identitate,
ți se pot lua fără voie datele personale, inclusiv seria, numărul și CNP-ul
actului.
Există diverse și nenumărate moduri de a ți se copia fără
voie datele strict personale și folosite în mod abuziv, iar aceste abuzuri
chiar se întâmplă zi de zi. Din această cauză, mulți cetățeni ajung să aibă
probleme serioase după ce le-au fost folosite ilegal datele personale, în
diverse scopuri: fraude bancare, contracte false, scopuri electorale și lista
ar putea continua.
În urmă cu ceva timp, mă uitam pe listele electorale la
europarlamentare și, făcând o socoteală sumară a numărului de semnături depuse
de candidați, am constatat că acesta depășea lejer peste 5 milioane de
persoane, dar sigur erau peste 6 milioane dacă le adăugam pe cele ale
respinșilor. Păi dacă toate aceste semnături ar fi fost adevărate și semnatarii
ar vota cu candidații care au pe liste adeziunea lor, atunci sigur aceștia ar
fi aleși în funcțiile pentru care candidează.
Doar că nu cred ca aceste semnături să fie toate oferite de
bună voie, ci utilizate abuziv de cei care au intrat ilegal în posesia lor. De
aici și neconcordanțele, reclamațiile și sesizările privind diversele liste
electorale sau petiții. Astfel, nu mai
este de mirare că au votat și morții sau că unii oameni sunt acuzați de fapte pe
care nu le-au comis.
Furtul și folosirea abuzivă a datelor cu caracter personal au
luat amploare în România ultimilor ani, iar acest lucru trebuie depistat și
pedepsit drastic de lege. Altfel, riscăm să fim acuzați de fapte pe care nu
le-am comis, dar le-au făcut alții, folosindu-se ilegal de datele noastre
personale.
Pe de altă parte, foarte puțini dintre noi știu că există o
legislație în acest sens și o instituție intitulată Autoritatea Națională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) care are
rolul de a supraveghea și a lua măsuri în acest domeniu. O atenționare postată
pe siteul acestei instituții ne avertizează:
“În condiţiile dezvoltării tehnologice actuale,
fiecare dintre noi ar trebui să fie conştient de riscurile pe care şi le asumă
atunci când furnizează date personale, atunci când accesează internetul, când
face rezervări pentru călătorii pe diverse site-uri sau când foloseşte cărţi de
credit. Folosirea ilegală a acelor date conduce de cele mai multe ori la grave
încălcări ale dreptului la viaţă privată a oricăruia dintre noi şi, în acest
sens, atât Autoritatea naţională de supraveghere, cât şi celelalte instituţii
ale statului sau companii private, fiecare pe domeniul ei de activitate, au
datoria de a preveni şi combate acest fenomen. Astfel, ca şi până în prezent,
asigurăm cetăţenii si instituţiile din România de întreaga noastră implicare în
rezolvarea eficientă şi rapidă a plângerilor şi sesizărilor ce vor fi adresate
Autorităţii naţionale de supraveghere.”
“Efectuarea de copii de pe documentele care
conţin codul numeric personal este interzisă, potrivit prevederilor art. 6 din
Decizia nr. 132/2011 a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării
Datelor cu Caracter Personal, cu excepţia situaţiei în care există o prevedere
legală expresă ori când se obţine acordul persoanei respective sau cu avizul
aceleiaşi autorităţi. “
Această instituție a înregistrat, cercetat
petiții ale cetățenilor și a prevăzut sancțiuni în privința mai multor
instituții sau societăți care au încălcat legea. Iată un singur exemplu:
Anul trecut, ANSPDCP a
dispus aplicarea unei amenzi contravenţionale în cuantum de 2.000 lei Regiei Autonome
de Transport Bucureşti, pentru efectuarea de copii ale actelor de identitate
ale elevilor şi studenţilor care solicită eliberarea abonamentelor cu tarif
redus. Această faptă constituie contravenţia de „prelucrare
nelegală a datelor cu caracter personal”, prevăzută de art. 33 din Legea nr.
677/2001.
În
investigaţia realizată s-a constatat că operatorul a scanat
şi a reţinut copii ale actelor de identitate şi ale altor documente ce
conţineau codul numeric personal al solicitanţilor (de ex:
certificat de naştere, paşaport, carte de rezidenţă), cu încălcarea
dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 677/2001.
Pe viitor, pe lângă faptul că românii trebuie să
fie mai atenți și precauți atunci când oferă actele de identitate sau datele
personale atunci când li se solicită aceste documente ilegal, ei pot sesiza
autoritatea în domeniu.
“Dacă dreptul la viața privată ți-a fost
încălcat, sesizează pe www.dataprotection.ro”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu