miercuri, 20 august 2014

”Fantoma” recesiunii economice

Promisiunile și pomenile electorale intră în contradicție evidentă cu o economie aflată în recesiune


De câteva zile încoace, se vorbește tot mai mult de intrarea României în recesiune economică, iar acest lucru a creat divergențe de opinii printre analiștii în domeniu, specialiști, politicieni, guvernanți. ”Fantoma” recesiunii economice, unii îi zic tehnică, dar tot recesiune este, bântuie tot mai mult de îți vine să crezi că ar fi chiar adevărată, în ciuda multora care încearcă să ne convingă cu tot dinadinsul, că ar fi doar o Fata Morgana, iar economia românească va crește într-un an cât în alți șapte ani la un loc.

Ca un profan în domeniul economiei nu pot să-mi dau cu părerea și să mă dau mare specialist, cum vedem droaie astfel de specialiști în spațiul public, încercând să ne explice, să ne dovedească mai ales că au dreptate și că afirmațiile lor sunt reale. Însă, am încercat să mă documentez cât de cât din presă, să aflu dacă chiar am intrat în recesiune economică sau nu.

 Pentru că după ce ai trecut printr-o criză cu măsuri de austeritate drastice, din cauza cărora lumea îl mai înjură și acum pe Emil Boc, numai ce auzi de recesiune, criză, producție, contracție, inflație, austeritate și altele asemenea, te ia cu fiori reci pe șira spinării.

Recunosc că după mai multe căutări, citiri de articole și opinii analistico-economice-financiare nu m-am dumirit clar dacă economia românească dă înapoi. La fel cred că nu au înțeles nici alți simpli cetățeni nespecialiști ca mine. Dar dacă au început să fie vehiculate astfel de știri negative, în ciuda altor asigurări de bine din partea guvernanților, eu cred că e de rău, ceea ce m-a făcut să îmi aduc aminte de câteva lucruri importante, care încă nu și-au găsit rezolvarea spre binele economiei românești și a bugetului de stat.

Cu toții ne aducem aminte disputele pe seama promulgării Legii CAS-ului, când actualul prim ministru, Victor Ponta și ministrul  finanțelor Ioana Petrescu, n-au fost în stare să arate sursele financiare care să suplinească tăierea CAS-ului. Cu toții vedem că investițiile au stagnat, poate chiar au regresat, dar unii guvernanți nu vor să recunoască acest lucru, bătându-se cu pumnul în piept că economia zburdă.

Cu toții constatăm scăderea locurilor de muncă.

Dacă este adevărată recesiunea economică, normal ar fi ca Guvernul să adopte urgent măsurile care se impun într-o astfel de situație, care vor fi măsuri nepopulare și ar crea o stare de nemulțumire în rândul populației sărăcite.

Mai vedem că pușculița statului este din ce în ce mai goală, realitate care a dus la impunerea de tot felul de noi taxe și impozite aberante. Recent, procurorul șef  DNA, Laura Codruța Kovesi, declara că ”în 2013, ANAF nu a reușit să confiște decât 5% din ceea ce au dispus instanțele judecătorești în procesele inițiate de DNA. Dacă ar fi reușit să confiște întreaga sumă, 300 milioane euro, ANAF ar fi adus la bugetul statului o sumă echivalentă cu un sfert din bugetul Ministerului Sănătății.” Inexplicabilă ineficiența ANAF!

Cu toate acestea, guvernanții promit să adopte măsuri de mare popularitate: reintroducerea pensiilor speciale, amnistii fiscale și alte promisiuni care vor fi primite cu entuziasm de mulți români și vor aduce simpatii electorale importante pentru partidele aflate la putere.

Aceste promisiuni și pomeni electorale intră în contradicție evidentă cu o economie aflată în recesiune, putând avea un impact devastator privind viitorul României. Ce se va întâmpla vom vedea, dar sigur este că ceea ce se întâmplă acum cu economia și politica românească nu poate decât să ne îngrijoreze.