Starea învățământului bucureștean 2013-2014. Raport al ISMB.
Nimic despre marile
probleme din educație. Nimic despre corupție. Nimic despre lipsuri: financiare,
materiale, manuale, materiale didactice și școlare. Nimic despre lipsa
condițiilor de învățământ, despre lipsa spațiilor. Nimic despre afacerile din
școli. Nimic despre „obligarea„ elevilor și părinților de a achiziționa diverse
manuale, cărți, caiete și alte auxiliare. Nimic despre lipsa dotărilor. Nimic
despre neutilizarea corespunzătoare a
echipamentelor informatice.
Nimic despre
contracte, nimic despre respectarea programelor guvernamentale gen ”Cornul și
laptele„ sau ”Mărul” în școli. Nimic despre fondul clasei, fondul școlii și
alte fonduri neobligatorii. Nimic despre problemele personalului din unitățile
de învățământ. Nimic despre cadrele didactice incompetente sau cu probleme de
sănătate ori de altă natură. Nimic despre neimplicarea autorităților locale
pentru asigurarea condițiilor desfășurării procesului de învățământ în condiții
normale. Nimic despre implicarea nocivă a politicului în activitatea
educațională.
”Nimicurile” acestea ”neimportante”
din învățământul românesc și nu doar bucureștean ar mai putea fi înșirate la
nesfârșit, fiind boli cronice și de lungă durată în domeniul educației. Dar ce
folos? Nu ajută pe nimeni, din moment ce ele nu sunt recunoscute oficial și
analizate, dezbătute, propuse spre rezolvare de responsabilii politici sau
apolitici din zona educațională. Nu ajută pe nimeni din moment ce rapoartele
oficiale ale instituțiilor de resort văd doar ce vor responsabilii care le
întocmesc cu ”profesionalismul” cu care conduc și învățământul românesc.
Dovadă față de
”grija” asigurării unei educații de calitate, performante, la nivel european,
stă și analiza efectuată și dată publicității (http://ismb.edu.ro/documente/diverse/2014_STARE_INVATAMANT_FINAL_TOTAL) de către Inspectoratul Școlar al Municipiului
București, privind starea învățământului bucureștean, în anul școlar 2013-2014.
Principalele contexte care au influențat învățământul bucureștean, în raportul
ISMB, au fost:
”CONTEXTUL POLITIC
La nivel politic,
la baza sistemului educațional bucureștean a stat Programul de Guvernare, care și-a
propus formarea unei resurse umane competitive în conformitate cu cerinţele
societăţii cunoaşterii, a globalizării, a educaţiei pentru o societate
durabilă. Priorităţile şi strategia afirmate de către MEN au urmărit
implementarea unui nou cadrul legislativ care să asigure modernizarea,
stabilitatea şi coerenţa sistemului de învăţământ.”
”CONTEXTUL ECONOMIC
În condițiile
crizei financiare contemporane, Comisia Europeană a elaborat o strategie pe 10
ani, intitulată „EUROPA 2020”, menită să revigoreze economia europeană şi să
facă posibilă o „creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”. În
acest context, în domeniul educaţiei, Comisia Europeană a propus la nivelul
educației din statele membre creșterea eforturilor menite să conducă la
reducerea simțitoare a abandonului şcolar, mai precis sub nivelul de 10% creşterea
numărului absolvenţilor cu studii superioare, la 40% .Cerinţele de forţă de
muncă sunt mai restrânse, ca urmare a închiderii unor întreprinderi de
producţie.Integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor învăţământului
preuniversitar din București se desfășoară greoi.”
”CONTEXTUL SOCIAL
Populaţia din
municipiul Bucureşti cuprinde peste 2,5 milioane locuitori, cu o densitate mare
de locuitori pe km2. Analiza demografică ne dezvăluie o scădere evidentă a
populaţiei şcolare, cu efecte pe termen mediu și lung asupra sistemului de
învăţământ. Populaţia şcolară a scăzut, în medie, cu aproximativ 2,7-5% în
fiecare an şcolar.”
Raportul ISMB se
întinde pe zeci de pagini cu statistici, grafice, indicatori diverși în care sunt
evidențiate printre altele, următoarele aspecte:
La ”Puncte tari”:
-”Numărul mare de unități cu
statut de Școală Europeană;
-nivelul profesional ridicat de
pregătire didactică a personalului;
-utilizarea curentă a
echipamentelor informatice”,
uitându-se probabil sau neștiindu-se că în multe școli computerele destinate
utilizării și învățării de către elevi, din diverse motive, nu sunt folosite
absolut deloc de către aceștia. Nu din vina lor.
La Puncte slabe:
-”Interesul
scăzut al unor cadre didactice pentru cunoașterea problematicii și documentelor
de strategie educațională privind asigurarea caității în educație;
-eficiența scăzută și
formașlismul activității de formare continuă la nivelul comisiilor metodice din
școli.”
La Resurse umane, pe lângă cadrele
didactice cu pregătire corespunzătoare, se înregistrează și: suplinitori
12, 73%, pensionari 4,37% și cadre fără studii corespunzătoare 1, 36%. Există
un deficit de cadre la Limba română, Limba maternă, Pishopedagogie, Sport și
Alternative educaționale. Excedentul se înregistrează la disciplinele
Matematică, Chimie, Istorie și Cultură civică.
Nivelul standardelor educaționale la elevii bucureșteni este bun la limbi
străine. Nivelul de performanță atins de
elevi la disciplinele din curiculum-ul național și local este corespunzător
doar la liceele teoretice, nu și la cele tehnologice.
Amenințări:
-existența
tot mai scăzută a ofertei pe piața muncii; criza financiară; interesul scăzut
al unor cadre didactice privind asigurarea calității în sistemul de educație;
-Inerția, rutina, susținute de
slaba motivare a unor cadre didactice pentru atingerea standardelor
educaționale.
Observăm o contradicție privind cadrele didactice, care
la Punctele tari apar cu un nivel profesional ridicat și la Amenințări sunt
menționate unele cadre didactice necorespunzătoare!
Starea de sănătate a populației școlare evidențiază o serie de boli, dar și 46 de școli
fără autorizație sanitară, printre cauze fiind menționate lipsa igienei și a personalului
medical.
La capitolul Lipsuri se evidențiază lipsa
de curprindere și oferta reduse la profilul tehnic și profesional, extrem de
limitate și de cunoscute de către elevi.
Am trecut în
revistă sumar, doar câteva dintre aspectele
cuprinse în analiza ISMB privind situația învățământului școlar
bucureștean, în anul școlar 2013-2014. Curioșii care pot citi documentul pe
site-ul ISMB vor constata, ca și mine, ca mulți alți părinți sau cetățeni
interesați de educația copiilor lor, de viitorul României, de altfel, vor
constata că analiza nu a luat în vedere și ”nimicurile neimportante”, amintite
de mine la începutul acestui articol.
Păi dacă sunt ”neimportante”,
de ce să le ia ISMB-ul în considerare?!!! Dacă la nivelul Capitalei europene a
României, unde se consideră subiectiv, că s-ar da și ora exactă a învățământului
românesc, lucrurile stau cu stau, probabil că în restul teritoriului țării sunt
și mai grave. Dar pe cine interesează acest lucru?
Responsabilii în domeniul
educației văd și scot în evidență doar ceea ce le convine, ceea ce nu îi
implică din punctul de vedere al răspunderi față de starea de fapt a
învățământului românesc. De ce ar face acest lucru? Învățăm la standarde
europene, nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu