miercuri, 3 decembrie 2014

”Nimicuri” despre lucrurile ”neimportante” din educație

Starea învățământului bucureștean 2013-2014. Raport al ISMB.



Nimic despre marile probleme din educație. Nimic despre corupție. Nimic despre lipsuri: financiare, materiale, manuale, materiale didactice și școlare. Nimic despre lipsa condițiilor de învățământ, despre lipsa spațiilor. Nimic despre afacerile din școli. Nimic despre „obligarea„ elevilor și părinților de a achiziționa diverse manuale, cărți, caiete și alte auxiliare. Nimic despre lipsa dotărilor. Nimic despre neutilizarea  corespunzătoare a echipamentelor informatice.

Nimic despre contracte, nimic despre respectarea programelor guvernamentale gen ”Cornul și laptele„ sau ”Mărul” în școli. Nimic despre fondul clasei, fondul școlii și alte fonduri neobligatorii. Nimic despre problemele personalului din unitățile de învățământ. Nimic despre cadrele didactice incompetente sau cu probleme de sănătate ori de altă natură. Nimic despre neimplicarea autorităților locale pentru asigurarea condițiilor desfășurării procesului de învățământ în condiții normale. Nimic despre implicarea nocivă a politicului în activitatea educațională.

”Nimicurile” acestea  ”neimportante” din învățământul românesc și nu doar bucureștean ar mai putea fi înșirate la nesfârșit, fiind boli cronice și de lungă durată în domeniul educației. Dar ce folos? Nu ajută pe nimeni, din moment ce ele nu sunt recunoscute oficial și analizate, dezbătute, propuse spre rezolvare de responsabilii politici sau apolitici din zona educațională. Nu ajută pe nimeni din moment ce rapoartele oficiale ale instituțiilor de resort văd doar ce vor responsabilii care le întocmesc cu ”profesionalismul” cu care conduc și învățământul românesc.

Dovadă față de ”grija” asigurării unei educații de calitate, performante, la nivel european, stă și analiza efectuată și dată publicității (http://ismb.edu.ro/documente/diverse/2014_STARE_INVATAMANT_FINAL_TOTAL) de către Inspectoratul Școlar al Municipiului București, privind starea învățământului bucureștean, în anul școlar 2013-2014. Principalele contexte care au influențat învățământul bucureștean, în raportul ISMB, au fost:

”CONTEXTUL POLITIC
La nivel politic, la baza sistemului educațional bucureștean a stat Programul de Guvernare, care și-a propus formarea unei resurse umane competitive în conformitate cu cerinţele societăţii cunoaşterii, a globalizării, a educaţiei pentru o societate durabilă. Priorităţile şi strategia afirmate de către MEN au urmărit implementarea unui nou cadrul legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi coerenţa sistemului de învăţământ.”

”CONTEXTUL ECONOMIC
În condițiile crizei financiare contemporane, Comisia Europeană a elaborat o strategie pe 10 ani, intitulată „EUROPA 2020”, menită să revigoreze economia europeană şi să facă posibilă o „creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”. În acest context, în domeniul educaţiei, Comisia Europeană a propus la nivelul educației din statele membre creșterea eforturilor menite să conducă la reducerea simțitoare a abandonului şcolar, mai precis sub nivelul de 10% creşterea numărului absolvenţilor cu studii superioare, la 40% .Cerinţele de forţă de muncă sunt mai restrânse, ca urmare a închiderii unor întreprinderi de producţie.Integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor învăţământului preuniversitar din București se desfășoară greoi.”

CONTEXTUL SOCIAL
Populaţia din municipiul Bucureşti cuprinde peste 2,5 milioane locuitori, cu o densitate mare de locuitori pe km2. Analiza demografică ne dezvăluie o scădere evidentă a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen mediu și lung asupra sistemului de învăţământ. Populaţia şcolară a scăzut, în medie, cu aproximativ 2,7-5% în fiecare an şcolar.”
Raportul ISMB se întinde pe zeci de pagini cu statistici, grafice, indicatori diverși în care sunt evidențiate printre altele, următoarele aspecte:

La ”Puncte tari”:
-”Numărul mare de unități cu statut de Școală Europeană;
-nivelul profesional ridicat de pregătire didactică a personalului;
-utilizarea curentă a echipamentelor informatice”, uitându-se probabil sau neștiindu-se că în multe școli computerele destinate utilizării și învățării de către elevi, din diverse motive, nu sunt folosite absolut deloc de către aceștia. Nu din vina lor.

La Puncte slabe:
-”Interesul scăzut al unor cadre didactice pentru cunoașterea problematicii și documentelor de strategie educațională privind asigurarea caității în educație;
-eficiența scăzută și formașlismul activității de formare continuă la nivelul comisiilor metodice din școli.”

La Resurse umane, pe lângă cadrele didactice cu pregătire corespunzătoare, se înregistrează și: suplinitori 12, 73%, pensionari 4,37% și cadre fără studii corespunzătoare 1, 36%. Există un deficit de cadre la Limba română, Limba maternă, Pishopedagogie, Sport și Alternative educaționale. Excedentul se înregistrează la disciplinele Matematică, Chimie, Istorie și Cultură civică.

Nivelul standardelor educaționale la elevii bucureșteni este bun la limbi străine.  Nivelul de performanță atins de elevi la disciplinele din curiculum-ul național și local este corespunzător doar la liceele teoretice, nu și la cele tehnologice.

Amenințări: -existența tot mai scăzută a ofertei pe piața muncii; criza financiară; interesul scăzut al unor cadre didactice privind asigurarea calității în sistemul de educație;
-Inerția, rutina, susținute de slaba motivare a unor cadre didactice pentru atingerea standardelor educaționale.

Observăm o contradicție privind cadrele didactice, care la Punctele tari apar cu un nivel profesional ridicat și la Amenințări sunt menționate unele cadre didactice necorespunzătoare!

Starea de sănătate a populației școlare evidențiază o serie de boli, dar și 46 de școli fără autorizație sanitară, printre cauze fiind menționate lipsa igienei și a personalului medical.

La capitolul Lipsuri se evidențiază lipsa de curprindere și oferta reduse la profilul tehnic și profesional, extrem de limitate și de cunoscute de către elevi.

Am trecut în revistă sumar, doar câteva dintre aspectele  cuprinse în analiza ISMB privind situația învățământului școlar bucureștean, în anul școlar 2013-2014. Curioșii care pot citi documentul pe site-ul ISMB vor constata, ca și mine, ca mulți alți părinți sau cetățeni interesați de educația copiilor lor, de viitorul României, de altfel, vor constata că analiza nu a luat în vedere și ”nimicurile neimportante”, amintite de mine la începutul acestui articol.

Păi dacă sunt ”neimportante”, de ce să le ia ISMB-ul în considerare?!!! Dacă la nivelul Capitalei europene a României, unde se consideră subiectiv, că s-ar da și ora exactă a învățământului românesc, lucrurile stau cu stau, probabil că în restul teritoriului țării sunt și mai grave. Dar pe cine interesează acest lucru?

Responsabilii în domeniul educației văd și scot în evidență doar ceea ce le convine, ceea ce nu îi implică din punctul de vedere al răspunderi față de starea de fapt a învățământului românesc. De ce ar face acest lucru? Învățăm la standarde europene, nu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu