marți, 20 ianuarie 2015

Sunt probleme în Justiție prea importante pentru țară ca să fie trecute cu vederea


Demersuri fără răspuns către fostul și actualul președinte al României, dar și către Parlament
- afirmă judecătorul CSM, Horațius Dumbravă, într-un interviu acordat în exclusivitate-

”-Am încercat să trag un semnal de alarmă  public şi să obțin sprijinul Preşedintelui României în calitate de garant al Constituției.” 

”-E frustrant să vezi cum forul legislativ, cel care emite acte normative de importanţă capitală pentru societatea românească, nu motivează acte elementare parlamentare. ”

”-Şi acum doi ani, şi anul trecut, am denunţat ideea nefericită a pactului de coabitare dintre Preşedinte şi Prim Ministru.”

”-Atenţie: era un pact care, printre altele, privea Justiţia, dar reprezentanţii Justiţiei nu erau semnatari ai acestui pact.În fapt, există destule suspiciuni că acest pact a condus , de fapt, la numiri dinainte agreate de cei doi protagonişti ai Pactului.”

”-Pentru a evita aceeași situație anul viitor, când iar vor veni numirile în cele mai înalte funcţii la parchete, factorul politic ar trebui scos din ecuaţie!”

 Pe 6 ianuarie 2015, în plenul CSM, judecătorul Horațius Dumbravă a supus atenției noului președinte al României, Klaus Iohannis, câteva probleme foarte grave cu care se confruntă Justiția, în contextul în care atacurile asupra Justiției au  înregistrat o creștere cu 30% în 2014, față de anul 2013. Majoritatea atacurilor au venit din zona politică, dar au fost și situații când organisme judiciare au încălcat independența Justiției.

Reprezentantul CSM a solicitat președintelui României sprijinul pentru sancționarea tuturor celor care au atacat Justiția, precum și deblocarea actului de Justiție în Parlament. O altă problemă extrem de gravă semnalată a fost cea legată de numirile la cel mai înalt nivel în Justiție, urmare a unor înțelegeri politice oculte.

De asemenea, judecătorul Horațius Dumbravă a solicitat verificarea tuturor procurorilor și judecătorilor pentru a se vedea dacă aceștia colaborează sau sunt ofițeri sub acoperire ai serviciilor de informații.

Sunt probleme foarte importante semnalate în plenul CSM, la început de an, proaspătului președinte al României Klaus Iohannis, de la care se așteaptă să se implice pentru rezolvarea lor pentru bunul mers al Justiției și consolidarea statului de drept, probleme care se pare, până acum, nu au primit atenția cuvenită.

Nici toți factorii implicați, nici media, în ultima vreme, nu au acordat suficientă atenție acestor probleme, lucrurile părând că bat pasul pe loc, unii dintre români fiind tentați chiar să spună că sunt tolerate și menținute cu bună știință, poate chiar interesat, în această situație.



Demersuri fără răspuns către fostul și actualul președinte al României, dar și către Parlament
-interviu în exclusivitate cu judecătorul CSM, Horațius Dumbravă

-De ce ați semnalat aceste aspecte grave abia acum, noului președinte și nu le-ați ridicat public cu mai multă vreme înainte?

Horațius Dumbravă - Solicitările făcute Preşedintelui României le-am făcut nu doar pe parcursul anului 2014, ci şi anterior, în toate intervenţiile publice pe care le-am făcut, în scrisori deschise adresate d-nului Traian Băsescu, dar şi Parlamentului.
Ele pot fi uşor identificate în presa vremii.

- Atacurile la adresa independenței Justiției au crescut cu 30% în anul 2014 comparativ cu 2013, în contextul unor evenimente politice majore. Aceste atacuri au venit doar din zona politică sau și din alte zone (care ar fi acelea dacă sunt) și cât de grav au influențat bunul mers al Justiției?

 H. D.- Majoritatea atacurilor au venit din zona politică. Vreau să subliniez, încă de la bun început, că acestea nu au influențat bunul mers al Justiției. Tocmai pentru că magistrații nu s-au lăsat influențați. Însă, au fost și sunt menite să o defăimeze, chiar de către oameni aleși să participe și să vegheze la bunul mers al acestei societăți. 

Și asta pentru că acești oameni s-au autosituat mult timp deasupra legii, tocmai de aceea au încercat din răsputeri să arate că sunt de neatins, atunci când ei sau colegi de-ai lor făceau obiectul unei anchete penale. Iar acest lucru este profund anormal în orice țară civilizată.

Au fost şi situaţii în care s-a constatat că organisme judiciare au încălcat independenţa Justiţiei. Spre exemplu, pe 17 decembrie 2014, Plenul CSM a constatat că DNA a încălcat independenţa justiţiei, respectiv a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sunt convins că toţi vom învăţa de aici pentru că, să nu uităm, interesul este comun. Nu putem funcționa unii fără alții.

-Ați solicitat ajutorul președintelui României pentru sancționarea celor care atacă și încalcă independența Justiției. Ce răspuns aveți de la președinte și cum poate să ajute domnia sa în acest sens?

 H. D.- Nu am primit încă un răspuns.

Am încercat să trag un semnal de alarmă  public şi să obțin sprijinul Preşedintelui României,  în calitatea Domniei sale de garant al Constituţiei şi bunei funcționări a instituţiilor şi autorităţilor publice.

În orice caz, eu mi-am continuat demersul și azi, 19 ianuarie, am făcut o solicitare concretă Plenului de a sesiza Ministrul Justiţiei cu privire la necesitatea modificării legislative, în ideea de a asigura un cadru adecvat pentru apărarea independenţei, imparţialităţii Justiţiei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor.

Asta și ca urmare a recomandării făcute chiar de Comisia Europeană, care spunea în raportul MCV publicat în 30 ianuarie 2013, că „introducerea unui cadru clar  privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora şi asigurarea aplicării eficace a acestor cerinţe. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să fie invitat să emită un aviz privind dispoziţiile relevante”.

Această recomandare nu a fost pusă în practică de statul român, de autorităţile sale responsabile în acest domeniu.

Motiv pentru care am solicitat modificări legislative, în esenţă acestea fiind:
În cazul în care Plenul/secţiile Consiliului Superior al Magistraturii constată că a fost încălcată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a magistraţilor, prin hotărârea de constatare va fi sesizată Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, solicitând sancţionarea, după caz, civilă, contravenţională, a persoanei care a încălcat independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a magistraţilor.

Instanţa de judecată,  dacă constată că e justificată hotărârea Plenului CSM, ar putea aplica următoarele sancţiuni:

a)      interzicerea savârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este continuă şi/sau iminentă şi încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă, în sensul de a-i fi interzis sub sancţiunea amenzii pe fiecare zi de nepunere în executare a hotărârii Curţii de Apel Bucureşti; 

b)      obligarea autorului faptei, pe cheltuiala sa ori urmând a fi recuperate cheltuielile de la acesta, la publicarea deciziei de sancţionare fie la un post TV sau de radio, fie într-o publicaţie cu tiraj national cu comunicarea către public a motivelor şi obiectului sancţiunii. (Spre exemplu, ca şi în cazul sancţiunilor Consiliului Naţional al Audiovizualului, în cazul serviciilor de programe de televiziune sau radio, textul sancţiunii se difuzează în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18,00 - 22,00, din care o dată în principala emisiune de ştiri.)

c)       aplicarea unei amenzi contravenţionale între 10.000 lei – 100.000 lei în funcţie de gravitatea faptei, contextul de săvârşire a acesteia, mijloacele cu care a fost săvârşită;

d)      Sancţiuni disciplinare, cum ar fi demiterea obligatorie din funcţia publică pe care o deţine, dacă fapta este foarte gravă, însoţită şi de interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică timp de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se constată încălcarea independenţei Justiţiei

”-E frustrant să vezi cum forul legislativ, cel care emite acte normative de importanţă capitală pentru societatea românească, nu motivează acte elementare parlamentare”

- Un alt lucru important, ridicat de dumneavoastră președintelui, se referă la blocarea cererilor de ridicare a imunității de către Parlament, în cauze care necesită urmărirea sau ancheta penală a unor parlamentari. Puteți să spuneți cum s-ar putea împiedica concret, pe viitor, blocarea actului de justiție în Parlament?

H. D.- Constituţia prevede, practic, trei tipuri de imunităţi:

- primul e legat de imunitatea discursurilor politice făcute de la tribuna Parlamentului. Aici este evident că imunitatea trebuie să rămână;

- al doilea tip e legat de imunitatea parlamentarilor, atunci când se solicită arestarea preventivă, reţinerea, percheziţia. Aici,  multe state membre UE  au prevăzută imunitatea, în ideea în care se asigură că nu există o imixtionare a autorităţii judecătoreşti în activitatea Parlamentului printr-un posibil abuz. Dar sunt şi state UE care nu au prevăzută o asemenea imunitate, în special în state cu democraţie consolidată de secole;

- și cea de a treia imunitate, atunci când pur şi simplu se poate bloca urmărirea penală în cazul unui parlamentar, în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri. Aici, după părerea mea, nu există nicio justificare pentru imunitate şi ea ar trebui să nu mai existe. Necazul e că există o dispoziţie constitutională în acest sens, motiv pentru care putem constata cum multe persoane se refugiază în Parlament pentru a scăpa de urmărire penală.

Cel mai grav lucru e faptul că, în respingerea solicitărilor de ridicare a imunităţii parlamentare, cele două camere ale Parlamentului nu-şi motivează în niciun fel hotărârile de refuz. E frustrant să vezi cum forul legislativ, cel care emite acte normative de importanţă capitală pentru societatea românească, nu motivează acte elementare parlamentare.

- A treia problemă gravă transmisă, în plenul CSM, noului șef al statului, se referă la numirile la cel mai înalt nivel, în Justiție, după ce au apărut acuze publice grave privind înțelegeri oculte ca urmare a luptelor politice. Cum considerați că poate fi stopată intruziunea factorului politic în structurile de Justiție?

H. D.- Şi acum doi ani, şi anul trecut, am denunţat ideea nefericită a pactului de coabitare dintre Preşedinte şi Prim Ministru.

Atenţie: era un pact care, printre altele, privea Justiţia, dar reprezentanţii Justiţiei nu erau semnatari ai acestui pact.

În fapt, există destule suspiciuni că acest pact a condus , de fapt, la numiri dinainte agreate de cei doi protagonişti ai Pactului.

Pentru a evita aceeași situație anul viitor, când iar vor veni numirile în cele mai înalte funcţii la parchete, factorul politic ar trebui scos din ecuaţie.

De altfel, evenimentele din ultimele luni, precum și arestarea unui şef important de la vârful ierarhiei parchetelor,  arată că numirile politice nu sunt o soluţie.
Dimpotrivă, o transparenţă, o concurenţă bazată pe merite, o selecţie publică făcută de CSM, ar asigura această neutralitate.

Pentru asta ar fi de urgenţă nevoie de o schimbare legislativă.

- Sper să nu fie colaboratori sau ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Dacă un magistrat este descoperit că este colaborator sau ofiţer sub acoperire, el trebuie exclus din magistratură!”

- Ați cerut verificarea tuturor judecătorilor și procurorilor dacă sunt colaboratori sau ofițeri acoperiți ai serviciilor de informații. Aveți informații că există astfel de persoane și dacă da, la ce nivel sunt infiltrate și cât de mult influențează acestea bunul mers al Justiției în România?

H. D. - Sper să nu fie colaboratori sau ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Dar tocmai pentru a risipi orice fel de dubiu, autoritatea publică însărcinată, de 10 ani cu obligaţia asta, sper să-şi asume, în sfârşit, responsabilitatea sub noua preşedinţie. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ar trebui să purceadă de îndată la verificarea fiecărui magistrat în parte. Iar dacă un magistrat este descoperit că este colaborator sau ofiţer sub acoperire, el trebuie exclus din magistratură. Aşa este legea. Şi ea trebuie respectată.

Eu cred că şi serviciile de informaţii ar trebui să colaboreze aici, în ideea de a informa de îndată Consiliul Suprem de Apărare a Ţării cu privire la fiecare magistrat. Dacă această tăcere se lungeşte, se crează un dubiu care nu cred că le e profitabil şi de care nu cred că au nevoie.

- Recent, au apărut noi polemici legate de ridicarea MCV privind România. Care este punctul dumneavoastră de vedere referitor la acest aspect?

H. D.- Evident că-mi doresc ridicarea acestui mecanism, sunt român şi monitorizarea din exterior, pe un astfel de domeniu, nu mă face deloc să fiu mândru.

Pe de altă parte, sunt multe condiţionalităţi care nu au fost rezolvate. Depinde de instituţiile responsabile să facă eforturi pentru a rezolva aceste condiţionalităţi.

 Nu este nimic complicat, ci lucruri care țin doar de determinare, conlucrare instituţională, seriozitate şi responsabilitate. Atât timp cât refuzăm să ne realizăm propriile obligaţii (nimeni nu ne-a obligat să acceptăm aderarea la UE cu acest MCV – am acceptat lucrul ăsta, am fost de acord, atunci să şi facem ceeea ce am promis), acest mecanism va exista.