Discriminarea școlară la ordinea zilei

O problemă gravă, de actualitate, cu dezvoltare alarmantă

Autoritățile, societatea civilă, reprezentanții cultelor religioase au de rezolvat o gravă problemă actuală, ce  tinde să se accentueze odată cu păstrarea notării orei de religie în școli- Discriminarea în educație. Putem spune că este o discriminare pe motiv de religie, din moment ce nota la această materie școlară, dacă pot spune așa, este cauza.

Discriminare exista și până acum, între elevii care făceau religie la școală și cei ce nu făceau, dar problema se va accentua pe măsură ce numărul elevilor care au renunțat la această oră a crescut. Dar nimeni nu a reclamat-o până în prezent, chiar dacă părinții copiilor discriminați o acuzau.

Scandalul orei de religie, a fi sau a nu fi predată în școli, este departe de a se fi încheiat, chiar dacă adeziunile pro, contabilizate la Ministerul Educației Naționale, arată că circa 90% dintre elevi au ales să facă Religia ortodoxă. Procentul mare de adeziuni proreligie în educația școlară a fost perceput de BOR și susținători drept o victorie. Unii preoți au etichetat-o drept o victorie categorică în timp ce alții s-au arătat mai rezervați, considerând-o provizorie.

Victoria numărului mare de cereri pro s-a datorat și unor presiuni făcute asupra părinților și elevilor, în școli, a unei campanii semiascunse venite din partea Bisericii, dar și a unor cadre școlare, mai mult sau mai puțin constrânse să-i determine pe părinți să opteze pentru ora de religie. Mai mult sau mai puțin zeloase și servile. Au fost și cadre didactice care au refuzat să facă astfel de jocuri de interese și presiuni. Sunt părinte și știu din experiența personală de astfel de demersuri și persuasiuni insistente.

Argumentul forte al proreligioșilor a fost nota elevului care face religia, notă care-i crește media generală și contează în final, la admiterea în liceu. Au fost cadre didactice care au copii elevi și au ales religia numai pentru faptul că aceasta contează la media generală, chiar dacă ei aveau altă opțiune personală, dar pe care n-au utilizat-o.

Pe de altă parte, elevii de liceu aflați în ani terminali, chiar dacă nu mai vroiau ora de religie, nu au renunțat la ea ca să nu-și strice media generală. Nu din alt motiv. O altă constatare, tot din experiența personală, este faptul că elevii care au renunțat la ora de religie, au și fost chestionați ca să nu zic interogați de profii de religie sau alți profi interesați, despre alegerea lor și motivul acesteia. Bineînțeles, că acești școlari au început să fie priviți altfel de unii profesori, dar și de unii colegi de-ai lor. Ceea ce nu este normal.

Chiar și unii reprezentanți ai Bisericii au recunoscut influența notei la religie, după cum scrie și Eugen Tănăsescu, preot și jurnalist: ”Dacă scoți nota, scoți evaluarea. Dacă ai scos evaluarea, motivarea elevului dispare. Spuneți-i unui elev că nu ia notă și veți avea o reacție interesantă: dezinteresul. Păi facem școală ca să ne aflăm în treabă?

Cât privește ecuația notă vs. calificative…să se pronunțe specialiștii care organizează sistemul de învățământ.”

Corectă observația, dar noua realitate, cu mai mulți elevi care au renunțat la religie, dar cu o discriminare accentuată la care sunt supuși deliberat, cum rămâne?

Cum rezolvă autoritățile, societatea civilă, cultele religioase marea problemă a discriminării elevilor, accentuată după renunțarea la ora de religie?

Ne facem că nu vedem, că nu există această discriminare în creștere vizibilă sau o punem în dezbatere publică pentru a fi rezolvată?

Acceptăm discriminarea sau o eliminăm?

Reacția unor părinți sau chiar profesori față de notarea orei de religie și influența acesteia la media generală a elevilor care fac Religia față de cei care nu au ales să o facă, este una de frustrare, de discriminare. Percep acest lucru ca o discriminare la care sunt supuși copiii lor.

Iată câteva opinii exprimate pe forumuri:

N.: ”În școli sau făcut presiuni și șantaje, mai mult sau mai puțin discrete, pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie. Mulți părinți au fost convinși cu nota care contează la creșterea mediei generale a elevului care face religie spre deosebire de cel care nu face religie.”

V.: ”Mediile contează la admiterea în licee și la unele facultăți. Ori nota la religie luată în calcul la media generală a unui elev, poate influența direct repartizarea la un liceu mai bun a acestuia în detrimentul elevului care nu a făcut religia. La fel și la admiterea la facultățile care iau în considerare media generală. Acest lucru înseamnă discriminare la adresa elevilor care au ales să nu facă religia în școală. Nu este normal!”

M.: ”Mediile generale se calculează împărțid suma mediilor la materiile studiate. Ceea ce înseamnă că un elev care nu studiază Religia va avea un număr mai mic de medii la care se va raporta media generală și în consecință, o medie generală mai mică decât un coleg care participă la ora de Religie și care are aceleași medii diferite de 10.

Concret: dacă un elev are o singură medie 9 și restul de 10, la un număr de 14 materii are media generală 9, 92, iar la 15 materii are media generală de 9, 93. Conform Regulamentului școlar, un elev cu 9, 93, respective unul cu 9, 92, vor lua premii diferite. E legal că așa spune Regulamentul.

Dar e moral?”

Monica: ” Cred că următoarea campanile împotriva discriminării va trebui să se ducă pentru schimbarea notelor de la ora de religie (acceptată drept opțională) în calificative. Aceasta pentru că doi copii foarte buni la învățătură, cu o singură medie de 9 și celelalte de 10, vor avea medii generale diferite cu 1 sau 2 sutimi.

În calitate de dirigință, am fost nevoită să fiu părtașă la această discriminare în urmă cu 3 ani, când una din fetele retrase de la religie a luat premiul III, deși avea același număr de medii ca și colega ei care a avut premiul II.

Ce părere aveți despre asta?

Aș propune două amendamente la această lege și ar trebui să ieșim în stradă pentru ele:

1)    Să nu se dea note la ora de religie;

2)    Să se ofere obligatoriu o alternativă educațională la această oră de studio a religiei.

Dacă s-ar face aceste două lucruri să vedeți cum nici 50% dintre părinți nu și-ar înscrie copiii la ora de religie.”

Discriminarea școlară poate fi combătută legal. Dacă autoritățile doresc acest lucru?

S-a autosesizat CNCD-ul?

În România, discriminarea poate fi combătută legal, existând chiar și un organism care trebuie să se ocupe de acest lucru.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării.

Este garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.

Una dintre principalele atribuții ale CNCD este ”Investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare. Pentru analizarea cât mai corectă a cazurilor și pentru luarea deciziilor în cazul petițiilor primite sau autosesizărilor, Colegiul Director dispune de măsuri pentru a investiga cazurile, în urma cărora acesta constată existența sau nu a faptei de discriminare și după caz, sancționarea acesteia.”


De asemenea, Uniunea Europeană (UE) combate discriminarea pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă şi orientare sexuală. În plus, orice discriminare pe criterii de naţionalitate este interzisă prin Tratate. Dreptul la nediscriminare este consolidat prin Carta drepturilor fundamentale, care are aceeaşi valoare juridică precum Tratatele. http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/combating_discrimination/index_ro.htm