Motto: ”Pe cine nu lași să moară nu te lasă să
trăiești!”
„Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a subliniat Petro Poroșenko, președintele Ucrainei, după promulgarea Legii Educației, care interzice învățământul în limba maternă pentru sute de mii de români.
Ce n-au făcut sovieticii timp de 50 de ani, au reușit politicienii ucraineni-să închidă școlile cu predare în limba română. În același timp, prin aceeași lege votată recent de Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean)și promulgată de președintele Petro Poroșenko, vorbitor de română, s-au lichidat și școlile cu predare în limbile celorlalte minorități conlocuitoare în Ucraina.
Reușita legislativă ucraineană a venit și pe fondul unei diplomații românești dezinteresată de problemele românilor din această țară, dar și a lipsei de maturitate și competență a politicienilor români, interesați mai mult de prăduirea totală a României și salvarea corupților de pușcărie.
La ora actuală, putem spune fără teama de a greși, că cel mai bun vecin al Ucrainei, invadate și sfâșiate de război și de diverse interese mai mult sau mai puțin geopolitice și geostrategice, este România. Nu doar că îi este cel mai bun vecin, ci îi este prieten și apărător în același timp.
Reușita legislativă ucraineană a venit și pe fondul unei diplomații românești dezinteresată de problemele românilor din această țară, dar și a lipsei de maturitate și competență a politicienilor români, interesați mai mult de prăduirea totală a României și salvarea corupților de pușcărie.
La ora actuală, putem spune fără teama de a greși, că cel mai bun vecin al Ucrainei, invadate și sfâșiate de război și de diverse interese mai mult sau mai puțin geopolitice și geostrategice, este România. Nu doar că îi este cel mai bun vecin, ci îi este prieten și apărător în același timp.
România este pentru Ucraina actuală un
ajutor real, necondiționat și nesperat.
Fără să aibă pretenții teritoriale, deși ar putea ridica această problemă.
Fără să aibă pretenții teritoriale, deși ar putea ridica această problemă.
Pe lângă alte
eforturi pe care țara noastră le face pentru ajutorarea statului vecin, unde
trăiește o importantă comunitate românească ale cărei drepturi sunt încălcate
tot timpul, România este țară cadru care și-a asumat responsabilitatea
securității cibernetice a statului ucrainean. Cu eforturi imense și cu
riscurile aferente acestei responsabilități. Nemaivorbind de sprijinul politic
și economic în toate zonele de cooperare comună.
Cum înțelege Ucraina să
răspundă ajutorului necondiționat al României, cel mai bun vecin al său?
Simplu, îi dă cu flit!!! Are o listă cu cetățeni români indezirabili, în
special jurnaliști, dar și politicieni care au scris de-a lungul vremii, despre
nerespectarea drepturilor comunității românești trăitoare în actualele
teritorii ucrainene. Foste teritorii românești.
Cetățenii români aflați pe
lista ucraineană au interdicția de a intra în Ucraina, iar acest lucru îl află
abia la graniță deoarece lista nu este publicată nicăieri. Și nici motivele
oficiale pentru care respectivii cetățeni români au interzis în țara vecină și ”prietenă”!
Una dintre victime este cetățeanul român Mircea Druc, fost premier al Republicii
Moldova.
După cum putem lesne constata, la ajutorul concret primit de la România, Ucraina înțelege să răspundă în stilul caracteristic cu care a știut să ”rezolve” problemele și disensiunile dintre cele două țări de-a lungul ultimilor 25 de ani. Să ne amintim doar de problema Canalului Bâstroe, unde își umfla tendențios mușchii, să ne amintim de Insula Șerpilor, de delimitarea platoului maritim și în special de situația comunității românești din această țară. Să nu le mai plângem tot timpul, de milă ucrainenilor.
Politica acestui stat pare să fie una duplicitară față de
România: pe de o parte solicită și acceptă ajutorul necondiționat al României;
pe de altă parte, realitatea și faptele relevă o politică neînțeleasă ca să nu
zic altfel, la adresa celui mai bun vecin al său. O politică desprinsă din alt
secol.
De altfel, de-a
lungul ultimilor ani, oficialitățile ucrainene nu s-au prea omorât cu firea să
dea explicații credibile nedumeririlor și lămuririlor solicitate de țara
noastră. Ce să mai vorbim de respectarea protocoalelor și înțelegerilor comune!
Practic, ne-au dat cu flit! În ciuda repetatelor solicitări făcute de
autoritățile române.
MAE a solicitat ambasadorului Ucrainei în România
clarificări în legătură cu măsurile de interzicere a intrării pe teritoriul
Ucrainei a unor cetățeni români
Comunicat
de presă:
Data: 11.05.2015
”Ministerul Afacerilor Externe a solicitat astăzi, 11
mai 2015, ambasadorului Ucrainei în România, Teofil Bauer, clarificări în
legătură cu măsurile de interzicere a intrării pe teritoriul Ucrainei a unor
cetățeni români. Solicitarea a fost reluată în contextul instituirii unei
interdicții de intrare pe teritoriul Ucrainei împotriva cetățeanul român Mircea
Druc, adusă la cunoștință acestuia în seara zilei de 8 mai 2015, în cursul
deplasării pe care cetățeanul român o efectua pentru participarea la un
eveniment cultural planificat pentru 10 mai la Cernăuți.
Ministerul Afacerilor Externe a evidențiat că această
situație nu corespunde stadiului actual al relațiilor dintre România şi
Ucraina, marcate de sprijinul consecvent al României pentru calea aleasă de
autoritățile de la Kiev în sensul realizării asocierii politice și integrării
economice cu Uniunea Europeană, precum și de susținerea României pentru
suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în contextul anexării
ilegale a Crimeii și Sevastopolului, respectiv al conflictului armat în
derulare în sud-estul Ucrainei.
Ministerul Afacerilor Externe a exprimat continua
deschidere pentru dialog și cooperare cu partea ucraineană pentru soluționarea
acestor cazuri. De altfel, subiectul
interdicțiilor de intrare în Ucraina împotriva cetățenilor români a fost
ridicat de partea română consecvent, în dialogul cu partenerii ucraineni, atât
la nivelul miniștrilor afacerilor externe, cât și la nivel tehnic, de lucru.”
Singurul răspuns neoficial din partea Ucrainei, ar fi faptul că Kievul lucrează la o soluție în
ceea ce privește restricțiile cetățenilor români pe teritoriul ei. Atât!
Ce mai citim pe site-ul
MAE, la prezentarea de țară a Ucrainei:
”Probleme cu care se confruntă minoritatea
română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă,
utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie,
finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba
română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei,
lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut
comunităţii româneşti etc”.
De asemenea, sunt
prezentate și informații pentru românii care vor să călătorească în Ucraina,
informații care ar trebui completate de partea ucraineană, după părerea mea și
a altor români, cu lista și cauzele din care anumiți cetățeni români au
interdicția de a intra în această țară.
·
Avertisment de
călătorie: Există factori de risc – evitaţi deplasările
ce nu sunt necesare! Ultima
actualizare a avertismentului MAE este datată 13.05.2015.
Partea pozitivă a relațiilor româno-ucrainene
Intrarea în vigoare a unui Acord privind micul trafic de
frontieră.
Pe de altă parte, pe site-ul său ”Ministerul Afacerilor Externe salută
intrarea în vigoare, la data de 14 mai 2015, a Acordului între Guvernul
României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind micul trafic de
frontieră, semnat la Kiev la data de 2 octombrie 2014, de către Prim-miniştrii
celor două ţări, Victor Ponta şi Arsenii Iaţeniuk.
Noul
instrument juridic facilitează considerabil regimul călătoriilor în regiunile
limitrofe frontierei comune a celor două țări vecine, în beneficiul
locuitorilor acestor zone.
Extinderea
cadrului juridic bilateral prin acest acord ilustrează deschiderea și nivelul
remarcabil atins în prezent de relațiile dintre România și Ucraina.
Informații
suplimentare:
Acordul
reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră,
respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către
rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează
să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin
social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să
nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă.
Acordul
se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a
frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de km de linia
de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind
dincolo de limita celor 30 de km.
De
prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal,
de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor
persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în
întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de 3
ani în zona de frontieră. Aproximativ 2 milioane de cetăţeni români şi
ucraineni de pe o parte si alta a frontierei pot fi potenţialii beneficiari ai
acestui Acord.”
Când,
cum și în ce fel vor evolua, se vor rezolva și manifesta problemele și
interesele celor două țări nu putem prevedea, putând doar să tragem concluzii
pe seama realității actuale. Și sigur, fiecare dintre noi are concluziile lui.
În acest timp, dușmanii României sunt extrem
de interesați și lucrează la deteriorarea relațiilor acesteia cu vecinii săi.
---------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------
Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și
jurnalismul independent din România poate dona în conturile:
RO89INGB0000999904446953(RON)
deschis laING Bank-Sucursala București
RO7IINGB0000999904446986
(EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.
Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și
gândiți!
Când
presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de
interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai
are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este
de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.
Paul Stan este un
jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de
interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un
jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face
jocuri politice și nu este tonomat manipulator.
Paul Stan nu este
finanțat și susținut de nimeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu