vineri, 29 mai 2015

În România se fură mai mult pe măsură ce sumele alocate sunt mai mari!


Controlează cineva legalitatea programelor Cornul și laptele și Mere în școli? La ce nivel sunt afacerile ilegale în unitățile școlare?


La nivel european se discută despre educația pentru o alimentație sănătoasă în școlile țărilor membre ale Uniunii Europene, ce se intenționează a fi corelată cu programe de alimentație adecvate. Se pare că și România trebuie să prezinte o strategie pentru anul școlar 2015-2016, pentru a putea beneficia în continuare de finanțarea fondurilor de alimentație școlară gen Laptele și cornul și Fructele în școli. Nu știu dacă responsabilii români au în vedere și lucrează la o astfel de strategie.


Cert este însă, că de-a lungul anilor, au fost accesați și cheltuiți zeci de milioane de euro din fodurile europene destinate acestor scheme, cărora li s-au adăugat alte sume importante din bugetul național. Cum au fost folosiți bani, cum s-au atribuit contractele, în ce buzunare s-a scurs profitul anual din aceste afaceri, ce ilegalități și corupție au generat în țara noastră s-a discutat prea puțin. Și doar atunci când au fost contestații din partea anumitor firme nemulțumite de rezultatele licitațiilor.


Pe de altă parte, periodic, s-au mai făcut controale și verificări neconcludente, echivoce privind calitatea produselor livrate, calitate pe care realitatea a relevat-o ca fiind mai mult neconformă, atât sub aspectul securității alimentare, cât și al cantității ambalate.


Orice copil ai întreba despre calitatea și cantitatea cornului, biscuiților, laptelui sau merelor primite la școală, ai avea răspunsuri de nemulțumire.


Dacă mai toate unitățile de învățământ au primit corn sau biscuiți și lapte, mult mai puține au primit fructe, mere în speță, ale căror caracteristici au fost departe de obligativitatea normelor legale.


Frecvent, cantitatea ambalată a înregistrat greutăți constant sub cele admise, la produs luat per bucată. Dar, în general, cantitatea totală a produselor din schemele de alimentație școlară a scăzut cu diverse prilejuri, cum ar fi: zilele când elevii aveau programate activități în afara școlii, dar au fost pur și simplu zile când laptele și cornul, nemaivorbind de mere, nu soseau deloc la școală.


Este clar că absența acestor produse în diverse zile diminuau mult cantitatea livrată în fiecare lună, micșorându-se rația din dreptul copiilor, dar nu și contravaloarea lor evidențiată și plătită în contracte către firmele producătoare și distribuitoare. Nu am văzut nici un control, nici o verificare a nici unei autorități care să facă diferența valorică între cantitățile din contract și cele livrate efectiv către școli. Și nici pe nimeni să fie tras la răspundere pentru diferența de valoare. Nu cred și nu este posibil ca în cursul anului școlar, firmele responsabile pentru cele două programe de alimentație în școli, să fie penalizate în contract ori de câte ori n-au respectat clauzele contractuale, ritmul livrărilor, cantitățile și calitatea!


Căci dacă ar fi existat astfel de penalizări s-ar fi recuperate sume importante de bani, uneori chiar și la jumătate dacă nu mai mult, de la firme, din cauza nerespectării clauzelor contractuale. Ori, în astfel de cazuri, autoritățile de control și verificare e clar că n-au sancționat pe nimeni, că dacă verificau, sancționau și luau măsuri legale nu s-ar mai fi înregistrat astfel de deficiențe la livrarea acestor produse. În plus, s-ar fi recuperat prejudicii importante.


Cine înapoiază autorităților sumele plătite unor firme care încalcă frecvent și cu bună știință legea, sume provenite atât din bani europeni, cât și din bani de la buget, sume care anual, la nivel național, se ridică la zeci de milioane de euro? Sume pentru care firmele câștigătoare ale licitațiilor au livrat cantități mult reduse față de cele prevăzute în contract, la calitate îndoielnică, în unele cazuri produsele fiind la limita periculoasă de consum pentru copiii cărora le era destinat consumul.


Realitatea ne demonstrează că nimeni nu a contabilizat exact cantitățile și calitatea produselor livrate în școli și, mai mult, nimeni nu a verificat legalitatea acestor afaceri extreme de profitabile pentru băieții deștepți care au câștigat licitațiile.


Anul școlar 2014-2015 este pe sfârșite. De mai mulți ani, există afaceri în și cu școli, pe seama elevilor, pe spinarea și buzunarul părinților. În ultima vreme, de când se vede mai accentuat lupta împotriva corupției, parcă și afacerile oneroase, cu excepția programelor Cornul și laptele și Mere în școli, au început să mai scadă, în unitățile de învățământ. Cel puțin, observăm că nu mai au aceeași amploare și aplomb ca în anii trecuți. Este un început, să vedem până unde merge și cât ține.


Când autoritățile responsabile, îndrituite vor lua la verificare și control cele două scheme de profit sigur și baban din școli?


Mai ales că  acum, la nivel european se discută comasarea schemelor celor două programe, diversificarea și îmbogățirea ofertei privind educația alimentară școlară, implicit mărirea sumelor alocate acestor proiecte. Acest lucru va atrage evident și mai multe firme, mai mulți corupți care se doresc abonați la țâța banilor europeni și ai banilor din bugetul de stat, prin intermediul programelor de alimentație școlară la nivel național.


Cum spunea un cetățean care a constatat fenomenul corupției și în acest sector al educației, ”în România se fură mai mult pe măsură ce sumele alocate sunt mai mari!”