luni, 20 iulie 2015

Despre românii de la capătul lumii

Transilvania din sud-vestul Tasmaniei

De ce se dorește promovarea diasporei științifice românești? Unde se va deschide cel mai îndepărtat și inedit Fan Club Dacia? Cum sunt percepuți românii în Australia și Noua Zeelandă? Cât de mare este comunitatea românească, în ce domenii activează și ce probleme au imigranții români din Australia, care în noiembrie 2014, au votat pentru prima dată de la capătul lumii pentru România. În ce domenii de interes comun pot coopera România și Tasmania? Cu cine sunt asociați românii? Ce îi atrage pe români la capătul lumii și cum se integrează aceștia aici?

Interviu cu Nineta Bărbulescu, ambasador al României în Australia și Noua Zeelandă, primul ambasador desemnat de președintele Klaus Iohannis.


Românii sunt asociați cu Dracula, Brâncuși, Nadia Comăneci, Nicu Vlad, Inna și cu Revoluția din 1989, prima revoluție televizată din istorie. Australienii sunt impresionați de jertfa soldaților români căzuți în primul război mondial și au înțeles rolul acestora în crearea statului român modern, de povestea Internetului de mare viteză și de interesul Prințului Charles pentru restaurarea unor case tradiționale și pentru agricultura ecologică din Transilvania. 


-         Recent, am auzit de vizita unui oficial român în Tasmania.Ce părți și interese comune ar avea România și Tasmania ?

Nineta Bărbulescu- Cu ocazia primei mele vizite în Tasmania (8 – 11 iulie 2015) am identificat un potențial de cooperare în domenii precum : sănătatea, tehnologia informațiilor și inovației, cea mai mare colecție de artă românească modernă și contemporană, aflată în custodia Universității din Tasmania și un interes viu al românilor din acest stat australian de a fi mai mult împreună și de a fi mai bine percepuți ca o comunitate a unei  țări latine cu 2500 de ani de istorie documentată.  
Inedit, parcul național din sud-vestul Tasmaniei s-a numit multe decenii Transilvania, prin trimitere la înțelesul latin ( țara de dincolo de pădure).

-      Inedit, am aflat despre un Fan Club Dacia la capătul lumii !?

N.B.- Sunt onorată să fiu primul ambasador al României desemnat de Președintele Iohannis. În marja prezentării scrisorilor de acreditare la Wellington (3 iunie 2015) am vizitat comunitățile românești din 3 orașe: Christchurch, Wellington și Auckland  și am aflat, cu bucurie, despre intenția unui grup de români de a crea un fan Club Dacia pentru a stimula decizia companiei Renault de a exporta mașini Dacia și în Australia și Noua Zeelandă.  Sper să se materializeze și Fan CLUBUL Dacia și exporturile acestui brand românesc tradițional.

-      Cât de mari sunt comunitățile românilor din Australia și Noua Zeelandă ?

N.B.- La recensământul australian din 2011, comunitatea românească din această țară era formată din 12 247 persoane care au declarat că vorbesc românește acasă, respectiv : 5022 în statul Victoria (capitala Melbourne), 2375 în statul New South Wales (capitala Sydney), 2126 în statul Queensland (capitala Brisbane), 1620 în Australia de Vest (capitala Perth), 978 în Australia de Sud (capitala Adelaide), 70 în Australian Capital Territory (capitala Australiei - Canberra), 34 în Tasmania (capitala Hobart) și 22 în Teritoriile de Nord (capitala Darwin).
Dacă valorificăm media participării la turul doi al prezidențialelor din noiembrie 2014,  respectiv 10%, obținem aproximativ 16 000 persoane de origine română cu vârsta peste 18 ani.

Potrivit celui mai recensământ din Noua Zeelandă (2013), comunitatea românească din această țară este formată din 1455 persoane. Estimările mele pentru comunitățile românești din Australia sunt de aproximativ 22 000 iar cele din Noua Zeelandă în jur de 3500.
Având în vedere unele critici aduse chestionarului recensământului australian din 2011, sunt încrezătoare că datele statistice ale viitorului recensământ din Australia vor reflecta mai aproape de realitate numărul total al românilor din această țară.

-                   Ce profil au românii care aleg să trăiască și muncească atât de departe de țară ?

N.B.- În 2014 au fost create două grupuri pe LinkedIn denumite Romanian Australian Business Network și Romanian Science and Techology Research Network care au, în prezent 108, respectiv 86 membrii.
Circa 1903 persoane au profiluri pe rețeaua LinkedIn asociate cu categoria “român” iar structura acestei mulțimi consider că este reprezentativă pentru profesiile românilor din Australia: 
- 50 % sunt oameni de afaceri (“Romanian business” 1032 persoane)
- 25 % sunt oameni de știință (“Romanian science” 565 persoane)
- 6 % sunt studenți (“Romanian student” 139 persoane)
- 2,5% sunt lectori universitare (67 persoane)
- 1 % sunt profesori (”Romanian professors” 19 persoane)

Structura pe domenii de activitate este:
184 persoane - IT 10% ,
79 persoane – servicii financiare - 5%
62 persoane – marketing și publicitate -  4%
60 persoane – minerit și metale 4%,
59 persoane – construcții 4%,
55 persoane – educație – nivel academic 4% ,
27 persoane - cercetare 2%

Percep comunitățile românești din Australia și Noua Zeelandă ca o reflectare fidelă a românilor de acasă ! După valurile imigrației politice dinainte de 1990, unii români ajung direct în Australia și Noua Zeelandă fie datorită rudelor și prietenilor de aici sau din pură întâmplare ! În noiembrie 2014, la secția de votare din Perth, prima organizată vreodată pentru românii din cel mai îndepărtat stat australian, am cunoscut și câte 4 generații din aceeași familie de români, au fost momente foarte speciale !


Interesată de promovarea diasporei științifice românești

În mod deosebit însă, sunt interesată de promovarea diasporei științifice românești din Australia și Noua Zeelandă, este un potențial imens și mi-am propus să/i conectez între ei și să facilitez cooperarea cu cercetători și centre universitare din România deoarece împreună cu omologi din Australia și Noua Zeelandă, pot aplica cu succes pentru granturi europene finanțate prin Horizon 2020.

De aceea în perioada 14 – 16 iunie 2015 am organizat, la Canberra, primul simpozion dedicat diasporei științifice românești din Australia și am avut ca invitați de onoare 12 distinși profesori/cercetători de origine română și pe ministrul australian al Comunicațiilor Onorabilul Malcolm Turnbull, căruia i-am povestit istoria Internetului de mare viteză din România, Australia situându-se pe locul 62 mondial – față de România care își dispută, cu Coreea de Sud, locurile 3 și 4 mondial. Acesta a replicat frumos printr-o trimitere la podul peste Dunăre construit acum aproape 2000 de ani de arhitectul Apolodor din Damascus (i-am indicat locația podului pe o hartă a României din holul Ambasadei !).

Iată doar câteva nume a căror enumerare este semnificativă pentru valoarea acestei categorii a  diasporei românești :

- Profesorul Silviu Itescu, CEO Mesoblast Ltd din Melbourne (companie cu capitalizare de 1 miliard AUD în 2014), exponentul australian al bio-tehnologiei pentru cercetările cu celule stem adulte, decorat de Papă; acesta a declarat public în simpozion interesul pentru inițierea unor teste clinice în institute de cercetare din România;
- Profesorul Cristian Calude de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă;
- Profesorul Traian Chirilă, Cercetător șef la Universitatea din Queensland, inventatorul corneei artificiale; profesor adjunct la Universitatea Queensland pentru Tehnologie, Institutul pentru Bioinginerie și Nanotehnologie și la Facultatea de Medicină și Științe Medicale din Brisbane;
- Profesor Richard Banati de la Organizația Națională Australiană pentru Știință și Tehnologie (ANSTO) din Sydney ;
- Dr. Floreana Coman, Profesor Adjunct, Școala de Inginerie Aerospațială, Mecanică și Producție a Institutului Regal pentru Yehnologie din Melbourne, Victoria;
- Profesor asociat Grand Roman Joldes, director adjunct al Laboratorului de Geomecanică Computațională din cadrul University of Western Australia (UWA);
- Gabriel Brănescu, Meteorologist la Biroul de Meteorologie din Darwin, Teritoriile de Nord;
- Florin Burhală, avocat, director BMA Lawyers, Melbourne, Victoria
- Marian Andrei Rizoiu, cercetător, Centrul de Excelență australian pentru tehnologia comunicațiilor (NICTA), Canberra
- Marius Porojan, manager admiteri postuniversitare, Perth, UWA;
- Dr. Daniela Andrei, asistent cercetător la Școala de Psihologie a Facultății de Științe a UWA;
- Dana Crișan, responsabil la Centrul pentru Microscopie, Caracterizare și Analiză al UWA.
- Cristina Pavalache, Contracts and Projects Manager Campus Services, Universitatea Edith Cowen, Perth, Australia de Vest
- Ion Glugă, expert în proprietate intelectuală;
- doctorițele Dana Lepinzan (Perth) și Ilena Corban (Adelaide);
- Diana Renner, co-autoarea volumului de management Not Knowing, premiat CMI book of the year în 2014;
- scriitorii Ana Maria Beligan, George Roca, Daniel Ioniță, Mihaela Cristescu, publicistul Eugene Ionescu, sculptorul Nicolae Turcu.
- Dr. Raluca Alecsa, CFO, Duxton, Perth, Australia de Vest. Și foarte mulți alții despre care aștept să aflu cu plăcere în perioada următoare.



-        --        În ultimii ani, am văzut mai multe oportunități de muncă pentru români în Noua Zeelandă. Este o piață a muncii atractivă și benefică pentru români? Ce îi atrage pe români la capătul lumii?

N.B.- La nivel global SUA, Marea Britanie și Australia sunt destinațiile de muncă preferate, românii se încadrează în această statistică: Australia și Noua Zeelandă sunt state din Commonwealth, sigure din perspectiva amenințărilor teroriste, cu un nivel de trai sensibil mai ridicat față de estul Europei (PIB/capita este de aproximativ 10 ori mai ridicat decât cel al României), majoritatea românilor titrați care ajung aici reușesc să se integreze foarte bine în aceste societăți multiculturale foarte dinamice și avansate din punct de vedere social ! Românii activează în domenii precum IT, sănătate, servicii bancare, asistență socială ș.a.


Condițiile de muncă nu sunt facile, este necesară cunoașterea limbii engleze și cunoștințe de operare PC, am remarcat, spre exemplu, că este mai ușor de obținut viza de muncă pentru românii cu stagii de muncă în alte state ale Commonwealth/ului, îndeosebi Marea Britanie și Canada. Mai nou încerc să conving autoritățile de la Canberra să începem negocierile pentru acordarea vizei de tip Work &Holiday pentru cetățenii români, o facilitate deschisă tinerilor până în 30 de ani care pot veni în Australia în vacanță și pot munci maxim un an, interval în care se și pot decide dacă Australia sau Noua Zeelandă sunt într-adevăr destinațiile pe care le agrează și ce ce alte opțiuni mai pot avea! 

Există multe categorii de vize de muncă, în funcție de calificările fiecărui aplicant și de experiență, de la Skilled Migration Visa la Temporary work visa, Training & Research Visa sau Business Innovation & Investment Visa, condițiile sunt disponibile pe website-ul Departamentului Imigrației și Protecției Frontierelor de la Canberra www.border.gov.au.

-                   Care sunt problemele românilor emigranți în Australia și Noua Zeelandă?

N.B.- Consider că problemele emigranților români sunt aceleași cu ale altor emigranți care ajung aici venind din alte culturi în aceste două țări în care costurile șederii, ale utilităților și ale unui comfort minim sunt semnificative, deci este necesar să se angajeze deîndată.
Un plus important pentru Australia este faptul că sistemul public de școlarizare este quasi/gratuit până la facultate iar nivelul școlilor este foarte bun și pentru domeniul public, nu doar pentru școlile private. Se cunoaște și că nivelul academic este excepțional în Australia, care are cel puțin 8 universități în topul 100 mondial și 15 universități în topul 200.

Indiferent cu ce categorie de viză se ajunge în Australia și Nopua Zeelandă, este foarte important ca beneficiarii români de vize australiene și ale Noii Zeelande să respecte condițiile acordării acestora.

Depășirea perioadei de ședere acordată prin viză, spre exemplu, este o greșeală frecventă a românilor, ceea ce reduce considerabil șansele unei alte aplicații de succes pentru orice altă viză australiană a acelei persoane și, mai ales, menține condițiile de procesare manuală a vizelor pentru aplicanții români în general, din motive legate de evaluările overstay risc ale oficialilor Departamentului Imigrației și Protecției Frontierelor.

-                           Ce imagine au românii și România în cele două țări ?

N.B.- Comunitatea românească din Australia este mica prin comparație cu milionul de greci, spre exemplu, sau cu sutele de mii de refugiați după războaiele balcanice de la destrămarea fostei Iugoslavii (croați, sârbi, albanezi, macedoneni, sloveni ș.a.).

Suntem asociați cu Dracula, Brâncuși, Nadia Comăneci, Nicu Vlad (a luptat și pentru steagul australian) și Inna, momentul Revoluției Române din 1989, prima televizată vreodată și cu drapelul sfâșiat în mijloc. Cunoscătorii sau cei care călătoresc și în estul Europei au știință despre tradițiile spectaculoase ale singurei culturi latine din Europa de Est. Publicul larg cunoaște că am devenit stat NATO și UE dar înțelege acum și provocările proximității de Rusia. De altfel singurul aspect pozitiv al agresiunii rusești asupra Ucrainei este spațiul semnificativ acordat de mass media acestui conflict și hărților Europei de Est.

Mai puțină lume cunoaște faptul că limba română se vorbește pe un areal semnificativ în Europa,  că a 4-a limbă oficială a Elveției este romanș sau că Regele Mihai I este înrudit cu Regina Angliei, fiind singurul șef de stat supraviețuitor al celui de al Doilea Război Mondial. Sunt mirați că unul dintre cei mai cunoscuți politicieni australieni de stânga, Edward Granville Theodor, denumit Red Ted, autorul reformei politice de abolire a parlamentului bicameral din Queensland (singurul parlament local din Australia care este unicameral) în deceniul 3 al secolului trecut, are un tată emigrant din Galați.

Australienii sunt impresionați de jertfa soldaților români căzuți în primul război mondial și au înțeles rolul acestora în crearea statului român modern, de povestea Internetului de mare viteză și de interesul Prințului Charles pentru restaurarea unor case tradiționale și pentru agricultura ecologică din Transilvania. 

-        
                Există oportunități și priorități economice sau de altă natură pentru români aici și care ar fi acestea ? Care sunt domeniile de interes comun între România, pe de o parte, Australia și Noua Zeelandă, pe de altă parte? Există oportunități de investiții românești în cele două țări?

N.B.- Oportunități există dar lipsa unei tradiții de cooperare bilaterală și geografia imensă care desparte România de aceste state sunt impedimente majore. Altfel, nici criza financiară mondială care a afectat doar marginal Australia și Noua Zeelandă nu reprezintă un context favorabil inițierii unor noi afaceri.

În 2014 compania australiană Sunrise CSP Ltd. din Canberra a obținut, împreună cu  Universitatea Ovidius din Constanța, reprezentată de profesorul Mamut Eden, un grant de mobilitate de la CAESIE (organism australian care promovează cooperarea Australia-UE, subordonat Ministerului Industriei).
La simpozionul din iunie 2015 s-a anunțat dezvoltarea în comun a câtorva proiecte: 
ü sechestrare de CO2 împreună cu ENEA - Agenția Italiană pentru Tehnologii Noi și Energie; 
ü producția de brichete de  rumeguș în colaborare cu o companie din Turcia (unui dintre cei mai mari producători globali de MDF); 
ü în Maroc, utilizarea puterii solare concentrate pentru procesarea saramurii rezultată din mineritul și producția de fosfați;
ü în România a fost inițiat un proiect finanțat din fonduri europene pentru construirea unei fabrici care să  producă oglinzi parabolice utilizând patentele Sunrise CSP Ltd, la care va participa Royal Melbourne Institute for Technology.

-                        Cum este să fii ambasador al României, mai ales ca femeie, în cele două țări exotice?

N.B.- Onorant și foarte frumos.

-       Vă mulțumesc!