Raport Special în plină luptă anticorupție
De când s-a intensificat
cruciada anticorupție, adică de vreo 2-3 ani, se vorbește mai mult ca oricând
despre condițiile inumane din penitenciarele românești. Vocile cele mai auzite
și puternice, nu că până atunci n-ar fi existat probleme grele în închisori
semnalate de deținuți, au fost și sunt evident cele ale acuzaților de marea corupție. Acuzați, inculpați sau condamnați proveniți
dintre marii demnitari aleși sau numiți ai statului român, nemulțumiți de
condițiile de detenție.
Ca urmare, instituția Avocatul Poporului,
condusă de Victor Ciorbea, s-a autosesizat încă din 2014, a făcut investigații
și anchete și iată că ne-a prezentat, în decembrie anul trecut, un Raport Special
despre situația din penitenciarele și centrele de arest preventiv din România.
Principala problemă depistată
de această instituție a fost supraaglomerarea penitenciarelor, care au un grad
de ocupare de 151, 31 %. Instituția Avocatul Poporului a și găsit rapid
soluțiile de rezolvare a aglomerației din pușcării, propunând, printre altele:
scurtarea perioadei de detenție, reducerea măsurii arestului preventiv și
eliberarea condiționată a deținuților aflați în ultimii trei ani de pedeapsă!!!
Bineînțeles, propunerile acestei instituții sunt completate de un buget mai
mare alocat penitenciarelor pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție,
construcția de noi pușcării, precum și alte măsuri în acest sens.
Iată doar câteva aspecte importante prezentate în acest
document, concluziile acestui raport, putând fi dezbătute atât de instituții
ale statului, cât și de opinia publică în special.
În preambulul Raportului Special al Avocatului Poporului
(http://www.avp.ro/rapoarte-speciale) se menționează:” Totodată,
amintim faptul că în ultimii ani, România a fost condamnată de Curtea Europeană
a Drepturilor Omului atât pentru situaţia necorespunzătoare a condiţiilor din
penitenciare şi aresturi preventive cât şi pentru tratamentul inadecvat aplicat
persoanelor private de libertate. Urmare a celor de mai sus, în temeiul art. 14
alin. (1) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei
Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu şi a dispus efectuarea anchetelor în
locurile de detenţie şi întocmirea prezentului Raport special. 19 Astfel,
Avocatul Poporului a decis realizarea de anchete în întreg sistemul penitenciar
din România”
Scopul
Raportului
”Scopul raportului special este acela de a contribui
la respectarea demnităţii umane şi a drepturilor persoanelor private de
libertate, prin identificarea deficienţelor existente în sistemul penitenciar
şi în centrele de reţinere şi arestare preventivă cu ocazia anchetelor
efectuate de reprezentanţii instituţiei Avocatul Poporului, prin valorificarea
informaţiilor obţinute cu ocazia anchetelor şi prin propunerea unor măsuri de
natură a contribui la respectarea dispoziţiilor constituţionale,
reglementărilor internaţionale şi legale aplicabile în materie, în special sub
aspectul asigurării unor condiţii decente de detenţie.
Totodată,
Raportul se poate constitui într-un instrument de lucru util pentru toate
autorităţile implicate în procesul continuu de reformă a sistemului
penitenciar, evidenţiază provocările cu care se confruntă acesta, precum şi
măsurile adecvate pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor private de
libertate, pe de o parte, dar şi a personalului din sistemul administraţiei
penitenciare, pe de altă parte.
Datele reţinute în raport constituie, de asemenea,
şi o bază informativă necesară pentru o analiză de ansamblu a situaţiei din
unele penitenciare, constituind premisele pentru viitoare demersuri ale
Avocatului Poporului, în funcţie de aspectele particulare ale cazurilor
prezentate în raport (emiterea unor noi recomandări, rapoarte speciale,
efectuarea de vizite de către Domeniul privind prevenirea torturii în locurile
de detenţie).
Raportul special reprezintă într-o încercare, poate
târzie şi insuficientă, menită să prevină pronunţarea unei decizii-pilot de
către Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României. Măsurile
propuse vizează în mod special modificări şi completări ale legislaţiei interne
incidente în materie sau, după caz, emiterea unor noi acte normative, precum şi
creşterea sumelor alocate de la buget pentru acest sistem şi luarea altor
măsuri necesare în vederea realizării scopului enunţat.”
”Una dintre problemele cu care se confruntă în
prezent sistemul penitenciar este cea a supraaglomerării, consecinţele sale
răsfrângându-se şi asupra celorlalte activităţi desfăşurate, implicit asupra
condiţiilor de detenţie. Astfel, supraaglomerarea determină: reducerea
spaţiului necesar alocat fiecărui deţinut; standarde scăzute de igienă;
eficienţa redusă a supravegherii condamnaţilor de către cadrele
penitenciarelor; reducerea timpului alocat mişcării în aer liber; îngreunarea
îngrijirii medicale; insuficienţa activităţilor educative şi productive;
creşterea actelor de violenţă şi în special, a riscurilor de sinucideri şi
automutilări.
Deficitul
locurilor de cazare în unităţile penitenciare generează o încălcare a dreptului
persoanelor private de libertate la demnitate, astfel că menţinerea acestora în
condiţii fizice de încarcerare precare constituie o violare a drepturilor
omului. Potrivit Normelor CPT, aglomerarea este un subiect de relevanţă directă
pentru mandatul CPT-ului. Toate serviciile şi activităţile dintr-o închisoare
vor fi afectate în mod negativ dacă este necesar să se adăpostească mai mulţi
deţinuţi decât numărul pentru care a fost creată: calitatea vieţii va fi
scăzută în totalitate, în mod semnificativ.
Mai mult decât atât, nivelul de supraaglomerare
într-o închisoare sau într-o anumită parte a ei poate fi astfel încât, prin el
însuşi, să fie inuman şi degradant din punct de vedere fizic. O închisoare
suprapopulată presupune spaţii neigienice şi strâmte, o lipsă constantă de
intimitate (chiar şi atunci când se folosesc utilităţile necesare), activităţi
reduse în afara celulelor ca urmare a unei solicitări ce depăşeşte personalul
şi dotările disponibile, servicii medicale supraaglomerate, tensiune crescută
şi mai multă violenţă între deţinuţi, precum şi între aceştia şi personalul
închisorii.”
”Măsurile concepute pentru combaterea
supraaglomerării închisorilor şi reducerea populaţiei închisorilor trebuie
integrate într-o politică raţională şi coerentă privind infracţionalitatea
îndreptată spre prevenirea infracţionalităţii şi comportamentului infracţional,
adoptarea unei legislaţii eficiente, protejarea siguranţei publice,
individualizarea sancţiunilor şi măsurilor şi reintegrarea socială a
infractorilor. Privarea de libertate trebuie considerată o sancţiune sau măsură
extremă şi, de aceea, trebuie impusă numai când din cauza gravităţii
infracţiunii, orice altă sancţiune sau măsură ar fi evident inadecvată.
Regulile ONU referitoare la standardele minime privind măsurile necustodiale
recomandă statelor dispunerea măsurilor necustodiale/alternative în sensul
dezvoltării acestui tip de măsuri astfel ca folosirea acestora să fie
încurajată, monitorizată de aproape şi evaluată în mod sistematic.
În unele sisteme, liberarea condiţionată poate fi
acordată numai după ce a fost executată o parte a perioadei de detenţie, de
obicei o treime sau două treimi. De asemenea, o condiţie poate fi un timp minim
petrecut în detenţie, exprimat în termeni absoluţi. Mai mult, aceste criterii
nu sunt reciproc exclusive. Astfel, eliberarea condiţionată poate fi prelungită
în trei feluri:
1. „Prin reducerea părţii de pedeapsă care trebuie
executată. Austria-prin acordarea dreptului de eliberare condiţionată pentru
deţinuţii care au executat jumătate din pedepsele lor şi nu cele două treimi
stipulate - a cunoscut un val de eliberări în 1998”. Totuşi, o astfel de
abordare ar putea avea efectul nedorit de a mări lungimea sentinţelor impuse de
instanţe-care ar decide asupra sentinţelor în legătură cu posibilitatea sau mai
bine-zis cu probabilitatea eliberării condiţionate sau a folosirii mai
restrictive a eliberării condiţionate. „Extinderea folosirii eliberării
condiţionate” ar reduce populaţia carcerală imediat. În ziua în care regulile
intră în vigoare şi au introdus posibilitatea eliberării condiţionate înainte
de termen, toţi deţinuţii a căror pedeapsă executată se încadra între termenul
vechi şi cel nou s-ar califica dintr-o dată pentru eliberarea condiţionată.
Datorită unui astfel de fenomen a scăzut populaţia carcerală în Austria”.
2. Prin
scurtarea timpului minim care urmează să fie petrecut în închisoare. Finlanda a
reuşit să-şi reducă populaţia carcerală prin scurtarea –în 1976 şi 1989 a
timpului minim pe care infractorii trebuiau să-l petreacă în închisoare înainte
de a avea dreptul la „eliberare condiţionată”. Cu toate acestea, şi această
opţiune ar putea avea efecte nedorite similare cu cele menţionate mai sus.
3. Există şi o a treia soluţie, şi anume,
introducerea unui sistem de executare gradată a sentinţelor cu etape de
tranziţie între cele privative de libertate şi „eliberarea necondiţionată”.
Unele ţări au deja acest sistem: acuzatul este mai întâi pus într-o celulă sub
supraveghere strictă, apoi capătă permisiunea să muncească în afara închisorii,
înainte de a obţine permisiunea de învoire, apoi urmează un regim de
semilibertate şi în cele din urmă, eliberarea condiţionată. În vederea
reducerii perioadei de timp pe care deţinuţii trebuie să o petreacă în
închisoare, sentinţele cu privare de libertate ar putea fi organizate astfel
încât să se adauge mai multe perioade post-detenţie pentru a le da
posibilitatea să părăsească închisoarea mai devreme.
În acest sens, arestul la domiciliu, monitorizat
electronic şi măsura de supraveghere intensivă înainte de eliberarea
condiţionată, ca o măsură în cea dea doua parte a sentinţei pentru a reduce
timpul de detenţie cu o reducere mai mare decât cea permisă în cadrul
sistemului de eliberare condiţionată. 63 Aşadar, eliberarea condiţionată poate
părea măsura cea mai promiţătoare în privinţa reducerii lungimii perioadei de
detenţie. Este şi cea mai inteligentă, deoarece se bazează pe ideea
reîntoarcerii planificate în cadrul comunităţii cu sprijin, asistenţă şi
supraveghere. ”
“Regulile ONU referitoare la standardele minime privind măsurile
necustodiale recomandă statelor dispunerea măsurilor necustodiale/alternative
în sensul dezvoltării acestui tip de măsuri astfel că folosirea acestora să fie
încurajată, monitorizată de aproape și evaluată în mod sistematic.”, se arată
mai în Raport.
De menționat este și
faptul că acest Raport Special realizat de instituția numită Avocatul Poporului
este proaspăt dat publicității și făcut cunoscut opiniei publice, putând fi
consultat pe www.avp.ro/rapoarte-speciale.
Prezentarea
acestui document a fost făcută de Victor Ciorbea doar la o singură televiziune,
pe 8 decembrie a.c., Antena 3 al cărei patron se află în închisoare, fiind
condamnat pentru fapte de corupție.
Cu toate acestea, cetățenii
care au aflat despre acest document și măsurile propuse pentru rezolvarea
problemei supraaglomerării penitenciarelor, prin eliberarea deținuților, au
luat atitudine pe forumuri. Iată doar câteva opinii:
” Ce
parere are Avocatul poporului despre :
1) Coruptia din Romania si ce recomandari are?
2) Conditiile din spitale si ce recomandari are?
3) Infrastuctura, siguranta: drumurilor , cailor ferate si mijloacelor de transport in comun din Romania si ce recomandari are?
4) Orfelinatele si cazurile sociale din Romania si ce recomandari are?
5) Sistemul de educatie si ce recomandari are?”
1) Coruptia din Romania si ce recomandari are?
2) Conditiile din spitale si ce recomandari are?
3) Infrastuctura, siguranta: drumurilor , cailor ferate si mijloacelor de transport in comun din Romania si ce recomandari are?
4) Orfelinatele si cazurile sociale din Romania si ce recomandari are?
5) Sistemul de educatie si ce recomandari are?”
”
Nu ar fi mai bine daca ati propune reforme in invatamant astfel incat acei
oameni sa nu mai ajunga dupa gratii?
Nu ar fi mai bine daca ati propune mai putine ore de religie in scoli? s-a demonstrat ca oamenii credinciosi comit mai multe acte de violenta in comparatie cu populatia non credincioasa.
Indiferent ce propuneti, sa stiti ca oamenii inteligenti nu comit infractiuni si astfel, printr-o logica irefutabila, nu ajung sa creeze un grad de ocupare de 151%.
Cat despre solutia dvs de reducere a pedepsei, complet idioata, ilogica si care sa ajute colegii dvs urmariti penali, nu pot spune decat sa va dati demisia.
p.s. de asemenea, puteti crea mai multe scoli si nu mai multe penitenciare.
Incredibil, ce sfaturi bune va dau si gratis in acelasi timp. Puteti sa concediati consilierii dvs.”
Nu ar fi mai bine daca ati propune mai putine ore de religie in scoli? s-a demonstrat ca oamenii credinciosi comit mai multe acte de violenta in comparatie cu populatia non credincioasa.
Indiferent ce propuneti, sa stiti ca oamenii inteligenti nu comit infractiuni si astfel, printr-o logica irefutabila, nu ajung sa creeze un grad de ocupare de 151%.
Cat despre solutia dvs de reducere a pedepsei, complet idioata, ilogica si care sa ajute colegii dvs urmariti penali, nu pot spune decat sa va dati demisia.
p.s. de asemenea, puteti crea mai multe scoli si nu mai multe penitenciare.
Incredibil, ce sfaturi bune va dau si gratis in acelasi timp. Puteti sa concediati consilierii dvs.”
”
Asa zisul "Avocat al Poporului" s-a sesizat in cazul in care Oprescu
nu reusea sa-si gaseasca nici o boala care sa-l scape de puscarie si in cazul
parlamentarilor si coruptilor din puscarii care se plang de lipsa confortului :
deci ei sunt poporul, restul nu conteaza....Parca se ceruse schimbarea lui....”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu