miercuri, 20 aprilie 2016

”Republica Moldova va deveni un subiect fierbinte de știri”

”Mă tem pentru Moldova!”-scrie analistul american de politică externă Robert D. Kaplan

Robert D. Kaplan- În umbra EuropeiDouă războaie reci și trei decenii de călătorie prin România și dincolo de ea.

În umbra Europei- o carte de istorie contemporană care pornește din realitatea neagră a comunismului românesc, a realităților geopolitice din Europa Centrală și Răsăriteană, un eseu jurnalistic și mai ales o analiză istorică ce ajunge până în zilele noastre. Este cea mai recentă carte scrisă de jurnalistul, scriitorul american  Robert D. Kaplan, aterizat pentru prima dată în țara noastră, în ani *70, în plin Război Rece. Pornind de la  istoria României, dar și de la atenta analiză a unor țări vecine, precum Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, autorul abordează subiecte mai largi, jocurile marilor puteri, rezultatul fiind povestea unei frontiere geografice și ideologice a continentului nostru- punct de întâlnire între marile imperii. O carte esențială pentru înțelegerea crizei prin care trec astăzi Rusia și Europa.

O carte pe care ar trebui să o citească și aprofundeze toți politicienii români, toți așa zișii analiști, oameni de stat, geostrategi, specialiști în intelligence, jurnaliști, profesori, demnitari mai mari sau mai mici care țin în mână, la un moment dat destinele României, se joacă fără să știe cu viitorul acestei țări, istorici, oameni de cultură, simpli cetățeni. O carte care ar trebui studiată în universități. O carte necesară mai mult decât o simplă carte de cultură generală.

Opera scriitorului american a fost lansată în luna martie, la Librăria Humanitas, la aproape 35 de ani de la începerea aventurii jurnalistice a acestuia în România și țările de după Cortina de Fier. Revenit în țara noastră după căderea comunismului, Kaplan descoperă o cu totul altă Românie, care face nu doar eforturi de modernizare, ci în primul rând de renaștere spirituală.

”Adevărata modernizare a României-echivalentă cu eliberarea-se va face doar prin întoarcerea la tradiției!”

Bate țara în lung și în lat, din sud în nord și din est în vest, rămânând impresionat nu doar de frumusețea locurilor, schimbarea  radicală în bine a lucrurilor, ci și de dorința românilor de renaștere spirituală.

Revenit la Putna după 25 de ani de când o vizitase în plin comunism, când văzuse picturile la lanteră, Kaplan este impresionat de ”luminoasa strălucire a foițelor de aur. Era ca și cum Bizanțul ar fi renăscut, iar împărații și sfinții priveau aproape!” Este impresionat de cântările bisericești ortodoxe și de un tânăr preot, Dosoftei, care-l invită la un cozonac și îi vorbește despre renașterea sprituală: ”Comuniștii au distrus peisajul, dar nu au atins nimic din lucrurile profunde. E doar o chestiune de rupere a tradiției. Tradiția și modernitatea nu pot exista separat. Poți să clădești doar pe temelia trecutului.”

Autorul a fost încurajat să scrie despre România comunistă și post comunistă, despre amenințarea pe care o reprezintă Rusia cu mult înainte ca evoluția crizei din Ucraina să facă relevantă o asemenea întreprindere. În trei decenii și jumătate, interesul pentru țara noastră a avut ca rezultat un număr mare de prieteni și relații profesionale.
În timp, jurnalistul american i-a cunoscut pe Eliade și Cioran. Pentru documentarea cărții și o înțelegere mai profundă a lucrurilor s-a întâlnit cu Mircea Cărtărescu, Horia Roman Patapievici, cu Neagu Djuvara. Cu politicieni, analiști, istorici, cu fostul șef al SRI, George Maior, dar și cu președinții României post comuniste, Ion Iliescu și Traian Băsescu, cel din urmă în funcție la vremea respectivă. Pe Ion Iliescu îl apreciază pentru că, în anii *90, a reușit să salveze România de la un război civil în comparație cu Ucraina care n-a reușit acest lucru.

Despre Traian Băsescu scrie:” el și cu alții cu care m-am întâlnit în ziua aceea mi-au spus că rușii nu aveau nevoie decât de timp ca să cumpere mass media și alte active din Odessa pentru a controla apoi politicienii locali și opinia publică. Zona care merge de la Odessa spre vest, spre țărmul românesc al mării Negre- sudul Moldovei, fostul Bugeac turcesc- este populată de etnici ruși. Odessa este cheia întregii crize. În ceea ce privește Ucraina considerau românii, politicienii certăreți de la Kiev n-aveau nici o filozofie clară de guvernare. Spre deosebire de România, Ucraina n-a avut un Ion Iliescu care să-i ofere stabilitate...Criza era accentuată și de conștientizarea faptului că punctul sensibil al României erau instituțiile slabe.”

De la șeful SRI la vremea întâlnirii, George Maior, află că: ”Rușii cumpără influență în media locală și de la politicienii din zonă și încearcă să profite de privatizările postcomuniste.”

Despre Ungaria lui Orban scie:”Orientarea Ungariei spre o formă ușoară de putinism mai sugerează și faptul că trecutul nu este un ghid tocmai sigur pentru prezent și viitor, de vreme ce o mare parte a Războiului Rece și primele decenii după aceea, Ungaria a fost mai occidentală decât România. Acum, cel puțin pentru moment și la nivel macropolitic, situația s-a inversat. Cine ar fi putut prevedea acest lucru...Un loc poate deveni de nerecunoscut în doar câțiva ani.”

”Acum că Europa trece printr-o criză economică, Germania e în plină ascensiune, iar Rusia revine la firescul ei autocratic și militarist, este tentant să credem că Europa își va regăsi pur și simplu, demonii și va reveni la forma sa identitară-reunificată, amenințând încă odată cu coaliții rivale și conflicte, așa cum s-a întâmplat în sângerosul ei trecut.”

Robert D. Kaplan, analistul american de politică externă are previziuni negre despre Republica Moldova:”Moldova constituie fără îndoială, un mediu politic sumbru. Fie că este vorba despre relațiile interetnice, de stabilitatea instituțiilor, de vulnerabilitatea economiei, de corupția cumplită a clasei politice, de omniprezentele acțiuni subversive ale Rusiei sau de simplul fapt că locul acesta este o frontieră cu identitate confuză, toate acestea sunt motive evidente de pesimism.”

”Mi-am dat seama că rușii preferă sistemele slabe, tulburi, fie ele autocratice sau democratice-nu contează-unde le este ușor să mituiască parlamentarii în condițiile în care câțiva oligarhi controlează economia, beneficiind de sprijinul în afaceri al facțiunii sau al sistemului imperial aflat la putere. Rușii urăsc sistemele puternice, chiar și pe cele autoritare, uneori.” Putin nu și-a dorit atât să invadeze Ucraina, cât să creeze niște mini-Transnistrii-o metodă mult mai eficientă de a submina statul ucrainean.„

”Mă tem pentru Moldova, căci știu că tot ce scriu poate fi depășit de evenimente. Mă tem că Moldova va deveni în scurt timp un subiect fierbinte de știri.”

Din ce se întâmplă acum la noi în țară și în statele vecine României, se pare că jurnalistul, analistul și scriitorul american a reușit să surprindă realitatea și evenimentele în derulare așa cum sunt ele.