Beneficiarii decredibilizării sistemului judiciar
Justiția Română este departe de fi o Albă ca Zăpada, imaculată,
neprihănită și netăvălită de scandalurile legate de corupție, incompetența
unora dintre membrii sistemului sau acuzațiile că balanța se înclină de multe
ori, de partea negativă a dreptății. În ansamblul ei, la ora actuală, are o
imagine destul de pătată, din cauze obiective, dar și speculative, artificiale,
manipulatoare, care nu doresc o Justiție puternică, ci una influențabilă.
Această imagine este reflectată și de recentul Eurobarometru, care prezintă o
scădere cu 13% a încrederii românilor în Justiție.
Este adevărat că sunt
lucruri ce nu merg cum trebuie în sistem. Multe sentințe date creează aparența
că nu sunt echitabile, cum sunt cele în cazurile de mare corupție, cu acuzați
de nivel înalt, notorii, care au primit pedepse cu suspendare ori foarte mici
în raport cu faptele și prejudiciul comise. În multe cazuri, acuzații scăpând
foarte ușor de condamnări, rămânând și cu banii furați. În comparație, unii
simpli cetățeni, fără a fi celebri, bogați și cu influență politică, acuzați de
diverse fapte ilegale, cu prejudicii mult mai mici, au primit pedepse mult mai
aspre decât marii corupți. Și nici nu au putut scăpa de pușcărie prin diverse
tertipuri, ca cel al ”operelor” scrise de „marii savanți scriitori” din
închisori.
De asemenea,frecvent,
aflăm că organele de cercetare penală, instanțele de judecată anchetează prind
în flagrant delict, întocmesc dosare, judecă și dau sentințe în cazul unor
angajați din sistemul judiciar: procurori, judecători, grefieri, polițiști și
alții. Periodic, CSM-ul publică pe site-ul său deciziile de suspendare ale unor
judecători care prin faptele lor devin incompatibili cu statutul lor profesional.
Este o realitate pe care nu o putem nega, care trage în jos încrederea în
sistem.
Față de anul trecut, credibilitatea românilor în sistemul
judiciar a ajuns la 35%, statistică ce a stârnit o oarecare îngrijorare în
opinia publică și numeroase discuții și păreri emise de diverse persoane și
personalități atât din rândul cetățenilor, cât și din partea unor politicieni,
părerologi, analiști, actuali sau foști demnitari. Pe de altă parte, ministrul
Justiției, Raluca Prună, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
o analiză a cauzelor care au dus la această decredibilizare.
Pe lângă cauzele obiective care au dus la scăderea
credibilității românilor în Justiție, există și unele subiective,
controversate, politicianiste, manipulatoare în funcție de interes. Atacurile permanente
și presiunea publică pusă pe guvernanții actului de justiție, venite în special
dinspre unii reprezentanți ai clasei politice, acuzați de încălcarea legilor și
pasibili de pedepse grele, constituie o influență puternică la
decredibilizarea, cu bună știință, a Justiției.
De multe ori, CSM-ul este obligat să intervină, în urma
unor atacuri venite în special dinspre mediul politic, pentru apărarea independenței
sistemului judiciar. Cele mai recente reacții ale instituției respective pentru
apărarea independenței sistemului judiciar au fost la atacurile venite din
partea deputatului Eugen Nicolicea, realizatorului tv Rareș Bogdan, actorului
Dan Puric, precum și în raport cu afirmațiile bancherului Steven van Groningen,
președinte al Patronatelor Bancare din România.
http://www.csm1909.ro/
|
|
Pe lista cauzelor enunțate ca fiind la baza acestei
scăderi de încredere, au fost puse și: spectacolul cătușelor la DNA; Justiția televizată; DNA care a
fost acuzată de faptul că se substituie Justiției-acuză gravă adusă chiar de
către o asociație profesională Uniunea Națională a Judecătorilor din România.
Alături de sumedenia de astfel de ”bube” indentificate în special de către
foști sau actuali demnitari, politiceni aflați ei înșiși în vizorul cercetării
penale și al instanțelor de judecată, acuzați în special de fapte de corupție, unul dintre țapii
ispășitori spre care se îndreaptă tirul penalilor este actualul ministru, Raluca
Prună. Aceasta a fost etichetată public cu nonșalanță, drept ”kaghebistă” și
”securistă” de Victor Ponta de exemplu.
Printre instituțiile care au slăbit încrederea românilor
în Justiție se poate enumera și Parlamentul, prin deciziile controversate date
cererilor de ridicare a imunității în cazul unor parlamentari cercetați sub
diverse acuzații, în special de săvârșirea unor fapte de mare corupție.
Actualul ministru al Ministerului Justiției, Raluca Prună, este o țintă
permanentă și este atacată frecvent, la televiziuni transformate în guri de
tun, canale media ai căror patroni sau acționari au mari probleme cu legea.
Atacurile la adresa acesteia sunt cu atât mai puternice și mai disperate, cu
cât are curajul și căpoșenia de a se ține tare pe poziție, urmărind și
promovând cu perseverență proiectele și strategia națională anticorupție.
Credibilitatea în scădere
a Justiției Române este clar că are la bază tarele din sistem, dar este
accentuată intenționat și de către mari demnitari, foști sau actuali, de
politicieni corupți, de afaceriști oneroși și de persoane notorii din diverse
medii, care sunt pasibili de diverse condamnări și care încearcă, prin toate
mijloacele posibile să influențeze mersul lucrurilor în sistem. Nu trebuie să
fii specialist în domeniu ca să vezi că beneficiari ai decredibilizării
sistemului judiciar sunt chiar cei aflați la cârma puteri în România, cei care
au dat marile tunuri și care nu doresc o Justiție puternică și echitabilă.
Pe de altă parte, în
ciuda acestei imagini parțial reale, parțial distorsionate, o bună parte din activitatea
instituțiilor din sistem este privită pozitiv, cu încredere, chiar aplaudată de
mulți români. DNA este un exemplu controversat, dar care generează încredere în
rândul românilor de rând, chiar dacă această instituție este cea mai blamată și
atacată de către marii corupți și penali.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu