miercuri, 24 august 2016

Cine și de ce atacă Justiția Română


Beneficiarii decredibilizării sistemului judiciar

Justiția Română este departe de fi o Albă ca Zăpada, imaculată, neprihănită și netăvălită de scandalurile legate de corupție, incompetența unora dintre membrii sistemului sau acuzațiile că balanța se înclină de multe ori, de partea negativă a dreptății. În ansamblul ei, la ora actuală, are o imagine destul de pătată, din cauze obiective, dar și speculative, artificiale, manipulatoare, care nu doresc o Justiție puternică, ci una influențabilă. Această imagine este reflectată și de recentul Eurobarometru, care prezintă o scădere cu 13% a încrederii românilor în Justiție.

Este adevărat că sunt lucruri ce nu merg cum trebuie în sistem. Multe sentințe date creează aparența că nu sunt echitabile, cum sunt cele în cazurile de mare corupție, cu acuzați de nivel înalt, notorii, care au primit pedepse cu suspendare ori foarte mici în raport cu faptele și prejudiciul comise. În multe cazuri, acuzații scăpând foarte ușor de condamnări, rămânând și cu banii furați. În comparație, unii simpli cetățeni, fără a fi celebri, bogați și cu influență politică, acuzați de diverse fapte ilegale, cu prejudicii mult mai mici, au primit pedepse mult mai aspre decât marii corupți. Și nici nu au putut scăpa de pușcărie prin diverse tertipuri, ca cel al ”operelor” scrise de „marii savanți scriitori” din închisori.

De asemenea,frecvent, aflăm că organele de cercetare penală, instanțele de judecată anchetează prind în flagrant delict, întocmesc dosare, judecă și dau sentințe în cazul unor angajați din sistemul judiciar: procurori, judecători, grefieri, polițiști și alții. Periodic, CSM-ul publică pe site-ul său deciziile de suspendare ale unor judecători care prin faptele lor devin incompatibili cu statutul lor profesional. Este o realitate pe care nu o putem nega, care trage în jos încrederea în sistem.

Față de anul trecut, credibilitatea românilor în sistemul judiciar a ajuns la 35%, statistică ce a stârnit o oarecare îngrijorare în opinia publică și numeroase discuții și păreri emise de diverse persoane și personalități atât din rândul cetățenilor, cât și din partea unor politicieni, părerologi, analiști, actuali sau foști demnitari. Pe de altă parte, ministrul Justiției, Raluca Prună, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o analiză a cauzelor care au dus la această decredibilizare.

Pe lângă cauzele obiective care au dus la scăderea credibilității românilor în Justiție, există și unele subiective, controversate, politicianiste, manipulatoare în funcție de interes. Atacurile permanente și presiunea publică pusă pe guvernanții actului de justiție, venite în special dinspre unii reprezentanți ai clasei politice, acuzați de încălcarea legilor și pasibili de pedepse grele, constituie o influență puternică la decredibilizarea, cu bună știință, a Justiției.

De multe ori, CSM-ul este obligat să intervină, în urma unor atacuri venite în special dinspre mediul politic, pentru apărarea independenței sistemului judiciar. Cele mai recente reacții ale instituției respective pentru apărarea independenței sistemului judiciar au fost la atacurile venite din partea deputatului Eugen Nicolicea, realizatorului tv Rareș Bogdan, actorului Dan Puric, precum și în raport cu afirmațiile bancherului Steven van Groningen, președinte al Patronatelor Bancare din România.

http://www.csm1909.ro/
Comunicat de presă privind apărarea independenţei sistemului judiciar în raport de afirmaţiile domnilor Eugen Nicolicea - deputat în Parlamentul României, Rareş Bogdan - realizator TV şi Dan Puric - actor, eseist şi regizor de teatru (dată publicare: 24 august 2016)
   
(

 Comunicat de presă privind apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în raport de afirmaţiile domnului Steven van Groningen, preşedinte al Patronatelor Bancare din România (dată publicare: 24 august 2016)

Pe lista cauzelor enunțate ca fiind la baza acestei scăderi de încredere, au fost puse și: spectacolul cătușelor la DNA; Justiția televizată; DNA care a fost acuzată de faptul că se substituie Justiției-acuză gravă adusă chiar de către o asociație profesională Uniunea Națională a Judecătorilor din România. Alături de sumedenia de astfel de ”bube” indentificate în special de către foști sau actuali demnitari, politiceni aflați ei înșiși în vizorul cercetării penale și al instanțelor de judecată, acuzați în special de fapte de corupție, unul dintre țapii ispășitori spre care se îndreaptă tirul penalilor este actualul ministru, Raluca Prună. Aceasta a fost etichetată public cu nonșalanță, drept ”kaghebistă” și ”securistă” de Victor Ponta de exemplu.

Printre instituțiile care au slăbit încrederea românilor în Justiție se poate enumera și Parlamentul, prin deciziile controversate date cererilor de ridicare a imunității în cazul unor parlamentari cercetați sub diverse acuzații, în special de săvârșirea unor fapte de mare corupție.

Actualul ministru al Ministerului Justiției, Raluca Prună, este o țintă permanentă și este atacată frecvent, la televiziuni transformate în guri de tun, canale media ai căror patroni sau acționari au mari probleme cu legea. Atacurile la adresa acesteia sunt cu atât mai puternice și mai disperate, cu cât are curajul și căpoșenia de a se ține tare pe poziție, urmărind și promovând cu perseverență proiectele și strategia națională anticorupție.

Credibilitatea în scădere a Justiției Române este clar că are la bază tarele din sistem, dar este accentuată intenționat și de către mari demnitari, foști sau actuali, de politicieni corupți, de afaceriști oneroși și de persoane notorii din diverse medii, care sunt pasibili de diverse condamnări și care încearcă, prin toate mijloacele posibile să influențeze mersul lucrurilor în sistem. Nu trebuie să fii specialist în domeniu ca să vezi că beneficiari ai decredibilizării sistemului judiciar sunt chiar cei aflați la cârma puteri în România, cei care au dat marile tunuri și care nu doresc o Justiție puternică și echitabilă.

Pe de altă parte, în ciuda acestei imagini parțial reale, parțial distorsionate, o bună parte din activitatea instituțiilor din sistem este privită pozitiv, cu încredere, chiar aplaudată de mulți români. DNA este un exemplu controversat, dar care generează încredere în rândul românilor de rând, chiar dacă această instituție este cea mai blamată și atacată de către marii corupți și penali.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu