joi, 29 decembrie 2016

Poziția comună a puterii și opoziției

Linia dintre bine și rău

Cred că ar trebui ca acum, la granița dintre vechi și nou, dintre un an, 2016, bun, prost, care sfârșește, cu bunele și relele lui, cu incertitudinile lui pentru viitorul fiecăruia dintre pământeni, dintre români, să uităm măcar un pic din vrajba noastră cea de toate zilele.

Să redevenim oameni cu adevărat!

Creștini, dacă putem! Cred că este cel mai important lucru pentru noi și familiile, apropiații, prietenii și colegii noștri. Cred că doar așa, eliberându-ne de rău, vom fi cu adevărat liberi. Dacă dorim să revenim la condiția umană, indiferent de condiția socială, politică sau de altă natură, nu putem fi liberi cu adevărat decât alungând spiritele rele.
 Cred că dragostea creștină, condiția umană trebuie să fie repere de conștiință, inimă și suflet între și pentru oameni.

Vrajba trebuie bătută și alungată în neant. Dacă putem?

Am încercat să urmăresc evenimentele ultimelor săptămâni și repercursiunile lor în viețile noastre, ale tuturor românilor, în special ale celor care trăiesc și mor în România. E firesc, trebuie să ne intereseze ceea ce se întâmplă în teritoriul în care existăm și viețuim. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne intereseze și alte spații internaționale, unde alți românii, cu familii sau nu, rupți total sau parțial de țara mamă, își duc traiul de zi cu zi. Unii să prospere, alții să supraviețuiască și să-și ajute familiile rămase în țară. Unii dintre ei se întorc mai împliniți material sau nu, alții se întorc pe ultimul drum spre pământul din care se trag, iar o parte dintre românii plecați în țări străine nu se mai întorc acasă niciodată.
Nu trebuie să ne fie indiferente nici situațiile internaționale din proximitatea României sau din zone mai îndepărtate. Mai mult sau mai puțin, dinamica globală, cu tot ce înseamnă aceasta, progres, știință, conflicte, războaie, etc, ne privește și ne afectează și pe noi, românii. Nu facem noi mersul lumii, chiar dacă, citându-l pe Petre Țuțea, ”românii se cred buricul pământului”, dar suntem puternic influențați de pașii lumii. Așa că, vrem/nu vrem trebuie să luăm seama și la ce se întâmplă în lume, în jurul nostru,  nu doar în interiorul granițelor românești actuale.

La vremea trecerilor dintre ani, pe lângă ideea, dacă vreți, dorința de a-l alunga pe Necuratul din sufletele, inimile și faptele noastre, le-aș propune cititorilor o temă de reflecție simplă, nefilozofică, nepolitică, dacă se poate. O temă umană, personală, dar și colectivă în același timp, pe care cred că fiecare dintre noi, ca individ, dar și ca aparținând unei familii, grup, asociații, o avem în vedere la fiecare sfârșit/început de an, exprimată prin două întrebări introspective, banale:

Unu: Cât de bun, de rău, cât de blând a fost anul trecut pentru noi, pentru voi, pentru fiecare?

Doi: Ce vă doriți, ce ne dorim, ce dorim fiecare personal cel mai mult, să ne aducă anul 2017?

Cred că sunt nedumeriri, întrebări firești la care ar trebui să găsim un răspuns la cumpăna dintre ani.

P.S.

Cea mai proaspătă observație,  remarcă despre politica dâmbovițeană de ultimă oră, valabilă și interogatorie atât pentru anul sfârșit cât și pentru anul nou, este dată de doi liderii ai momentului, unul la putere altul în opoziție. Atât Liviu Dragnea, surprinzător, după ce se pare că a fost făcut în foi de viță, de Crăciun, de oameni și instituții bine ancorate și cu influență în societatea românească, prin propunerea inedită de premier musulman, și femeie pe deasupra, cât și Traian Băsescu, sula împinsă puternic în coasta puterii rezultate în urma alegerilor, au clamat, anunțat, dorința, intenția,  de a delimita linia dintre guvern și servicii.

O poziție comună a puterii și opoziției!!! Oare de ce și la ce să ne așteptăm în politica anului 2017? Se încumetă cineva la preziceri, supoziții, pronosticuri, speculații?

La anul și La mulți ani! Să avem/aveți parte de tot binele din lume pe măsura sufletului și faptelor fiecăruia dintre noi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu