Tabloul țării în prag de iarnă
Oameni bogați, oameni
săraci, puternici și slabi, deștepți și proști, viață
și moarte. Realități românești paralele. Lumi diferite. Trăim și murim în România de azi.
Dacă ne uităm la zecile de mii de amărâți, naivi, creduli care se înghesuie la moaște și, comparativ, la social-democrații bogătani din fruntea țării, care împart bucatele, nu putem să nu ne punem o întrebare simplă:
-Cui ajută Dumnezeu, politicienilor penali sau năpăstuiților vieții, celor săraci cu duhul, care-i mai și votează pe primii?
Trăim într-un spectacol de circ politic
amplificat continuu de actorii puterii, care mimează cât de tare pot, după
talent și interes, faptul că îi preocupă doar soarta țării și bunăstarea
românilor!!! Guvernanții din umbră și cei la vedere fac tot posibilul să iasă
în evidență, lucru care este cu atât mai facil cu cât presa de casă, de partid
și de stat, stă lipită, non stop, cu camerele de filmat pe ei, înregistrându-le
și difuzând orice mișcare fac și orice vorbe le ies pe gură.
Nu contează dacă mint sau nu spun adevărul, minciuna, oricum, este la rang
de mare artă.
”Valoarea” lor și importanța, dar mai ales consecințele muncii lor în
favoarea poporului, se văd, se simt la tot pasul. În
timp ce mai marii zilei fac și desfac guverne, propun și votează legi,
cetățenii simpli ai acestei țări simt tot mai mult povara vieții cotidiene.
Luptă din toate puterile să supraviețuiască, bătălie pe care unii dintre ei o
pierd implacabil, în fiecare zi.
Dacă politicienii care au puterea și fac legile afirmă cu nonșalanță, în
public, că viața-i frumoasă și nu s-a scumpit nimic, oamenii simpli- copii,
adulți, bătrâni- constată, simt pe pielea și în viața lor cât de greu este să
mai trăiască în această țară. Scumpirile în lanț, politicile devastatoare ale puterii, care-i umilesc în permanență, îi pun la zid,
le fac viața un calvar tot mai greu de suportat.
În timp ce politicienii,
care nu au grija zilei de mâine, că nu au ce mânca sau bani de medicamente, fac
spectacole, se ceartă, mint cu bună știință de cum deschid gura, sunt
preocupați doar să-și mențină privilegiile și să scape de răspundere, amărâții fac
față cu greu vieții în democrația noastră originală. Copiii n-au cărți după
care să învețe în școli, în schimb au parte zi de zi, de riscuri, de lipsuri
materiale, nu au condiții normale de învățare, nu au asistență medicală,
medicamente, dascăli și programe educaționale adecvate.
În schimb au parte
de o ”grijă” și ”atenție” deosebită din partea edililor, care se preocupă doar
din gură să le asigure toate condițiile, rămânând la celebra sintagmă actuală
”copiii nu votează, deci nu ne interesează prea tare”.
Bătrânii, la rândul
lor, supraviețuiesc cu și mai mare greutate actualelor condiții create de cei pe
care majoritatea votanților i-a urcat la putere.
Tabloul României în prag de iarnă, ne arată două imagini
diferite total: pe de o parte politicienii rupți de realitatea vieții de zi cu
zi, care par că trăiesc într-o altă țară, unde își permit orice; unde
infractorii, mafioții, corupții, incompetenții sunt la putere, având pâinea și
cuțitul în mâinile lor. Pe de altă parte, poporul de rând sau ”prostimea” cum
mai este numit de politicieni atunci când sunt votați de cetățeni, care
trăiește într-o țară în care umilința, foamea, frigul, neajunsurile, politica
penală sunt tot mai pregnante în lupta lor pentru supraviețuire.
Poate cineva să
spună că fotografia poporului de azi este exagerat de sumbră, dar aceasta e
realitatea cotidiană din frumoasa noastră țară. Cine nu vrea să o vadă, cine nu
o trăiește pe propria piele, cine nu crede este de ajuns să se plimbe prin
satele și orașele românești, prin piețe, pe străzi și va vedea fără tăgadă
cetățenii pe stradă, oamenii vorbind singuri și înjurând guvernanții prin
piețe, în trenuri, în autobuze, în magazine, în farmacii, în spitale, în
școli...în cimitire.
Amărâții ajung să moară ca urmare a circului politic din
România paralelă.
Asta da politică
social democrată în țara noastră.
Circ avem, pâine ce
ne mai trebuie?
Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și
jurnalismul independent din România poate dona în conturile:
Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și
gândiți!
Când
presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de
interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai
are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este
de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.
Paul Stan este un
jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de
interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Dacă ne uităm la zecile de mii de amărâți, naivi, creduli care se înghesuie la moaște și, comparativ, la social-democrații bogătani din fruntea țării, care împart bucatele, nu putem să nu ne punem o întrebare simplă:
-Cui ajută Dumnezeu, politicienilor penali sau năpăstuiților vieții, celor săraci cu duhul, care-i mai și votează pe primii?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu