Dialog
sau confruntare?
Anul 2017 a însemnat o dezbinare majoră atât în politică,
dar mai ales în societatea românească. Taberele au fost și sunt poate, cel mai
radicalizate din 1990 încoace. Aproape că împart țara în două.
Confruntarea dintre extremismul unor politicieni la
putere, care lucrează pe față pentru salvarea corupților din fruntea statului,
susținătorii acestora, pe de o parte, și tabăra contestatarilor din stradă
susținuți de mica opoziție parlamentară, pe de altă parte, aproape că au adus
România în pragul unui conflict civil.
A fost un an de proteste, un an de manifestații în stradă,
cu sute de mii de oameni, strigând împotriva corupției și a corupților din
fruntea statului. Un an în care au culminat violențele verbale, inclusiv în
Parlament, forul democratic suprem, unde, în locul dezbaterilor de idei, în
locul impunerii unor legi drepte și democratice s-a legiferat în favoarea
penalilor, iar mârlănia, jignirile, atacurile la persoană, violența verbală,
șmecheria ieftină, hoția au fost la ordinea zilei. Circul a fost total din
partea unor aleși ai țării, care au confundat Parlamentul cu propria moșie,
ignorându-i total pe românii care i-au ales în funcții.
A fost un an, 2017, în care s-a ignorat total calea
dialogului, atât al dialogului politic, parlamentar, cât și al instituțiilor
statului cu cetățenii din stradă.
De ce a lipsit cu
desăvârșire, dialogul real din dezbaterea publică, de ce au ignorat
politicienii cea mai importantă și eficientă armă pe care o aveau la
dispoziție???
Din cauză că actuala clasă politică, mai mult vopsită
decât reformată, nu are lideri adevărați, inteligenți, maturi să facă o
politică reală?
În schimb, are politicieni penali corupți, etalează mulți ”dalmațieni”.
Poate, din cauza faptului că unii parlamentari sau demnitari au fost puși în
funcții doar de fațadă, pentru a fi păpușați? Poate din cauza faptului că unii
politicieni sunt timorați, n-au curaj și nici experiența necesară pentru a ieși
din frontul de partid și a fi demni de Parlamentul României și de oamenii care
i-au votat?
Cu atât mai mult, este nevoie ca anul 2018 și anii care vor urma să fie ani
ai dialogului, ai dezbaterilor adevărate, ai proiectelor în slujba oamenilor,
nu a mafiilor, atât în politică, cât și în societatea noastră divizată, pentru
a putea construi o democrație adevărată.
Radicalismul trebuie
evitat, iar extremiștii, fie ei politicieni sau din rândul societății civile
trebuiesc izolați.
Trebuie făcut apel la
rațiune, la judecăți de valoare care să aducă beneficii cetățenilor și țării,
nu unor grupuri de interese mafiote. Nu va fi ușor, dimpotrivă, va fi foarte greu. Doar să se vrea.
Nu mai trebuie ignorată calea dialogului, ea nu este
imposibilă, iar românii au spiritul, calitățile necesare, inteligența și pot
face ceea ce este mai bine pentru ei și pentru țară.
Au și modele și înaintași care au ales calea dialogului în locul celei a
confruntării, în locul dezbinării și al extremismului.
În ciuda a tot ceea ce a pătimit din partea regimului
comunist și neocomunist, instalat după 1989, Regele Mihai I a dovedit multă
toleranță, înțelepciune și deschidere spre dialog :”O colaborare cu
regimul instalat la putere mi se pare nerealistă. Totul
ne desparte. Mentalitățile noastre, viziunea pe care o avem despre țara
noastră și despre viitorul ei sunt diametral opuse. Dar asta nu mă face
să exclud dialogul cu actualii guvernanți.”
Și marele om
politic Corneliu Coposu, în pofida faptului că a fost ținta atacurilor noii
puteri conduse de Iliescu și Roman, în ianuarie 1990, a făcut apel la dialog, a
transmis mesaje de unitate,
de adunare a tuturor românilor pentru crearea unei democrații adevărate, așa
cum făceau și alte țări din estul Europei. Corneliu Coposu era omul care
întindea primul mâna pentru această unitate și celor care preluaseră puterea în
România.
Exemplele politice de
urmare a căii dialogului pentru toată societatea românească, în ultimii 28 de
ani, există, iar oamenii politici adevărați au înțeles că aceasta este singura
modalitate de a salva România și a impune democrația adevărată în țara noastră.
Astfel de exemple ar putea
fi urmate și de politicienii actuali, fie la putere, fie din opoziție. Trebuie doar
să aibă suficientă voință și inteligență pentru a construi împreună dialoguri
cu adversarii politici, indiferent de cât de radicale sunt taberele, cât de ”talibani”
sunt unii și alții.
Oricât de hulit este un
partid sau altul, oricâți ”dalmațieni” au în rândurile lor, în oricare dintre
partidele parlamentare, în orice guvern, în orice organizație civică se găsesc
suficienți oameni inteligenți care știu că dialogul este singura cale de
reconciliere a națiunii, a societății românești atât de divizate.
Dialogul,
dezbaterea reală, parteneriatul, construcția solidă sunt singurele căi de a
întări statul de drept și democrația.
Calea dialogului nu mai trebuie ignorată, fiind cea mai
viabilă soluție de a merge mai departe. Dialogul oricât de greu ar fi, trebuie
să fie unul adevărat, nu unul mimat. Evident, dialogul nu trebuie nici
confundat cu blatul politic și cu frăția penalilor, cum îl mai înțeleg unii
politicieni ai zilei.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și
jurnalismul independent din România poate dona în conturile:
RO89INGB0000999904446953(RON)
deschis laING Bank-Sucursala București
RO7IINGB0000999904446986
(EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.
Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și
gândiți!
Când
presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de
interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai
are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este
de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.
Paul Stan este un
jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de
interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un
jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face
jocuri politice și nu este tonomat manipulator.
Paul Stan nu este
finanțat și susținut de nimeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu