Viitorul sună prost pentru marii corupți ai statului

Prinsă în vâltoarea spectacolului bâlciului politico-guvernamental derulat la cote înalte, în ultimele zile, în detrimentul unei Românii conduse cu greu, mai mult de pe sticla televizoarelor, media nu a acordat spaţii prea mari şi consideraţiunea care i se cuvenea unui eveniment important petrecut pe 27 februarie a.c.-Prezentarea Bilanţului DNA pe anul 2013.

Prezentare făcută în prezenţa unui invitat special, premierul Victor Ponta, care a făcut o glumă pe seama prezenţei sale la această instituţie, dar care glumă s-ar putea transforma pe viitor, în altfel de invitaţii, ce ar putea să-i dea frisoane şi fiori reci, cum s-a mai întâmplat cu un alt fost prim ministru al ţării, fost mentor al actualului. De asemenea, la eveniment au mai fost invitaţi şi prezenţi şi alţi membri ai actualului Guvern.

În contextul a ceea ce s-a întâmplat cu fenomenul corupției endemice în România, trecut în care un așa zis mogul media sfida autoritățile corupte, declarându-le ritos- “Întări-ți-vă statul!”, dar care a ajuns acum după gratii, la fel ca și unii demnitari ai statului, ce credeau că pot face orice poftesc în această țară, activitatea Direcției Naționale Anticorupție demonstrează că cel puțin unele instituții de bază ale statului au căpătat puteri sporite și independență, aducând mulți infractori cu funcții de rang înalt acolo unde le este locul.

Dacă media noastră nu prea a acordat importanță evenimentului, preferând bâlciul, am constatat că marile democrații occidentale au apreciat pozitiv activitatea acestei instituții devenită aproape vitală pentru România, încurajând-o în marea bătălie împotriva corupției.

Opinia publică românească, societatea în ansamblul ei, poporul votant trebuie să știe și să cunoască aspectele privitoare la corupție și să conșientizeze pericolul acestui fenomen. Iar acest lucru este cu atât mai important într-un an electoral foarte important, pentru a nu se mai produce fraude și a nu mai vota candidați, care după ce ajung în fruntea bucatelor sunt legați de justiție pentru fapte infracționale.

Câteva dintre principalele concluzii ale Bilanțului DNA pe 2013

“Din cei 1073 inculpați trimiși în judecată (49 persoane juridice) s-a dispus trimiterea în judecată a 303 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Între persoanele trimise în judecată care ocupau funcții de conducere, control ori alte funcții importante sunt 8 demnitari (1 europarlamentar, 1 ministru, 4 deputați, din care unul este și vicepremier al Guvernului României, 2 subprefecți), 5 președinți și vicepreședinți de consiliu județean, 34 primari și viceprimari, 25 magistrați (13 judecători și 12 procurori) 19 avocați, 34 polițiști, 24 lucrători vamali, 5 comisari de Gardă Financiară, 1 rector, 1 prorector, 4 comandanți de unitate, 10 directori de companii/societăți naționale, 22 directori din alte instituții publice etc.

Complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitorii este relevată și de valoarea prejudiciului produs prin aceste fapte - aproape 250 de milioane de euro. O realizare importantă o reprezintă măsurile asigurătorii dispuse de procurori asupra unor bunuri în valoare de peste 1,5 miliarde lei.” După cum vedem, corupția din țara noastră a penetrat puternic instituții vitale ale statului: Legislativul, Executivul, Justiția, Administrația, instituțiile publice în general, dar și alte sectoare de activitate important din societatea românească.

Statistica ne arată o eficientizare a activității acestei instituții devenită probabil, cea mai urâtă de către unii demnitari corupți și nu numai. “Peste 1.000 de persoane condamnate definitiv în dosare de corupție – în creștere cu 41% față de anul precedent.

“A continuat pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție, astfel că, printre cei 1.051 inculpați condamnați se regăsesc 10 persoane cu funcție de demnitate publică în stat: 2 miniștri, 1 senator, 5 deputați (din care 1 în Parlamentul Republica Moldova; 1 era director general Regia Națională a Pădurilor, la momentul săvârșirii infracțiunii, iar la data trimiterii în judecată era deputat; 1 era șef Departament Legislativ Camera Deputaților la momentul săvârșirii infracțiunii, ulterior a devenit deputat), 1 șef al Marelui Stat Major General (cu rang de secretar de stat) și 1 inspector guvernamental.

Ca și în anii precedenți, corupția în instituțiile de aplicare a legii a constituit o prioritate a activității DNA, dovadă fiind faptul că au fost condamnați definitiv 10 magistrați, din care 5 judecători (2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 1 vicepreședinte curte de apel, 1 judecător de tribunal și 1 judecător de curte de apel) și 5 procurori (1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori de la parchete de pe lângă tribunal, 1 prim-procuror la parchet de le lângă judecătorie și 1 procuror la parchet de le lângă judecătorie).

Prin hotărâri definitive, au fost condamnați 47 ofițeri și agenți de poliție, din care 12 subofițeri și 35 ofițeri (6 cu funcții de conducere). În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, se constată că au fost condamnați definitiv 69 inculpați, 25 lucrători vamali, 13 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 4 comisari Garda de Mediu, 2 comisari Protecția Consumatorului, 24 inspectori în alte instituții publice.

Din perspectiva caracterului descurajator al pedepselor aplicate, din raport reiese că, în continuare, mai puțin de un sfert dintre persoanele condamnate execută pedepse în penitenciar și că au fost reținute circumstanțe atenuante în mai mult de jumătate din cazuri. Concomitent, se remarcă faptul că în cauzele de mare corupție sau care au produs prejudicii importante, pedepsele sunt tot mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse de peste 5 ani închisoare.”

Provocări organizative, legislative și presiuni publice

Discursul procurorului şef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Covesi, a evidenţiat, printre altele, faptul că: “ anul 2013 a fost un an dificil pentru DNA fiind caracterizat de provocări organizatorice, legislative și presiuni publice.”

“ A fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent. “

Ca simplu cetățean, citind această observație pertinentă, în raport cu numărul important de demnitari cercetați sau condamnați pentru fapte de corupție, nu pot să nu subliniez că unele partide, coaliții, formațiuni politice, cu fruntașii lor implicați în fapte de corupție, nu au reușit să stăpânească și controleze justiția în România. Cum și-au dorit. Iar acest aspect este unul decisiv în lupta împotriva caracatiței corupției la nivel înalt.

Viitorul sună prost pentru corupții țării

Activitatea acestei instituții este apreciată cum se cuvine în Europa, fiind “considerată un model de bune practici la nivel european, iar acest standard demonstrează că este o instituție matură și își îndeplinește rolul independent de provocările de moment.”

“DNA reprezintă o formulă de succes în cadrul reformei sistemului judiciar din România și constituie un bun exemplu pentru instituții similare din statele europene, astfel că una dintre provocările anului 2014 este menținerea stabilității instituționale și a independenței structurii.”

Faptul că DNA se dovedește o instituție serioasă, independentă, tot mai puternică și implicată în îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin este și ofensiva puternică, începută în primele luni ale anului 2014, iar dosarele de urmărire penală față de înalți demnitari ai statului, foști membri ai Legislativului și Executivului, stau dovadă în acest sens. De asemenea, activitatea acesteia structure împotriva corupției capătă noi valențe și noi priorități, ceea ce nu poate fi decât benefic pentru România.

“Dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt, în anul 2014, prioritățile vor viza și cauzele având ca obiect procedurile ilegale în domeniul achizițiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupția în mediul de afaceri și în sistemul de justiție, cu accent pe recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.”

Cred la fel ca mulți alți români afectați de fenomenul corupției, că DNA trebuie lăsată să-și facă treaba, în ciuda presiunilor de orice fel și a vulnerabilității statului.