Solidaritatea și ”decența” penalilor cu ștaif
Să-i ajutăm, să le facem statui sau să-i trimitem la zdup? Să-i trecem
pârleazul sau să-i lăsăm să-și mănânce mălaiul agonisit cu grijă?
Săracii-bogați, penali cu
ștaif, vânați de justiție. Mai că îți vine să le plângi de milă, văzând cum
sunt ei hărțuiți, fără de vină și fără de prihană, zilnic, de procurorii și
judecătorii cei răi. De ce sunt săraci? Simplu, par săraci cu duhul, crezând că
prostesc lumea, opinia publică, pozând în sfinți, când adevărata lor față este
cea de penali. De ce bogați? Pentru că au furat până n-au mai putut. De ce cu
ștaif? Pentru că fac parte din clasa conducătoare, unii aleși, alții numiți în
funcții, sunt penali distinși, prețioși, cu valoare.
Cum, în loc să le facă statui,
ecvestre sau nu, să-i ridice pe piedestalul marilor oameni ai națiunii române,
ei sunt trimiși în rândurile marilor corupți la zi, ai României? Cum să li se
întâmple acest groaznic lucru, să fie trimiși în rândurile hoților, când ei au
făcut lucruri extraordinare pentru acest popor amărât? Unde este recunoștința și
respectul pentru faptele lor de vitejie și propășire a poporului și nației?
Să
exemplificăm:
Când l-am văzut pe
bietul primar Radu Mazăre de Constanța, nu pe Faraonul, Voievodul, Regele
Soare, ofițerul hitlerist sau alt personaj istoric jucat de acesta, ci amărâtul
de Mazăre, care a făcut totul pentru populația constănțeană, prezentă mereu la
vot în favoarea sa și a Partidului, hărțuit de procurori, închis la ”Beciul
domneasc” și eliberat de judecător, mai că-mi venea să plâng nu doar mie cred
că și altora, de ce i se întâmplă. De nedreptatea ce i se face!
De ani de zile e
hărțuit de procurori. I s-au făcut mai multe dosare penale degeaba. Stă cu
bagajele la ușă, gata să fie trimis oricând, la Beci. E vânat în permanență! Am
văzut cu toții, cât este de solidar și ce grijă le poartă tovarășilor întâlniți
și lăsați la Beci. Solidaritate penală. O fi fost solidar și cu Horia
Georgescu, cu care se spune că a fost coleg la Beci, dar care n-a fost eliberat
ca el?
N-are dreptate omul
când spune că s-a săturat și vrea să-și dea demisia din funcția de primar. I-a
ajuns la os, a obosit de atâta hărțuială în anii și dosarele de cercetare. Când
îl auzi și vezi amărât, văitându-se, mai că-ți vine nu doar să-l bați pe umăr
și să-l căinezi, parcă îți vine să te duci să-l ajuți, să-i scrii tu demisia de
la primărie. Ca pe o bătrână neputincioasă pe care o treci strada și îi mai dai
și bai de-o pâine. Astfel, poate, procurorii înduioșați de ”îngerul” Mazăre, pe
care nu cred că a apucat să-l joace la carnaval, vor renunța la cercetările și
acuzațiile împotriva sa.
Numai că unii mai
răi, mai cu picioarele pe pământ, mai realiști și nemiloși, țin cu tot
dinadinsul ca celebrul primar să mai
rămână pe-aproape, că ar avea de dat înapoi niște bani furați și socoteală în
fața legii pentru faptele comise. I-ar conveni acestuia, spun unii mai
neînduioșați de ce i se întâmplă farului de la malul mării, să-și dea demisia
după ce a furat atâta și are o căruță de bani strânși din ”sudoarea muncii”
lui. I-ar place să stea în Madagascar, Brazilia sau alt loc exotic la soare.
Dar, cică, nu se mai poate.
Trebuie să dea socoteală.
Alt mare om de
stat, parlamentar, ministru, fruntaș de partid, avocat, tânăr de mare viitor,
Dan Șova pe numele său, se confruntă zilele acestea cu o mare nedreptate. În
loc să i se facă statuie ecvestră, să fie pus pe piedestatlul meritat, conform
valorii sale, se cere aviz pentru arestarea lui? Pentru ce? Pentru niște fapte
de corupție acolo, care, dacă te gândești bine și închizi ochii, nici n-au
existat vreodată. N-ar fi păcat de acest tânăr de mare valoare, să ajungă în
antecamera pușcăriei, la Beciul domnesc și ulterior, cine știe, într-unul din
guvernele aflate la recluziune, în indecentele penitenciare românești?
Dar poate are
noroc. Poate colegilor senatori li se face milă de el și îl scapă. Nu spunea
președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, că ”Senatul nu e fabrică de
trimis la eșafod!” În primă fază, Comisia juridică a aceluiași for parlamentar
a dat un scor strâns, 6-5, pentru cererea de arestare. Cu statuia se pare, că
tânărul Șova trebuie să mai aștepte. Ca și alți oameni de aceeași teapă.
Un alt tânăr de
valoare, om de stat, ministru de finanțe, fost primar, Darius Vâlcov, este
hărțuit de organele de anchetă. Pus chiar sub urmărire penală pentru fapte de
corupție. Cică primea bani în cimitir. Doamne ferește! Păi nici popa nu cred că
primește bani în cimitir, mai ales pe înserat, dar un ditamai edilul de
Slatina, om politic în ascensiune. Prea de tot și cu procurorii ăștia! S-au pus
pe bietul om să-l hărțuiască aiurea!?
Doar că actualul
șef al statului Klaus Iohannis, s-a luat după anchetatorii nedrepți și i-a
cerut demisia ministrului de finanțe Vâlcov, demisie care însă, nu prea a fost
pe placul șefului de la Palatul Victoria, Ponta, care i-a transmis hotărât, că
mai are treabă la acel minister.
În această
situație, mulți se așteptau ca soția urmăritului penal, fost parlamentar, om
politic, analist, actualmente cu emisiune la televiziune în care înfierează cu
ton ridicat și vehement corupția românească la nivel înalt, să-și sisteze
emisiunea. Sau măcar, din decență, să-și întrerupă apariția pe sticlă din cauză
că soțul, demnitar înalt al statului, este urmărit penal. Da, de unde? Doamna
moderator Lavinia Șandru a ieșit la telespectatori cu o poezie, ”Zece membri de
partid”, scrisă de Păstorel Teodoreanu. Tâlcul momentului poetic nu prea a fost
însă, înțeles de oamenii care nu au crezut în hărțuirea nevinovatului urmărit
penal.
Exemple de hărțuiți penal,
urmăriți, cercetați, încarcerați avem cu duiumul în această vreme. La cel mai
înalt nivel de partid și de stat. Doar că am constatat la unii dintre aceștia
și la susținătorii lor, o doză mare de ”decență„ publică și de solidaritate cu
și între penali.
Păi, nu-i normal ca băieții
deștepți, după ce și-au făcut plinul, au făcut și desfăcut ițele în politica,
economia, administrația, conducerea instituțiilor statului român, să nu fie
lăsați în pace de anchetatori? De Justiție? Nu-i nedrept ce li se întâmplă
eroilor actuali neamului?
Păi, nu-i normal, după ce au
făcut atâtea lucruri pentru popor, să fie lăsați și ei în pace, să-și mănânce
mălaiul agonisit cu atâta trudă și riscuri pentru sănătatea și viața lor?
Parcă, ne vine să plângem
pentru săracii-bogați, penali cu ștaif, când vedem ce li se întâmplă! Să mergem
să le dăm o mână de ajutor! Poate, chiar să le face statui. Ce credeți?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu