Boborul a aflat că a votat cum au vrut băieții deștepți

Din păcate, constatăm că normalitatea este doar o Fata Morgana, în România.

Scandalul Udrea-Coldea, cu ramificațiile extinse în lumea serviciilor, a afacerilor și politicii, a bulversat opinia publică în ultimele zile. Pe lângă senzația de uluire a ceea ce se întâmplă, plecând de la un caz de corupție la nivel înalt, poporul votant se simte încă odată păcălit, manipulat că a votat cum i-a cântat serviciile în interesul cui au dorit acestea să joace.

Sentimentul că oamenii au votat, anul trecut, așa cum le-a dictat conștiința fiecăruia dintre ei, poate fi pus la îndoială de mulți alegători, care au mers la urne în noiembrie 2014. Tocmai când, după alegeri, după cercetarea, legarea sau condamnarea de către Justiție a multor acuzați de corupție la nivel înalt, ne iluzionam mulți dintre noi, că asistăm la un început de normalitate în societatea românească.

Dimpotrivă, asistăm la o revelare a dimensiunii incomensurabile a mizeriei morale și politice, a dimensiunii nedeterminate a corupției din partea hoților care strigă hoții. Privind și auzind ceea ce se întâmplă azi în România, la nivelul unor structuri foarte importante pentru funcționarea democrației, statului de drept, ca simplu cetățean, rămâi uluit de realitatea descoperită- că țara aceasta a fost și este condusă la cel mai înalt nivel de marea caracatiță a corupției, care a acaparat toate domeniile de activitate, în special la vârful puterii.

În acest moment, corupția nemuritoare pare că stăpânește țara și cu cât îi este tăiat câte un tentacul, în locul acestuia îi cresc zeci de alte tentacule în loc. Avem senzația că practic, în ciuda unor slabe aparențe, marea corupție guvernează nu doar țara, ci mai ales viețile românilor care n-au nici în clin nici în mânecă legături cu acest fenomen.

Avem un început de an spectaculos, care, sub acțiunile cotidiene ale Justiției, așa cum este și funcționează ea, ne oferă din belșug circ și realități triste, conform cărora, poporul votant nu constituie decât o masă de manevră pentru realizarea intereselor mafiote.

Acum, SRI-ul este încă odată acuzat că a făcut și face jocuri murdare, neconforme cu menirea sa legală, tocmai când era lăudat mai mult că s-a reformat, că acționează eficient împotriva terorismului și pune umărul tot mai tare la combaterea marii corupții. Aflăm de implicări politice și de jocuri electorale, de interese, care ne face să punem întrebări: dacă este adevărat, cine și pentru cine, cui folosește?

Pe de altă parte, scandalul aruncă umbre și îndoieli și asupra credibilității DNA, care aproape că scăpase de omniprezența acuzelor de fabricare a dosarelor politice, acuze aruncate tocmai de cei vizați că au comis cu bună știință acte de corupție.

Această senzație de manipulare crasă și dezamăgire cruntă, acest spectacol mediatic, justițiar, acuzator, dezvăluitor, politic, mafiot scoate la iveală mizeria incredibilă din subteranele puterii și banilor murdari.

Din păcate, constatăm tot mai mult că normalitatea este doar o Fata Morgana în România. Atunci când ni se pare că o vedem și o atingem, de fapt, normalitatea se îndepărtează tot mai mult de noi și se face nevăzută. Nici nu știi dacă să-ți mai faci iluzii deșarte sau să accepți realitatea oneroasă ce ți se relevă?