Transilvania din sud-vestul Tasmaniei
De ce se
dorește promovarea diasporei științifice românești? Unde se va deschide cel mai
îndepărtat și inedit Fan Club Dacia? Cum sunt percepuți românii în Australia și
Noua Zeelandă? Cât de mare este comunitatea românească, în ce domenii activează
și ce probleme au imigranții români din Australia, care în noiembrie 2014, au
votat pentru prima dată de la capătul lumii pentru România. În ce domenii de
interes comun pot coopera România și Tasmania? Cu cine sunt asociați românii?
Ce îi atrage pe români la capătul lumii și cum se integrează aceștia aici?
Interviu cu Nineta Bărbulescu, ambasador al
României în Australia și Noua Zeelandă, primul ambasador desemnat de
președintele Klaus Iohannis.
Românii sunt
asociați cu Dracula, Brâncuși, Nadia Comăneci, Nicu Vlad, Inna și cu Revoluția
din 1989, prima revoluție televizată din istorie. Australienii sunt
impresionați de jertfa soldaților români căzuți în primul război mondial și au
înțeles rolul acestora în crearea statului român modern, de povestea
Internetului de mare viteză și de interesul Prințului Charles pentru
restaurarea unor case tradiționale și pentru agricultura ecologică din
Transilvania.
-
Recent,
am auzit de vizita unui oficial român în Tasmania.Ce părți și interese comune ar avea România și Tasmania ?
Nineta Bărbulescu- Cu ocazia primei mele vizite în Tasmania (8 – 11 iulie
2015) am identificat un potențial de cooperare în domenii precum :
sănătatea, tehnologia informațiilor și inovației, cea mai mare colecție de artă
românească modernă și contemporană, aflată în custodia Universității din
Tasmania și un interes viu al românilor din acest stat australian de a fi mai
mult împreună și de a fi mai bine percepuți ca o comunitate a unei țări latine cu 2500 de ani de istorie
documentată.
Inedit, parcul național din sud-vestul Tasmaniei s-a numit multe decenii
Transilvania, prin trimitere la înțelesul latin ( țara de dincolo de pădure).
- Inedit, am aflat despre un Fan
Club Dacia la capătul lumii !?
N.B.- Sunt onorată
să fiu primul ambasador al României desemnat de Președintele Iohannis. În marja
prezentării scrisorilor de acreditare la Wellington (3 iunie 2015) am vizitat
comunitățile românești din 3 orașe: Christchurch, Wellington și Auckland și am aflat, cu bucurie, despre intenția unui
grup de români de a crea un fan Club Dacia pentru a stimula decizia companiei
Renault de a exporta mașini Dacia și în Australia și Noua Zeelandă. Sper să se materializeze și Fan CLUBUL Dacia
și exporturile acestui brand românesc tradițional.
- Cât de mari sunt
comunitățile românilor din Australia și Noua Zeelandă ?
N.B.- La recensământul australian din 2011, comunitatea românească din această țară era formată din 12 247
persoane care au declarat că vorbesc românește acasă, respectiv : 5022 în
statul Victoria (capitala Melbourne), 2375 în statul New South Wales (capitala
Sydney), 2126 în statul Queensland (capitala Brisbane), 1620 în Australia de
Vest (capitala Perth), 978 în Australia de Sud (capitala Adelaide), 70 în
Australian Capital Territory (capitala Australiei - Canberra), 34 în Tasmania
(capitala Hobart) și 22 în Teritoriile de Nord (capitala Darwin).
Dacă valorificăm media
participării la turul doi al prezidențialelor din noiembrie 2014, respectiv 10%, obținem aproximativ 16 000
persoane de origine română cu vârsta peste 18 ani.
Potrivit celui mai recensământ din Noua Zeelandă (2013), comunitatea
românească din această țară este formată din 1455 persoane. Estimările mele
pentru comunitățile românești din Australia sunt de aproximativ 22 000 iar cele
din Noua Zeelandă în jur de 3500.
Având în vedere unele critici aduse chestionarului recensământului
australian din 2011, sunt încrezătoare că datele statistice ale viitorului
recensământ din Australia vor reflecta mai aproape de realitate numărul total
al românilor din această țară.
- Ce profil au românii care aleg
să trăiască și muncească atât de departe de țară ?
N.B.- În 2014 au fost create două grupuri pe LinkedIn denumite Romanian Australian Business Network și Romanian Science and Techology Research
Network care au, în prezent 108, respectiv 86 membrii.
Circa 1903 persoane
au profiluri pe rețeaua LinkedIn asociate cu categoria “român” iar structura acestei mulțimi
consider că este reprezentativă pentru profesiile românilor din Australia:
- 50 % sunt oameni de afaceri (“Romanian business” 1032 persoane)
- 25 % sunt oameni de știință (“Romanian science” 565 persoane)
- 6 % sunt studenți (“Romanian student” 139 persoane)
- 2,5% sunt lectori universitare (67 persoane)
- 1 % sunt profesori (”Romanian professors” 19
persoane)
Structura pe domenii de activitate este:
184 persoane - IT 10% ,
79 persoane – servicii financiare - 5%
62 persoane – marketing și publicitate -
4%
60 persoane – minerit și metale 4%,
59 persoane – construcții 4%,
55 persoane – educație – nivel academic 4% ,
27 persoane - cercetare 2%
Percep comunitățile românești din Australia și Noua
Zeelandă ca o reflectare fidelă a românilor de acasă ! După valurile imigrației politice dinainte de 1990, unii români ajung
direct în Australia și Noua Zeelandă fie datorită rudelor și prietenilor de
aici sau din pură întâmplare ! În noiembrie 2014, la secția de votare din
Perth, prima organizată vreodată pentru românii din cel mai îndepărtat stat
australian, am cunoscut și câte 4 generații din aceeași familie de români, au
fost momente foarte speciale !
Interesată de
promovarea diasporei științifice românești
În mod deosebit însă, sunt
interesată de promovarea diasporei științifice românești din Australia și Noua
Zeelandă, este un potențial imens și mi-am propus să/i conectez între ei și să
facilitez cooperarea cu cercetători și centre universitare din România deoarece
împreună cu omologi din Australia și Noua Zeelandă, pot aplica cu succes pentru
granturi europene finanțate prin Horizon 2020.
De aceea în perioada 14 – 16 iunie 2015 am
organizat, la Canberra, primul simpozion dedicat diasporei științifice
românești din Australia și am avut ca invitați de onoare 12 distinși
profesori/cercetători de origine română și pe ministrul australian al
Comunicațiilor Onorabilul Malcolm Turnbull, căruia i-am povestit istoria
Internetului de mare viteză din România, Australia situându-se pe locul 62
mondial – față de România care își dispută, cu Coreea de Sud, locurile 3 și 4
mondial. Acesta a replicat frumos printr-o trimitere la podul peste Dunăre
construit acum aproape 2000 de ani de arhitectul Apolodor din Damascus (i-am
indicat locația podului pe o hartă a României din holul Ambasadei !).
Iată doar câteva nume a căror enumerare este semnificativă
pentru valoarea acestei categorii a diasporei românești :
- Profesorul Silviu Itescu,
CEO Mesoblast Ltd din Melbourne (companie cu capitalizare de 1 miliard AUD în
2014), exponentul australian al bio-tehnologiei pentru cercetările cu celule
stem adulte, decorat de Papă; acesta a declarat public în simpozion interesul
pentru inițierea unor teste clinice în institute de cercetare din România;
- Profesorul Cristian Calude
de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă;
- Profesorul Traian Chirilă, Cercetător
șef la Universitatea din Queensland, inventatorul corneei artificiale; profesor
adjunct la Universitatea Queensland pentru Tehnologie, Institutul pentru
Bioinginerie și Nanotehnologie și la Facultatea de Medicină și Științe Medicale
din Brisbane;
- Profesor Richard Banati de la Organizația Națională
Australiană pentru Știință și Tehnologie (ANSTO) din Sydney ;
- Dr. Floreana
Coman, Profesor Adjunct, Școala de Inginerie Aerospațială, Mecanică și
Producție a Institutului Regal pentru Yehnologie din Melbourne, Victoria;
- Profesor asociat
Grand Roman Joldes, director adjunct al Laboratorului de Geomecanică
Computațională din cadrul University of Western Australia (UWA);
- Gabriel Brănescu,
Meteorologist la Biroul de Meteorologie din Darwin, Teritoriile de Nord;
- Florin Burhală, avocat, director BMA
Lawyers, Melbourne, Victoria
- Marian Andrei Rizoiu,
cercetător, Centrul de Excelență australian pentru tehnologia comunicațiilor
(NICTA), Canberra
- Marius Porojan, manager admiteri postuniversitare, Perth,
UWA;
- Dr. Daniela
Andrei, asistent cercetător la Școala de Psihologie a Facultății de Științe a
UWA;
- Dana Crișan,
responsabil la Centrul pentru Microscopie,
Caracterizare și Analiză al UWA.
- Cristina Pavalache, Contracts and
Projects Manager Campus Services, Universitatea Edith Cowen, Perth, Australia
de Vest
- Ion Glugă, expert
în proprietate intelectuală;
- doctorițele Dana
Lepinzan (Perth) și Ilena Corban (Adelaide);
- Diana Renner,
co-autoarea volumului de management Not Knowing, premiat CMI book of the year
în 2014;
- scriitorii Ana
Maria Beligan, George Roca, Daniel Ioniță, Mihaela Cristescu, publicistul
Eugene Ionescu, sculptorul Nicolae Turcu.
- Dr. Raluca
Alecsa, CFO, Duxton, Perth, Australia de Vest. Și foarte mulți alții despre
care aștept să aflu cu plăcere în perioada următoare.
- -- În ultimii
ani, am văzut mai multe oportunități de muncă pentru români în Noua Zeelandă. Este o
piață a muncii atractivă și benefică pentru români? Ce îi atrage pe români la
capătul lumii?
N.B.- La
nivel global SUA, Marea Britanie și Australia sunt destinațiile de
muncă preferate, românii se încadrează în această statistică: Australia
și Noua Zeelandă sunt state din Commonwealth, sigure din perspectiva
amenințărilor teroriste, cu un nivel de trai sensibil mai ridicat față de estul
Europei (PIB/capita este de aproximativ 10 ori mai ridicat decât cel al
României), majoritatea românilor titrați care ajung aici reușesc să se
integreze foarte bine în aceste societăți multiculturale foarte dinamice și
avansate din punct de vedere social ! Românii activează în domenii precum
IT, sănătate, servicii bancare, asistență socială ș.a.
Condițiile de muncă nu sunt facile, este necesară
cunoașterea limbii engleze și cunoștințe de operare PC, am remarcat, spre
exemplu, că este mai ușor de obținut viza de muncă pentru românii cu stagii de
muncă în alte state ale Commonwealth/ului, îndeosebi Marea Britanie și Canada.
Mai nou încerc să conving autoritățile de la Canberra să începem negocierile
pentru acordarea vizei de tip Work
&Holiday pentru cetățenii români, o facilitate deschisă tinerilor până
în 30 de ani care pot veni în Australia în vacanță și pot munci maxim un an,
interval în care se și pot decide dacă Australia sau Noua Zeelandă sunt
într-adevăr destinațiile pe care le agrează și ce ce alte opțiuni mai pot
avea!
Există multe categorii de vize de muncă, în
funcție de calificările fiecărui aplicant și de experiență, de la Skilled Migration Visa la Temporary work visa, Training & Research Visa sau Business Innovation & Investment Visa,
condițiile sunt disponibile pe website-ul Departamentului Imigrației și
Protecției Frontierelor de la Canberra www.border.gov.au.
- Care sunt problemele românilor
emigranți în Australia și Noua Zeelandă?
N.B.- Consider că problemele emigranților români sunt aceleași cu ale altor
emigranți care ajung aici venind din alte culturi în aceste două țări în care
costurile șederii, ale utilităților și ale unui comfort minim sunt
semnificative, deci este necesar să se angajeze deîndată.
Un plus important pentru Australia este faptul
că sistemul public de școlarizare este quasi/gratuit până la facultate iar
nivelul școlilor este foarte bun și pentru domeniul public, nu doar pentru
școlile private. Se cunoaște și că nivelul academic este excepțional în
Australia, care are cel puțin 8 universități în topul 100 mondial și 15
universități în topul 200.
Indiferent cu ce categorie de viză se ajunge în
Australia și Nopua Zeelandă, este foarte important ca beneficiarii români de vize
australiene și ale Noii Zeelande să respecte condițiile acordării acestora.
Depășirea perioadei de ședere acordată prin
viză, spre exemplu, este o greșeală frecventă a românilor, ceea ce reduce
considerabil șansele unei alte aplicații de succes pentru orice altă viză
australiană a acelei persoane și, mai ales, menține condițiile de procesare
manuală a vizelor pentru aplicanții români în general, din motive legate de
evaluările overstay risc ale
oficialilor Departamentului Imigrației și Protecției Frontierelor.
- Ce imagine
au românii și România în cele două țări ?
N.B.- Comunitatea românească din Australia este mica prin comparație cu
milionul de greci, spre exemplu, sau cu sutele de mii de refugiați după
războaiele balcanice de la destrămarea fostei Iugoslavii (croați, sârbi,
albanezi, macedoneni, sloveni ș.a.).
Suntem asociați cu Dracula, Brâncuși, Nadia
Comăneci, Nicu Vlad (a luptat și pentru steagul australian) și Inna, momentul
Revoluției Române din 1989, prima televizată vreodată și cu drapelul sfâșiat în
mijloc. Cunoscătorii sau cei care călătoresc și în estul Europei au știință
despre tradițiile spectaculoase ale singurei culturi latine din Europa de Est.
Publicul larg cunoaște că am devenit stat NATO și UE dar înțelege acum și
provocările proximității de Rusia. De altfel singurul aspect pozitiv al agresiunii
rusești asupra Ucrainei este spațiul semnificativ acordat de mass media acestui
conflict și hărților Europei de Est.
Mai puțină lume cunoaște faptul că limba română se
vorbește pe un areal semnificativ în Europa,
că a 4-a limbă oficială a Elveției este romanș sau că Regele Mihai I
este înrudit cu Regina Angliei, fiind singurul șef de stat supraviețuitor al
celui de al Doilea Război Mondial. Sunt mirați că unul dintre cei mai cunoscuți
politicieni australieni de stânga, Edward Granville Theodor, denumit Red Ted, autorul reformei politice de
abolire a parlamentului bicameral din Queensland (singurul parlament local din
Australia care este unicameral) în deceniul 3 al secolului trecut, are un tată
emigrant din Galați.
Australienii sunt impresionați de jertfa soldaților
români căzuți în primul război mondial și au înțeles rolul acestora în crearea
statului român modern, de povestea Internetului de mare viteză și de interesul
Prințului Charles pentru restaurarea unor case tradiționale și pentru
agricultura ecologică din Transilvania.
-
N.B.- Oportunități există dar lipsa unei tradiții de cooperare bilaterală
și geografia imensă care desparte România de aceste state sunt impedimente
majore. Altfel, nici criza financiară mondială care a afectat doar marginal
Australia și Noua Zeelandă nu reprezintă un context favorabil inițierii unor
noi afaceri.
În 2014 compania australiană Sunrise CSP Ltd. din
Canberra a obținut, împreună cu Universitatea Ovidius din Constanța,
reprezentată de profesorul Mamut Eden, un grant de mobilitate de
la CAESIE (organism australian care promovează cooperarea Australia-UE,
subordonat Ministerului Industriei).
La simpozionul din iunie 2015 s-a anunțat
dezvoltarea în comun a câtorva proiecte:
ü
sechestrare de CO2 împreună cu ENEA - Agenția
Italiană pentru Tehnologii Noi și Energie;
ü
producția de brichete de rumeguș în
colaborare cu o companie din Turcia (unui dintre cei mai mari producători
globali de MDF);
ü
în Maroc, utilizarea puterii solare
concentrate pentru procesarea saramurii rezultată din mineritul și producția de
fosfați;
ü
în România a fost inițiat un proiect finanțat
din fonduri europene pentru construirea unei fabrici care să
producă oglinzi parabolice utilizând patentele Sunrise CSP Ltd,
la care va participa Royal Melbourne Institute for Technology.
- Cum este să fii ambasador al
României, mai ales ca femeie, în cele două țări exotice?
N.B.- Onorant și foarte frumos.
- Vă
mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu