joi, 26 octombrie 2017

Puterea judiciară umilită de Legea recursului în compensare


”Reeducații”lui Tudorel, noul pericol public în România

La scurt timp după intrarea în vigoare a Legea 169/2017 privind recursul în compensare, procesul de eliberare din închisori a deținuților care beneficiază de prevederile ei este în plină desfășurare. Nimeni nu știe exact câți pușcăriași vor fi eliberați în total, estimându-se cifre între 3000 și 4000 de oameni. Dar, așa cum se anticipa, după nici două săptămâni de la aplicarea acestei legi, unii dintre  eliberați n-au rezistat tentației de a comite noi infracțiuni fapte pentru care au și fost reținuți, fiind pasibili de noi condamnări.

În ciuda asigurării ministrului Justiției în funcție, Tudorel Toader, că eliberații ies reeducați din pușcării, sunt supravegheați de serviciul de probațiune și se vor integra fără probleme în societate, realitatea ne arată că rata infracționalități este în creștere din cauza recidiviștilor. Cauză pentru care mulți români sunt nu doar îngrijorați, ci și furioși, temându-se că vor cădea victime, ei sau membri ai familiilor lor, noilor recidiviști. Lucru firesc de altfel.

Oare, cum ar reacționa Toader dacă el sau un membru al familiei sale ar cădea victimă unui pușcăriaș eliberat din închisoare, care a recidivat?

Pe zi ce trece, vedem că sentimentul de insecuritate al românilor crește proporțional cu numărul deținuților eliberați și al cazurilor de recidivă a acestora.

Pe de altă parte, alți români consideră că noua măsură legislativă a fost dată cu scop electoral, fără să țină seama de pericolul pe care îl reprezintă pușcăriașii eliberați care nu reușesc să se reintegreze în societate. Astfel, în loc să fie rezolvate problemele reale din sistemul penitenciar, reglementarea accentuează și mai mult aceste probleme prin reîntoarcerea majorității deținuților eliberați, nereeducați în cadrul executării primei pedepse și, mai mult decât probabil, nereeducați nici după recidivă, în cadrul următoarei pedepse.

Situația creată de aplicarea acestei legi și a efectelor ei nu îngrijorează doar opinia publică, ci și pe unii dintre judecători, lucrători în sistemul judiciar, precum și pe angajați ai sistemului penitenciar. Alături de opinia publică, presă și acești lucrători au luat atitudine, criticând noua măsură legislativă și pe ministrul Toader.

Într-un interviu pentru Republica.ro, Sorin Dumitrașcu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, spunea că o astfel de măsură încurajează criminalitatea: „După astfel de măsuri de clemență aproape toți revin după gratii, mai devreme sau mai târziu. De regulă 80 la sută din ei se întorc. Parșivenia unui asemenea act de clemență în masă este că încurajează deținuții să comită mai multe infracțiuni și că de fapt contribuie la creșterea criminalității. Pentru că deținutul spune OK, statul mi-a dat o dată, dacă o să mă mai plâng o dată de condițiile alea jegoase din penitenciare atunci o să îmi mai dea o dată. Atunci de ce să nu fur, de ce să nu dau în cap, de ce să nu violez?”

O parte dintre judecători consideră că puterea judiciară este umilită de această lege pe care o etichetează drept o eroare legislativă, din cauza faptului că în timp ce ei îi condamnă pe infractori, noua reglementare îi eliberează înainte ca aceștia să-și execute pedepsele integral. În scurt timp, majoritatea acestor infractori eliberați ajung din nou în fața judecătorilor după ce au recidivat și sunt din nou condamnați.

În această situație, primind o nouă condamnare de executat, nu știu dacă Legea recursului compensatoriu prevede ceva despre recidiviști, dacă îi poate elibera din nou sau aceștia își ispășesc pedepsele până la capăt, inclusiv cu restul rămas din prima condamnare ?

Dată fiind realitatea rezultată de creșterea criminalității, a insecurității și îngrijorării societății, în contradicție cu demagogia actualului ministru al justiției, se impune o întrebare firească :


-Cine sunt responsabilii de creșterea ratei infracționalității și dacă aceștia vor putea fi trași la răspundere în fața legii?
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:
RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București
RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.
Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.