Doreii de la talpa și din fruntea țării
Acum, în plină
pandemie, la noi în țară se muncește în draci, de parcă aceasta ar fi ultima
dorință a românilor înainte să-i ia Bâțu, era să zic Câțu! Nu ca în alte
vremuri, în timpul altor pandemii, când oamenii își doreau cu disperare să facă
tot mai multă dragoste și sex înainte de moarte.
Poate că în acele timpuri trecute muritorii
nu-și doreau atât de multă bunăstare ca acum, atâtea averi, mașini, preamăriri,
fotolii de miniștrii, șefi de guvern, președinți de stat, de bloc, de scară...
Se mulțumeau cu mai puțin, cu ce puteau avea și ce îi făcea să se simtă bine.
Doar prin muncă
învingem noi și pandemia aceasta. Că mai mor unii, sute, mii, zeci de mii până la victoria finală, asta
este. Viața merge mai departe!
În prezent, în
România se muncește la greu. Nu nemțește, nu se pune prea mare preț pe lucrul
bine făcut, pe calitate, dar tot e bine, ca să nu fie rău.
Doreii muncesc la
greu fiecare pe tarlaua lui, în toate domeniile: politică, economie, industrie,
administrație, în sănătate, se spetesc mult și în învățământ, pe ogoarele
patriei, pe câmpuri, șosele, autostrăzi, străzi, în biserici, în cimitire,
acasă și în casă, în apartamente, oriunde este nevoie.
Geaba țipă unii că nu
mai există forță de muncă educată, calificată în țara noastră. La ce ne trebuie
atâta învățătură, carte, atât timp cât doreii noștri se pricep la orice, în
toate domeniile. Fac totul să-ți ia banii, prin orice mijloace-legale, ilegale,
ortodoxe, neortodoxe, se deplasează oriunde, oricând, vaccinați, nevaccinați,
cu mască, fără mască. Nu contează. Ei lucrează la foc continuu să creeze
bunăstare.
Bunăstare națională,
de clan, de grup, bunăstare privată. Să vină banii, să vină banii la băieți.
Păi ce credeți că Floriiin Câțu a inventat bunăstarea, roata, pardon? Nuuu!
Pentru unii, munca la
stat creează cea mai multă bunăstare, se știe. Păi, băieții și fetele, aleșii
noștri în Parlament stau degeaba? Nu. Muncesc, muncesc în draci pentru
interesul național, pentru popor. Doar așa prosperă și ei, mai ales ei, dar și
poporul zic ei. Ce ei sunt săraci, mor de foame? Nu.
Poate unii dintre ei
sunt săraci cu duhul, dar nu mor de foame. Au de toate pentru traiul material,
unii sunt tare strângători, agonisind și pentru generațiile următoare din
familiile lor. Păi, ce politicienii se bat ca proștii pe ciolan?
Bugetarii din
companii, instituții de stat o duc prost, administrații locale nu au după ce
bea apă, când aceste instituții bugetofage sunt saci fără fund pentru unii
angajați? Pentru sinecuriștii de partid și de stat bunăstarea se simte, se
vede, se trăiește, le explodează în conturi.
Și la doreii de la
talpa țării, talpă care nu mai este reprezentată de țărani ca pe vremuri, se
vede bunăstarea. Mai ales la cei care muncesc în draci pe șantiere, pe străzi, în
spațiul privat, pe unde mai este nevoie de priceperea și hărnicia lor.
Vedem cu toții că
bunăstarea îi dă afară din case și îi trimite la crâșme, la magazine, la bere, săniuțe,
cafele și țigări. Ce dacă mai cumpără și pe caiet! Ce dacă e pandemie, dacă
aceasta știu ei bine că nu există, ce dacă nu se vaccinează, nu poartă mască și
mai fac poștă sticlele cu beutură! Ce dacă mai și mor ca proștii!
Important este că
oamenii aceștia muncesc. Nu chiar toți, dar muncesc din greu.
Îi vedem cu toții pe
dorei în acțiune, cu bormașini, picamere, cu tot felul de utilaje de săpat,
spart, tăiat, frezat, cu mături pe străzile marilor orașe ale patriei.
Ce dacă mai fac ei
câte o boacănă, mai sparg o conductă, ceva, ei muncesc nu gândesc. Și nici
carte multă nu le trebuie, de ce să-i doară capul. E suficient să știe să
numere banii, că numele berilor din ”biblioteca” sătească sau de cartier îl
știu pe deasupra.
Muncesc. Ce să facă
să fure ca unii politicieni, pardon, scuze, ca hoții?
Numai prin muncă
ajung la bunăstarea amintită de Câțu, chiar dacă nu o simt de cele mai multe
ori. Pe de altă parte, pandemia se poate învinge și prin muncă asiduă,
neîntreruptă, chiar și fără cap.
Exemplul mai marilor
noștri la putere este cel mai relevant în acest sens. Păi, nu muncesc ei în
draci, nu dau ei mereu din gură în Parlament, la Președinție, dar mai ales la
televizoarele poporului. Nu constată ei, își exprimă îngrijorările, discută, se
consultă necontenit, fac legi, iau măsuri, lucrează, fac totul pentru
bunăstarea poporului român. Că doar poporul nu i-a votat și îi va vota degeaba.
România muncește, nu
gândește! Când muncește! Că fără muncă, desigur, nu am avea bunăstarea despre
care ne-a vorbit deunăzi marele premier și politician în viață, Floriiin Câțu.
Bunăstare pe care noi
românașii de rând, nu suntem în stare să o vedem, să o percepem, să o simțim,
să o apreciem. Bunăstare venită a doua zi după ce geniul care, ca și alți
predecesori ai săi a dat cât mai multă duduială economiei naționale, se gândise
adânc să amâne plata facturilor tot mai mari ale cetățenilor.
Dar bunăstarea are și
ea costurile ei, au venit facturile de plată și pentru Superman? O avea cu ce
să le plătească sau le amână? Cât costă fotoliul de premier și de șef peste
echipa câștigătoare?
----------------------------------------------------------------------------------------
Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:
