Alegerile
europene reprezintă un element emblematic al democrației europene.
Potrivit Observatorului european al
mass-mediei digitale, actori din domeniul dezinformării din
interiorul și din afara UE încearcă să submineze integritatea procesului
electoral, încrederea în procesele democratice și să divizeze și să
polarizeze societățile noastre.
Potrivit
Eurobarometrului, 81% dintre cetățenii UE sunt de acord că știrile sau
informațiile care denaturează realitatea sau sunt false reprezintă o
problemă pentru democrație.
Încercări
de a induce în eroare cetățenii
Instituții,
autorități, actori ai societății civile și cei care verifică veridicitatea
informațiilor (fact-checkers), cum ar fi Observatorul european al mass-mediei digitale, Rețeaua europeană a standardelor de verificare a
veridicității informațiilor și EUvsDisinfo, au detectat și au expus
în ultimele luni numeroase încercări de a induce în eroare alegătorii prin
intermediul unor informații manipulate.
Actori
din domeniul dezinformării au promovat informații false despre
modalitățile de vot, au descurajat cetățenii să
voteze sau au încercat să provoace diviziune și
polarizare înainte de vot prin deturnarea unor subiecte
importante sau controversate.
Uneori,
aceste încercări de a induce in eroare constau în inundarea spațiului
informațional cu o abundență de informații false și
înșelătoare, toate cu scopul de a deturna dezbaterea publică.
Adesea, politicieni și lideri
importanți sunt vizați de campanii de manipulare a
informațiilor. Mai multe politici europene sunt adesea ținte ale
dezinformării: sprijinul pentru Ucraina, Pactul verde european și migrația.
Actori
din domeniul dezinformării au utilizat, de asemenea, rețele de conturi
false, precum și canale mass-media false sau care fură identitatea unor
canale existente pentru a manipula mediul informațional.
Dezvăluirile
recente ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și ale
autorităților naționale ale statelor membre ale UE includ
operațiunile False Facade, Portal Kombat și Doppelgänger.
Recent,
un raport de investigație numit „Operation Overload"
al companiei finlandeze de software Check First a documentat modul în care
conturi suspecte au contactat peste 800 de entități care verifică
veridicitatea informațiilor și canale mass-media din peste 75 de țări -
pentru a le supraîncărca cu informații false, pentru a le epuiza resursele
și pentru a încerca să le convingă să răspândească aceste informații false
prin intermediul unor articole care le dezmint.
Instituțiile
UE au intensificat eforturile pentru a proteja UE împotriva manipulării
informațiilor
Deși
există amenințări, există și răspunsuri colective ale UE. Pe baza unui
mandat politic clar, instituțiile UE abordează de mulți ani provocarea
generată de acțiunile de manipulare a informațiilor și de ingerințe
străine, inclusiv de dezinformare.
Aceste
eforturi au loc în strânsă colaborare și coordonare între instituții și cu
implicarea unei game largi de părți interesate, cum ar fi statele membre
ale UE, mass-media, cei care verifică veridicitatea informațiilor și
societatea civilă, pentru a face schimb de informații, de experiență și de
bune practici și pentru a coordona răspunsurile.
Fiind
în prima linie la nivel mondial în abordarea amenințărilor legate de
manipularea informațiilor și ingerințe străine, UE lucrează în strânsă
cooperare cu partenerii săi din afara UE care împărtășesc aceeași viziune
prin intermediul unor foruri, precum mecanismul de răspuns rapid al G7.
Pentru
a spori reziliența în fața încercărilor de ingerință străină, UE a elaborat
un set de instrumente specifice pentru a contracara acțiunile de manipulare
a informațiilor și ingerințele străine, ce includ modalități de înțelegere
a contextului situațional și de consolidare a rezilienței, precum și
soluții legislative și diplomatice. Toate aceste eforturi se desfășoară
întotdeauna cu respectarea deplină a valorilor fundamentale europene, cum
ar fi libertatea de exprimare și libertatea de opinie.
Răspunsul
cuprinzător al UE în fața dezinformării se axează pe următoarele elemente:
elaborarea
de politici de consolidare a democrațiilor europene, ce îngreunează
utilizarea abuzivă a platformelor online de către actori din domeniul
dezinformării, și de protejare a jurnaliștilor și a pluralismul
mass-mediei;
informarea
corectă despre dezinformare și despre acțiunile europene de pregătire și
răspuns;
consolidarea
rezilienței societății în fața dezinformării prin alfabetizarea mediatică
și verificarea veridicității informațiilor;
cooperarea
cu alte instituții, autorități naționale sau părți terțe.
Instituțiile
UE au promovat mai multe inițiative, inclusiv campanii de sensibilizare și
inițiative de alfabetizare mediatică, pentru a spori reziliența societății
împotriva dezinformării și a manipulării informațiilor. Printre exemple se
numără:
pagina
oficială a alegerilor europene, cu o secțiune privind „Alegeri libere și corecte”;
o serie de materiale video realizate
de Parlamentul European (în 24 de limbi oficiale ale UE) care informează
publicul despre tehnicile utilizate de actori din domeniul dezinformării
pentru a induce în eroare oamenii;
o broșură a
Parlamentului European cu 10 sfaturi privind modul de combatere a
dezinformării;
un set de orientări pentru
profesori elaborat de Comisia Europeană cu privire la modul
de identificare și combatere a dezinformării;
o
campanie comună a Comisiei și a Grupului autorităților europene de
reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale, cu un material video difuzat pe platformele
de comunicare socială și întreaga UE, sensibilizând publicul cu privire la
riscurile de dezinformare și manipulare a informațiilor înainte de
alegerile europene;
o
serie specifică de articole și informații privind acțiunile de manipulare a
informațiilor și ingerințele străine în EUvsDisinfo a
SEAE.
Noua
legislație europeană în vigoare
În
acest mandat, colegiuitorii au adoptat acte legislative importante, cum ar
fi Actul privind serviciile
digitale, Actul privind inteligența
artificială și Actul privind transparența și
direcționarea publicității politice. În cursul mandatului
anterior, Comisia specială a
Parlamentului European privind ingerințele externe în toate procesele
democratice din Uniunea Europeană, inclusiv privind dezinformarea (și succesoarea acesteia)
a atras, de asemenea, atenția asupra problemei ingerințelor externe și a
dezinformării, și a recomandat ca întreaga societate să acționeze pentru a
le combate, inclusiv prin măsuri nelegislative.
Actul
privind serviciile digitale impune platformelor să evalueze și să atenueze
riscurile asociate proceselor electorale, cum ar fi dezinformarea, inclusiv
prin intermediul conținutului generat de inteligența artificială. Acest act
digitale este deja în vigoare și este pus în aplicare de Comisie în ceea ce
privește așa-numitele „platforme online foarte mari”
(și anume, cele care au cel puțin 45 de milioane de utilizatori din UE sau
10% din populația UE).
În
acest context, Comisia a inițiat deja proceduri împotriva companiilor X și Meta – atât
pentru Instagram, cât și pentru Facebook – cu privire la posibile încălcări
ale actului privind serviciile digitale legate de integritatea alegerilor.
În ceea ce privește componenta preventivă, în martie 2024, Comisia a
adoptat orientări electorale,
reamintind măsurile pe care platformele trebuie să le adopte pentru a
respecta regulile.
În
aprilie 2024, Comisia a organizat, de asemenea, un test de rezistență
voluntar cu aceste platforme, societatea civilă și autoritățile naționale.
Comisia poartă un dialog continuu cu platformele pentru a asigura punerea
în aplicare efectivă și respectarea Actului legislativ privind serviciile
digitale.
.
|