Demersuri fără răspuns către fostul și actualul președinte al
României, dar și către Parlament
- afirmă judecătorul
CSM, Horațius Dumbravă, într-un interviu acordat în exclusivitate-
”-Am încercat să trag
un semnal de alarmă public şi să obțin
sprijinul Preşedintelui României în calitate de garant al Constituției.”
”-E frustrant să vezi cum forul legislativ, cel care emite acte
normative de importanţă capitală pentru societatea românească, nu motivează
acte elementare parlamentare. ”
”-Şi acum doi ani, şi
anul trecut, am denunţat ideea nefericită a pactului de coabitare dintre
Preşedinte şi Prim Ministru.”
”-Atenţie:
era un pact care, printre altele, privea Justiţia, dar reprezentanţii Justiţiei
nu erau semnatari ai acestui pact.În fapt, există destule suspiciuni că acest
pact a condus , de fapt, la numiri dinainte agreate de cei doi protagonişti ai
Pactului.”
”-Pentru a evita aceeași situație anul viitor, când iar
vor veni numirile în cele mai înalte funcţii la parchete, factorul politic ar
trebui scos din ecuaţie!”
Pe 6 ianuarie 2015, în plenul CSM, judecătorul
Horațius Dumbravă a supus atenției noului președinte al României, Klaus
Iohannis, câteva probleme foarte grave cu care se confruntă Justiția, în contextul
în care atacurile asupra Justiției au
înregistrat o creștere cu 30% în 2014, față de anul 2013. Majoritatea
atacurilor au venit din zona politică, dar au fost și situații când organisme
judiciare au încălcat independența Justiției.
Reprezentantul
CSM a solicitat președintelui României sprijinul pentru sancționarea tuturor
celor care au atacat Justiția, precum și deblocarea actului de Justiție în
Parlament. O altă problemă extrem de gravă semnalată a fost cea legată de
numirile la cel mai înalt nivel în Justiție, urmare a unor înțelegeri politice
oculte.
De
asemenea, judecătorul Horațius Dumbravă a solicitat verificarea tuturor
procurorilor și judecătorilor pentru a se vedea dacă aceștia colaborează sau
sunt ofițeri sub acoperire ai serviciilor de informații.
Sunt
probleme foarte importante semnalate în plenul CSM, la început de an,
proaspătului președinte al României Klaus Iohannis, de la care se așteaptă să
se implice pentru rezolvarea lor pentru bunul mers al Justiției și consolidarea
statului de drept, probleme care se pare, până acum, nu au primit atenția
cuvenită.
Nici
toți factorii implicați, nici media, în ultima vreme, nu au acordat suficientă
atenție acestor probleme, lucrurile părând că bat pasul pe loc, unii dintre
români fiind tentați chiar să spună că sunt tolerate și menținute cu bună
știință, poate chiar interesat, în această situație.
Demersuri
fără răspuns către fostul și actualul președinte al României, dar și către
Parlament
-interviu
în exclusivitate cu judecătorul CSM, Horațius Dumbravă
-De ce ați semnalat aceste aspecte grave abia acum,
noului președinte și nu le-ați ridicat public cu mai multă vreme înainte?
Horațius
Dumbravă - Solicitările făcute Preşedintelui României le-am făcut nu doar
pe parcursul anului 2014, ci şi anterior, în toate intervenţiile publice pe
care le-am făcut, în scrisori deschise adresate d-nului Traian Băsescu, dar şi
Parlamentului.
Ele pot fi uşor identificate în
presa vremii.
- Atacurile la adresa independenței Justiției au
crescut cu 30% în anul 2014 comparativ cu 2013, în contextul unor evenimente
politice majore. Aceste atacuri au venit doar din zona politică sau și din alte
zone (care ar fi acelea dacă sunt) și cât de grav au influențat bunul mers al
Justiției?
H. D.- Majoritatea atacurilor au venit din
zona politică. Vreau să subliniez, încă de la bun început, că acestea nu au
influențat bunul mers al Justiției. Tocmai pentru că magistrații nu s-au lăsat
influențați. Însă, au fost și sunt menite să o defăimeze, chiar de către oameni
aleși să participe și să vegheze la bunul mers al acestei societăți.
Și asta
pentru că acești oameni s-au autosituat mult timp deasupra legii, tocmai de
aceea au încercat din răsputeri să arate că sunt de neatins, atunci când ei sau
colegi de-ai lor făceau obiectul unei anchete penale. Iar acest lucru este
profund anormal în orice țară civilizată.
Au
fost şi situaţii în care s-a constatat că organisme judiciare au încălcat
independenţa Justiţiei. Spre exemplu, pe 17 decembrie 2014, Plenul CSM a
constatat că DNA a încălcat independenţa justiţiei, respectiv a judecătorilor
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sunt convins că toţi vom învăţa de
aici pentru că, să nu uităm, interesul este comun. Nu putem funcționa unii fără
alții.
-Ați solicitat ajutorul președintelui României
pentru sancționarea celor care atacă și încalcă independența Justiției. Ce
răspuns aveți de la președinte și cum poate să ajute domnia sa în acest sens?
H. D.- Nu
am primit încă un răspuns.
Am
încercat să trag un semnal de alarmă
public şi să obțin sprijinul Preşedintelui României, în calitatea Domniei sale de garant al
Constituţiei şi bunei funcționări a instituţiilor şi autorităţilor publice.
În
orice caz, eu mi-am continuat demersul și azi, 19 ianuarie, am făcut o
solicitare concretă Plenului de a sesiza Ministrul Justiţiei cu privire la
necesitatea modificării legislative, în ideea de a asigura un cadru adecvat
pentru apărarea independenţei, imparţialităţii Justiţiei şi reputaţiei
profesionale a magistraţilor.
Asta și ca urmare a recomandării făcute chiar de Comisia Europeană, care spunea
în raportul MCV publicat în 30 ianuarie 2013, că „introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri
judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni
asupra acestora şi asigurarea aplicării eficace a acestor cerinţe. Consiliul
Superior al Magistraturii ar trebui să fie invitat să emită un aviz privind
dispoziţiile relevante”.
Această
recomandare nu a fost pusă în practică de statul român, de autorităţile sale
responsabile în acest domeniu.
Motiv
pentru care am solicitat modificări legislative, în esenţă acestea fiind:
În cazul în care Plenul/secţiile Consiliului Superior al Magistraturii constată că a fost încălcată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a magistraţilor, prin hotărârea de constatare va fi sesizată Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, solicitând sancţionarea, după caz, civilă, contravenţională, a persoanei care a încălcat independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a magistraţilor.
În cazul în care Plenul/secţiile Consiliului Superior al Magistraturii constată că a fost încălcată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a magistraţilor, prin hotărârea de constatare va fi sesizată Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, solicitând sancţionarea, după caz, civilă, contravenţională, a persoanei care a încălcat independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a magistraţilor.
Instanţa
de judecată, dacă constată că e
justificată hotărârea Plenului CSM, ar putea aplica următoarele sancţiuni:
a) interzicerea savârşirii faptei ilicite,
dacă aceasta este continuă şi/sau iminentă şi încetarea încălcării şi
interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă, în sensul de a-i fi
interzis sub sancţiunea amenzii pe fiecare zi de nepunere în executare a
hotărârii Curţii de Apel Bucureşti;
b) obligarea autorului faptei, pe cheltuiala
sa ori urmând a fi recuperate cheltuielile de la acesta, la publicarea deciziei
de sancţionare fie la un post TV sau de radio, fie într-o publicaţie cu tiraj
national cu comunicarea către public a motivelor şi obiectului sancţiunii.
(Spre exemplu, ca şi în cazul sancţiunilor Consiliului Naţional al
Audiovizualului, în cazul serviciilor de programe de televiziune sau radio,
textul sancţiunii se difuzează în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor
şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18,00 - 22,00, din care o
dată în principala emisiune de ştiri.)
c) aplicarea unei amenzi contravenţionale
între 10.000 lei – 100.000 lei în funcţie de gravitatea faptei, contextul de
săvârşire a acesteia, mijloacele cu care a fost săvârşită;
d) Sancţiuni disciplinare, cum ar fi
demiterea obligatorie din funcţia publică pe care o deţine, dacă fapta este
foarte gravă, însoţită şi de interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică timp
de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se constată
încălcarea independenţei Justiţiei
”-E frustrant
să vezi cum forul legislativ, cel care emite acte normative de importanţă
capitală pentru societatea românească, nu motivează acte elementare
parlamentare”
- Un alt lucru important, ridicat de dumneavoastră
președintelui, se referă la blocarea cererilor de ridicare a imunității de
către Parlament, în cauze care necesită urmărirea sau ancheta penală a unor
parlamentari. Puteți să spuneți cum s-ar putea împiedica concret, pe viitor,
blocarea actului de justiție în Parlament?
H.
D.- Constituţia prevede, practic, trei
tipuri de imunităţi:
-
primul e legat de imunitatea discursurilor politice făcute de la tribuna
Parlamentului. Aici este evident că imunitatea trebuie să rămână;
-
al doilea tip e legat de imunitatea parlamentarilor, atunci când se solicită
arestarea preventivă, reţinerea, percheziţia. Aici, multe state membre UE au prevăzută imunitatea, în ideea în care se
asigură că nu există o imixtionare a autorităţii judecătoreşti în activitatea
Parlamentului printr-un posibil abuz. Dar sunt şi state UE care nu au prevăzută o asemenea imunitate, în special în
state cu democraţie consolidată de secole;
-
și cea de a treia imunitate, atunci când pur şi simplu se poate bloca urmărirea
penală în cazul unui parlamentar, în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri.
Aici, după părerea mea, nu există nicio justificare pentru imunitate şi ea ar
trebui să nu mai existe. Necazul e că există o dispoziţie constitutională în
acest sens, motiv pentru care putem constata cum multe persoane se refugiază în
Parlament pentru a scăpa de urmărire penală.
Cel
mai grav lucru e faptul că, în respingerea solicitărilor de ridicare a
imunităţii parlamentare, cele două camere ale Parlamentului nu-şi motivează în
niciun fel hotărârile de refuz. E frustrant să vezi cum forul legislativ, cel
care emite acte normative de importanţă capitală pentru societatea românească,
nu motivează acte elementare parlamentare.
- A treia problemă gravă transmisă, în plenul CSM,
noului șef al statului, se referă la numirile la cel mai înalt nivel, în
Justiție, după ce au apărut acuze publice grave privind înțelegeri oculte ca
urmare a luptelor politice. Cum considerați că poate fi stopată intruziunea
factorului politic în structurile de Justiție?
H.
D.- Şi acum doi ani, şi anul trecut, am denunţat ideea nefericită a pactului de
coabitare dintre Preşedinte şi Prim Ministru.
Atenţie:
era un pact care, printre altele, privea Justiţia, dar reprezentanţii Justiţiei
nu erau semnatari ai acestui pact.
În
fapt, există destule suspiciuni că acest pact a condus , de fapt, la numiri
dinainte agreate de cei doi protagonişti ai Pactului.
Pentru
a evita aceeași situație anul viitor, când iar vor veni numirile în cele mai
înalte funcţii la parchete, factorul politic ar trebui scos din ecuaţie.
De
altfel, evenimentele din ultimele luni, precum și arestarea unui şef important
de la vârful ierarhiei parchetelor,
arată că numirile politice nu sunt o soluţie.
Dimpotrivă,
o transparenţă, o concurenţă bazată pe merite, o selecţie publică făcută de
CSM, ar asigura această neutralitate.
Pentru
asta ar fi de urgenţă nevoie de o schimbare legislativă.
” - Sper să nu fie colaboratori
sau ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Dacă un magistrat este descoperit
că este colaborator sau ofiţer sub acoperire, el trebuie exclus din
magistratură!”
- Ați cerut verificarea tuturor judecătorilor și
procurorilor dacă sunt colaboratori sau ofițeri acoperiți ai serviciilor de
informații. Aveți informații că există astfel de persoane și dacă da, la ce
nivel sunt infiltrate și cât de mult influențează acestea bunul mers al
Justiției în România?
H.
D. - Sper să nu fie colaboratori sau
ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Dar tocmai pentru a risipi orice fel de
dubiu, autoritatea publică însărcinată, de 10 ani cu obligaţia asta, sper să-şi
asume, în sfârşit, responsabilitatea sub noua preşedinţie. Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării ar trebui să purceadă de îndată la verificarea fiecărui
magistrat în parte. Iar dacă un magistrat este descoperit că este colaborator
sau ofiţer sub acoperire, el trebuie exclus din magistratură. Aşa este legea.
Şi ea trebuie respectată.
Eu
cred că şi serviciile de informaţii ar trebui să colaboreze aici, în ideea de a
informa de îndată Consiliul Suprem de Apărare a Ţării cu privire la fiecare magistrat. Dacă această tăcere se lungeşte, se
crează un dubiu care nu cred că le e profitabil şi de care nu cred că au
nevoie.
- Recent, au apărut noi polemici legate de ridicarea
MCV privind România. Care este punctul dumneavoastră de vedere referitor la acest
aspect?
H.
D.- Evident că-mi doresc ridicarea acestui mecanism, sunt român şi
monitorizarea din exterior, pe un astfel de domeniu, nu mă face deloc să fiu
mândru.
Pe
de altă parte, sunt multe condiţionalităţi care nu au fost rezolvate. Depinde
de instituţiile responsabile să facă eforturi pentru a rezolva aceste
condiţionalităţi.
Nu este nimic complicat, ci lucruri care țin doar de
determinare, conlucrare instituţională, seriozitate şi responsabilitate. Atât
timp cât refuzăm să ne realizăm propriile obligaţii (nimeni nu ne-a obligat să
acceptăm aderarea la UE cu acest MCV – am acceptat lucrul ăsta, am fost de
acord, atunci să şi facem ceeea ce am promis), acest mecanism va exista.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu