Marile probleme ale investitorilor din România

Principala problemă ține de școala românească

Două dintre marile probleme ale investitorilor în economia românească, fie companii străine, multinaționale sau doar cu capital românesc sunt: lipsa infrastructurii de transport și criza de muncitori calificați. Cea de-a doua problemă este legată puternic de  faptul că școala românească nu a reușit să-și coreleze politicile, cerințelor pieței muncii, să colaboreze cu mediul de afaceri, astfel încât să producă absolvenți cu pregătirea profesională necesară actualelor solicitări ale investitorilor economici.

La ora actuală, se resimte o puternică lipsă de mână de muncă tânără, calificată, necesară investitorilor în sectorul industrial. Pe măsură ce fac investiții în România, companiile străine în special, se confruntă cu lipsa acută a forței de muncă, calificată, din noua generație de tineri. Iar această criză vine în contextul în care generațiile mai vârstnice de muncitori calificați sunt pe cale de a-și epuiza resursa de forță de muncă.

Ca exemplu, ca și clienți, mulți dintre noi ne-am confruntat, atunci când am apelat la un service auto sau la alte servicii, cu un profesionalism și calificare îndoielnice din partea muncitorilor angajați, care nu doar că nu știu meserie temeinic, ci au și o atitudine și mentalitate nepotrivite. De multe ori, am fost nemulțumiți de prestația așa zișilor muncitori calificați, atunci când am apelat la ei. Problemele lipsei de profesionalism, calificare și pregătire adecvate sunt evidente și ne afectează în calitate de consumatori, dar afectează mai ales investitorii nu doar în zona serviciilor, ci și în cea a producției.

În ultimul timp, economia românească pare să crească un pic, nu chiar duduie cum se laudă guvernanții cu gura până la urechi, dar dă semne că este în viață și trăiește. Iar acest fapt se datorează în primul rând, investitorilor, mai marilor sau micilor companii care investesc în România. Pentru că, vedem cu toții, investițiile care se mai fac la noi în țară vin din mediul privat, nicidecum de la stat, care nu știe cum să mai taie banii destinați inițial, acestui sector vital economiei.

”România a absorbit 55% din fondurile europene pentru infrastructură alocate în perioada 2007 - 2013, ceea ce înseamnă 11 miliarde de euro. Vom mai absorbi doar maximum 1 miliard de euro până la finalul acestui an, iar asta înseamnă că pierdem 8 miliarde de euro. Ceea ce pot face eu, ca eurodeputat, este să lucrez la cum putem simplifica regulile UE pentru a creşte absorbţia fondurilor europene în viitor (pentru exercițiul bugetar 2014 - 2020) pentru ca micilor investitori să le fie mai uşor să obţină finanţare din fonduri europene nerambursabile. Totodată, pot să sprijin cu informații companiile interesate de atragerea fondurilor europene pentru proiectele lor”-declară europarlamentarul roman Sigfried Mureșan.

Recent, europarlamentarul Sigfried Mureșan, a inițiat și realizat un proiect intitulat „Turul investitorilor din România”, în cadrul căruia a vizitat 9 mari companii, sedii și fabric de producători industriali, din 6 județe ale țării. A început cu doi mari producători, în Brașov, respectiv, Sighișoara,  au urmat întâlniri la alte două firme, din Sebeș și Cugir, Cluj-Napoca, Hunedoara și Timișoara.  Companii cu o cifră de afaceri de circa 7 miliarde de lei, cu peste 7.000 de angajați în România și cu planuri de exindere a investițiilor și creare a noi locuri de muncă.

Concluziile din raportul europarlamentarului Mureșan ne spin că pentru asta, însă, au nevoie de un sprijin mai solid din partea autorităților pentru că marile probleme cu care se confruntă acești investitori sunt lipsa infrastructurii de transport și lipsa noilor generații de muncitori calificați. 

De asemenea, a mai constatat că autoritățile locale nu se implică suficient și nu oferă sprijin concret pentru atragerea investițiilor în localități. Investițiile în infrastructură sunt vitale pentru investitori: chiar și 100 de km în plus de autostradă pot reduce cu până la 50% costurile companiilor cu transportul. Dacă aceste costuri sunt reduse, rămân bani pe care companiile îi pot investi sau îi pot folosi inclusiv pentru salarii.

Școlile profesionale și liceele tehnologice trebuie să  pregătească elevii conform nevoii angajatorilor

-interviu cu Sigfried Mureșan, europarlamentar PMP-

În vizită la o fabrică de cutii de viteze din Sebeș

-Ce a determinat inițiativa proiectului „Turului Investitorilor din România”, au existat sesizări ale investitorilor și solicitări de sprijin din partea autorităților locale interesate de investiții?

Siegfried Mureșan: Scopul primei ediții a proiectului „Turul investitorilor din România” a fost să iau pulsul economiei direct de la investitori și să aflu care au fost motivele pentru care au ales să investească în țara noastră. Totodată, am vrut să aflu și de ce au nevoie pentru a continua să investească în România, să-şi poate spori capacităţile şi, mai ales, să poată crea noi locuri de muncă.

- Cum au primit investitorii această inițiativă, dacă au existat și refuzuri din partea unora, și ce așteptări au de la acest demers?

S.M.: Nu am primit niciun refuz de la niciun investitor. Dimpotrivă, au existat mai mulți investitori care și-au manifestat dorința de a ne întâlni, dar pe parcurusul unei săptămâni, cât a durat această primă ediție a proiectului, am reușit să vizitez doar 9 companii. Acum m-am concentrat asupra investitorilor străini din șase județe ale țării: Brașov, Mureș, Alba, Cluj, Hunedoara și Timiș. În edițiile viitoare voi vizita și alte zone ale țării, mă voi întâlni și cu IMM-uri și cu întreprinderi cu capital românesc. Am început cu investitorii străini fiindcă am vrut să văd ce putem face pentru a-i atrage pe aceștia să creeze locuri de muncă în țara noastră.

          - Pe lângă infrastructură și lipsa forței de mână tinere, calificate, ce alte probleme au ridicat investitorii?

S.M.: Tema principală discutată cu investitorii a fost calificarea forței de muncă. Mulți investitori mi-au semnalat că majoritatea muncitorilor calificați se apropie de vârsta pensionării și trebuie înlocuiți cu tineri calificați. De aceea, eu îi încurajez pe tineri să învețe meseriile care se potrivesc abilităților lor. Orice meserie făcută cinstit este onorabilă. Important este ca și autoritățile să stimuleze tinerii să urmeze cursuri la școli profesionale și licee tehnologice și să ne îndepărtăm de mentalitatea potrivit căreia trebuie să ai o diplomă de facultate pentru a avea un trai bun. Atractivitatea școlii profesionale în România trebuie sporită astfel încât tinerii să fie atrași să învețe o meserie practică.

De asemenea, discuțiile despre infrastructură au fost concrete. Investitorii mi-au spus clar că au un dezavantaj competitiv din cauza infrastructurii slab dezvoltate și lente din România. În cazul unor companii, costurile cu transportul produselor pot fi și de două sau de trei ori mai mari decât în alte țări din regiune. 

-S-au ridicat și probleme precum: corupția, birocrația, lipsa stabilității legislative?

S.M.: Da, am discutat și despre statul de drept, despre birocrație și despre relația cu autoritățile locale. De exemplu, la Sighișoara un investitor care a creat sute de locuri de muncă în oraș s-a plâns că a trebuit să aștepte patru ani până să dea spre folosință o nouă hală de producție pentru că nu s-a asfaltat un drum public de 250 de metri care facilita accesul către hală. Am observat că sunt zone ale țării sau municipii, precum Cluj-Napoca, unde autoritățile fac eforturi substanțiale pentru a atrage investitorii; sau le creează celor aflați deja în zonele respective cele mai bune condiții pentru crearea de locuri de muncă. Pe de altă parte, sunt și zone în care autoritățile locale nu vin suficient în sprijinul investitorilor pentru a-i încuraja să creeze noi locuri de muncă. 

-Ați avut întâlniri și cu autoritățile locale, inclusiv cu cele din localitățile unde nu se grăbesc să ajungă investitorii?

S.M: În cadrul acestei primei ediții a turului, m-am concentrat asupra întâlnirilor cu investitorii. Am o listă de teme, de lucruri pe care investitorii le așteaptă de la autoritățile locale și pe care eu le voi aduce în perioada următoare în atenția autorităților. Prin urmare, voi iniția un dialog cu autoritățile locale, în special cu cele din orașele mici și medii, pentru a vedea ce trebuie făcut pentru a atrage investitori în acest orașe.

-Ce sfat și cum puteți ajuta autoritățile locale care resimit lipsa investițiilor în zona lor?

S.M.: În orașele mici și medii trebuie atrași tinerii din mediul rural către școlile profesionale și liceele tehnologice, iar muncitorii din mediul rural către fabrici. Pentru asta este nevoie de internate la construcția sau renovarea cărora investitorii sunt dispuși să se implice. La fel, este nevoie de locuinţe mici care să poată fi închiriate la preţ acceptabil muncitorilor care vin din alte localităţi şi muncesc în oraş. Este de preferat această soluție navetei de 60 - 80 de km. Prin urmare, autoritățile trebuie să se implice în renovarea internatelor școlare alături de investitori și îmbunătățirea situației locative pentru oamenii din mediul rural care vin să lucreze la orașe.

Autoritățile locale din fiecare regiune trebuie să identifice avantajul competitiv al regiunii respective. Dacă într-o zonă monoindustrială, cum este Valea Jiului, muncitorii au lucrat toată viața în mină, trebuie văzut în ce meserie pot fi recalificați. Trebuie identificat, de asemenea, avantajul competitiv al regiunii, în funcție de infrastructura existentă, în funcție de calificarea forței de muncă, pentru a atrage investitori în domeniile în care regiunea este avantajată din punct de vedere competitiv. Un alt exemplu, județul Hunedoara. Pentru a atrage turiști aici este nevoie de un concept integrat, de o strategie de branding. Este nevoie de un concept în ansamblu astfel încât turiștii să petreacă mai mult timp în județ și să nu se limiteze doar la a vizita în câteva ore principalele obiective turistice din județ: Castelul Corvinilor, Mănăstirea Prislop, Cetatea Devei sau Sarmizegetusa Regia.

Inițiativa trebuie să vină de la autorități, să investească în învățământul tehnologic, să avem noi generații de muncitori calificați și, astfel, vom atrage și mai mulți investitori. Nu trebuie să așteptăm ca investitorii să spună că nu mai au forță de muncă calificată pentru a investi în școlile profesionale. În oraşele mari, investitorii vin pe cale naturală pentru că au centre universitare, au universităţi politehnice. Așadar, în oraşele mici și medii, efortul pe care autorităţile trebuie să-l facă pentru a atrage investitori este mai mare.

-Ce propuneri de soluții veți înainta Guvernului României pentru rezolvarea problemelor din acest domeniu?

S.M.: Voi solicita insepctoratelor școlare din județele pe care le-am vizitat să solicite de la toate companiile, fie mici, fie mari, fie străine, fie românești, necesarul de forță de muncă pe meserii pentru următorii cinci ani astfel încât la școlile profesionale și liceele tehnologice să fie înființate clase conform nevoilor angajatorilor. Astfel tinerii să știe că, pentru meseria pe care o învață în școală, există cerere și șansa de a-și găsi un loc de muncă este mare.

Voi intra în dialog cu inspectoratele școlare și cu Ministerul Educației Naționale pentru a le solicita să inițieze discuții cu investitorii, să vadă care sunt meseriile de care aceștia au nevoie în viitor, conform planurilor lor de dezvoltare.

Inspectoratele școlare, universitățile și Ministerul Educației Naționale trebuie să caute dialogul cu investitorii şi români, şi străini, să centralizeze nevoia de personal pentru fiecare meserie și să organizeze, pe viitor, clase profesionale.