Români ”nebuni” în lupta cu sistemul mafiot

”Zeii” și visul Diasporei

Iată cum ne luminează pe noi, românii simpli, excelența sa Călin Popescu Tăriceanu, mare demnitar în viață, denunțat recent, că a făcut trafic de influență.

 "Nu înțeleg de ce eliberarea permisului meu de conducere ajunge să fie o problemă pentru DNA. Nu îmi imaginez că o sa fiu în asentimentul tuturor. (...) Există în orice stat câteva funcții importante unde oamenii au fost aleși ca să reprezinte într-un fel statul și să se dedice în principal problemelor societății și comunităților. Asta trebuie sa fie preocuparea lor principală. Nu statul la coadă. Sigur că există și posibilitatea să stăm la coadă la permise, la cumpărat flori, la alte acțiuni. Din acest motiv, în toate țările pentru cei care ocupă anumite poziții înalte se găsesc din punct de vedere legal anumite pârghii prin care li se permite să își dedice majoritatea timpului în interesul țării și al societății și nu să stai (n.r. la coadă). Până la urmă nu e nimic înjositor, dar e o problemă de gestiune a timpului"- a declarat senin sus numitul ales al poporului, explicând cum este cu statul la coadă pentru conducătorii de stat.

Ce să înțeleagă românii de rând din această declarație și în special atitudine a marelui om de stat, care are treburi importante de rezolvat, duce cu greu pe umerii săi lați problemele societății, ale comunității de grija căreia moare? El este prea mare și tare, nu-și poate rezolva chestiunile personale amestecându-se în mulțime, cu ”prostimea” care stă la coadă. El nu are timp de pierdut. El este acolo sus și ”prostimea” trebuie doar să-l voteze, ca și pe alții asemenea lui, ”băieți deștepți”, să-i urce în fotoliile de demnitari, ca să lucreze pentru societate și comunitate. El ține să delimiteze arogant distanța dintre ”zei” și fraieri.

De aceea, crede că totul îi este permis și este mai presus de legile pe care singuri și le fac și votează aleșii în Parlament.

El, însă, împreună cu alți ”zei” de mucava, se află pe toboganul politic al istoriei post comuniste a României, pe care au curajul să-i denunțe public câte un român fără teamă, sătul de meandrele ”Înălțimilor lor”, cum a făcut-o cetățeana Elenina Nicuț, cea care a semnat plângerea la adresa lui Tăriceanu către DNA. O persoană din mulțime care a avut curajul să-l deranjeze pe marele om de stat, deturnându-i atenția de la grija față de comunitate, pierzându-i din timpul de rezolvare a treburilor de stat pe care le avea în lucru.

Observăm, în ultimul timp, că unii români, puțini la număr deocamdată, au curajul să iasă public, să ia atitudine și chiar să denunțe și să facă plângeri împotriva caracatiței, a sistemului mafiot de partid și de stat. Chiar dacă au șanse mici de câștig, luptându-se cu morile de vânt, numărul acestor  ”nebuni” este în creștere. Revolta ”nebunilor” față de sistem vine atât din rândul celor care trăiesc în țară, cât și din partea unora ce lucrează în afară, de la români din Diaspora. E drept că diasporeni riscă mai puțin decât românii din țară, care lucrează în diverse instituții ale statului și sunt expuși atât colegilor corupți și incompetenți, care-i stigmatizează, îi izolează și încearcă să-i elimine, cât și din partea sistemului mafiot, care reacționează urât și agresiv la tot ceea ce îl deranjează.

Există oameni în Diaspora care se gândesc cum ar fi, ca într-o zi, să se întoarcă toți acasă și cu mentalitatea câștigată în Occident, cu experiența de viață, cu o atitudine care nu mai acceptă umilințe și înjosiri, cu demnitate și curaj, să se ia la trântă și să răstoarne sistemul corupt, care a acaparat România de zeci de ani. Chiar dacă este doar un vis și pare o utopie a diasporenilor, le dă fiori reci pe șira spinării ”băieților deștepți”, ”zeilor„ de la putere.

Realitatea însă, este că cei care au denunțat neregulile și au deranjat afacerile necurate ale gulerelor albe riscă să devină victime sigure în acest război ilegal, cum este și cazul doctoriței Camelia Roiu de la Spitalul de Arsuri din București sau a altor curajoși, care au dezvăluit neregulile din instituțiile unde lucrează. Singurul sprijin al acestor ”nebuni” în lupta cu sistemul mafiot, este opinia publică liberă, dar și marea masă mută, care-i aplaudă și încurajează în surdină, deocamdată, fără să ia atitudine evidentă împotriva caracatiței.

Tot o realitate din ce în ce mai vizibilă este că din marea masă mută încep să apară tot mai multe voci nemulțumite ce denunță corupția care ucide, amenințând puterea ”zeilor” din clasa politică actuală. La rândul lor, marii demnitari, oameni de stat aflați încă la butoane, se regrupează, atacă arogant și agresiv, simțind funia mai aproape de par. Pe de altă parte, aceștia își aranjează ploile, astfel ca alegerile parlamentare viitoare să le mențină pentru unii, iar pentru alții să le aducă privilegiile demnităților înalte. Oricum, mulți actuali parlamentari și-au asigurat bătrânețea prin pensiile speciale pe care și le-au dat singuri, chiar dacă nu mai prind locuri în noul Legislativ.

Dar câinele nu pleacă niciodată, de bună voie de la măcelărie, pleacă doar bătut cu pietre.