Se afișează postările cu eticheta BNR. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BNR. Afișați toate postările

joi, 12 septembrie 2024

Cât aur deține România și unde este păstrat acesta


 Banca Națională a României a făcut unele precizări necesare ca urmare a unor afirmații publice greșite făcute de diverse persone, care au indus erori despre aurul deținut de statul român.


”BNR comunică lunar evoluția stocului de aur și valoarea la zi a rezervei totale, care se menține din anul 2007 la 103,6 tone de aur (61,2 tone în străinătate și 42,4 tone în țară).”

 

Aurul României păstrat la Banca Angliei este integral parte din activul BNR

Clarificări legate de aprecierile eronate ale domnului prof. dr. Nicolae Țăran

BNR comunică lunar evoluția stocului de aur și valoarea la zi a rezervei totale, care se menține din anul 2007 la 103,6 tone de aur (61,2 tone în străinătate și 42,4 tone în țară).

O parte din aurul țării se află în custodia BNR, în timp ce altă parte este păstrat într-un cont aflat la Londra depozitat la Banca Angliei.

Despre aceste rezerve face BNR clarificări, dar se știe că mai există o anumită cantitate de aur la Moscova, în așa zisul Tezaur al României pe care Rusia refuză să îl înapoieze țării noastre.

 ”În data de 30 august, pe site-ul Activenews.ro, prof. dr. Nicolae Țăran, în interviul acordat senatorului AUR, dr. Andrei Dîrlău, face o serie de afirmații greșite legate de rezerva de aur a României, aflată în contul deținut de Banca Națională a României la Banca Angliei. Domnul prof. dr. Țăran consideră în mod eronat că, odată cu acceptarea ținerii în custodie a aurului la Londra, BNR a oferit Băncii Angliei (BOE) dreptul de a-l introduce în propriile active și în consecință nu mai poate utiliza această rezervă în interesul propriu. Afirmația este complet falsă. 

Banca Națională a României este titularul contului de la Banca Angliei (BOE) unde sunt depozitate aproximativ 60 de tone din rezerva  de aur a României. Lingourile aflate în custodie pot fi identificate în orice moment, după numărul unic al barei, greutate și titlul de finețe al aurului. Efectuarea de operațiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucțiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deținut în acest cont neputând fi utilizat sub nicio formă de către custode. Acest cont a fost deschis înainte de anul 1990. BNR comunică lunar evoluția stocului de aur și valoarea la zi a rezervei totale, care se menține din anul 2007 la 103,6 tone de aur (61,2 tone în străinătate și 42,4 tone în țară).

Situațiile financiare ale BNR, inclusiv cele privind rezervele de aur din contul de la BOE, sunt audiate de o firmă de audit internațional, pe baza standardelor internaționale recunoscute. Pe baza acestor verificări și evaluări, BNR își poate îndeplini atribuțiile prevăzute de lege, inclusiv cele de garant al obligațiilor externe ale statului român și ale convertibilității leului care fac posibile plățile internaționale publice și private ale României. Orice altă interpretare legată de acest cont este complet greșită.

Mai mult, inclusiv pe site-ul Bank of England (BOE) se menționează ferm că ”Aurul pe care îl păstrăm în contul clienților noștri nu apare în bilanțul nostru” (https://www.bankofengland.co.uk/gold).

Totodată, dl. prof. dr. Țăran exagerează costurile operaționale de administrare ale contului, ele fiind de aproape patru ori mai mici decât cele menționate în interviu. Detalii despre administrarea rezervei de aur a României, de către BNR, se găsesc în Raportul anual pentru 2023, https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx, trimis Parlamentului în luna iunie a.c, care cuprinde și raportul de audit, precum și bilanțul anual (cu rezerva de aur inclusă). ”

 

miercuri, 5 iunie 2024

„Un alt fel de tezaur: Campionii României” Medalii olimpice și numismatică

 

La 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice pentru România, sportivi români vor concura pentru medalii la Olimpiada de la Paris

Banca Națională a României anunță expoziția „Un alt fel de tezaur: Campionii României”

 

Pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la câștigarea primei medalii olimpice de către sportivii români, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint destinată colecționării. Cu acest prilej, în cadrul Muzeului BNR, este vernisată expoziția temporară Un alt fel de tezaur: Campionii României, organizată în perioada iunie – decembrie 2024.

Organizată în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român și în colaborare cu Muzeul Sportului, expoziția surprinde cele mai importante momente din istoria participării sportivilor români la Jocurile Olimpice. Astfel, vizitatorii vor avea prilejul să afle informații despre cucerirea primei medalii olimpice, obținută în anul 1924 de echipa de rugby a României și să admire exponate unice.

În cadrul discursului expozițional sunt prezentate majoritatea probelor olimpice la care sportivii români au fost medaliați de-a lungul timpului, medalii și diplome câștigate de aceștia, dar și echipamentele campionilor folosite în cadrul probelor sportive. Expozitia cuprinde medalii câștigate de: Henri Rang, Iosif Sârbu, Leon Rotman, Dumitru Pârvulescu, Maria Vicol, Gheorghe Fiat, Aurel Vernescu, Gheorghe Berceanu, Cornelia Sideri, Ivan Patzaichin, Alina Dumitru, Dorel Simion, Maricica Puică, Doina Melinte, Gabriela Szabo, Constantina Diță, Iolanda Balaș, Laura Badea, Vilmoș Szabo, Reka Lazăr-Szabo, Mihai Covaliu, Ana-Maria Brânză, Simona Gherman, Horia Tecău, Florin Mergea, Beatrice Câșlaru, Corneliu Iona, Sorin Babii, Violeta Beclea, Marian Oprea, Ionela Târlea, Aneta Pătrășcoiu, Costică Olaru, Elisabeta Lipă, Veronica Cochela, Doina Ignat, Georgeta Andrunache, Claudia Grigorescu, Ioan Pop, Rareș Dumitrescu, Nicu Vlad, Traian Cihărean, Marius Căta-Chițiga, Cristian Gațu, Ștefan Birtalan.

O secțiune specială este dedicată gimnasticii artistice, disciplină la care reprezentanții României au obținut cele mai multe medalii de-a lungul timpului. Plecând de la medalia de aur obținută de Nadia Comăneci la proba de individual compus în anul 1976 la Jocurile Olimpice de la Montreal, discursul expozițional integrează medalii și echipamente aparținând Laviniei Miloșovici, Simonei Amânar, Andreei Răducan, Sandrei Izbașa, Cătălinei Ponor, Larisei Iordache, ale gimnaștilor Marius Urzică și Marian Drăgulescu, precum și legendarilor antrenori Octavian Bellu și Mariana Bitang.

Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate gratuite pe care Muzeul BNR le organizează de luni până vineri, în urma unei programări prealabile.

 

Emisiune numismatică cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României

Începând cu data de 5 iunie 2024, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal

Argint

Valoare nominală

10 lei

Titlu

999‰

Formă

rotundă

Diametru

37 mm

Greutate

31,103 g

Cant

zimțat

Calitate

proof

Avers


Revers


Aversul monedei prezintă o imagine a diplomei primite de jucătorii echipei de rugby din 1924, după câștigarea primei medalii românești la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2024”.

Reversul monedei redă o compoziție ce conține o minge de rugby, echipa de rugby a României din 1924 și inscripțiile „PRIMA MEDALIE OLIMPICA A ROMANIEI - 1924” și „100 DE ANI”.

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 500,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

------------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO10BREL0005540221760100

SAU

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București
RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

 

 

joi, 20 mai 2021

MCV-ul, eurofantasticii, palma lui Dumnezeu și șantajul

 

Senzațional, dar adevărat



Avem semne că în România lucrurile încep să revină la o așa zisă ”normalitate”, cum erau înainte de pandemie. Iar știrile la care măr refer nu au nici o treabă cu pandemia, vaccinurile sau alte chestii care ne-au făcut viețile amare în ultimul an,

Dacă nu s-ar fi produs știrile care au lovit România ca un bumerang, nu s-ar mai fi povestit!  Care-i alba, care-i neagra dintre aceste știri pot fi stabilite de fiecare român în parte, după cum îl duce capul.

Săptămâna aceasta, până pe 20 mai 2021, opinia publică a avut parte de patru știri mai mult sau mai puțin fantastice, dar care relatează totuși fapte întâmplate aici, pe pământul românesc. Și nu este vorba de ”senzaționalele” nelipsite de la niște televiziuni supranumite de unii ”haznale”, nici de celebrele știri false/manipulatoare, fabricate în studiourile de laborator, ci de știri adevărate.

Să le luăm în ordinea cronologică a apariției lor în presă:

1-He, he... Vă era dor de Vasilica Viorica Dăncilă, fosta prim prim-ministru femeie al frumoasei și mereu surprinzătoarei noastre țărișoare? Fostă europarlamentară și șefă a tuturor femeilor pesediste, pe vremea când acționa divizia feminină de motostivuitoare. Aruncată de colegii din marele partid roșu ca pe o măsea stricată, din izolare, mai arunca uneori câte un mesaj pe rețelele de socializare. Din această postură de marginalizată, cum părea să fie, și-a imortalizat și personalitatea și faptele de arme politice într-o carte despre viața sa.

Ei, ei, He, he...doamna Dăncilă a revenit eurofantastic în luminile rampei, fiind numită consultant pe lângă nemuritorul guvernator al Bănci Naționale a României, Mugur Isăreescuuu!!! Știrea a făcut senzație cu adevărat în toate mediile din patrie, dar și la vârful Uniunii Europene, acolo unde am fost asigurați de un alt înalt oficial al BNR că doamna a băut cafele, are relații și uși pe care le poate deschide la orice oră, pentru îndeplinirea intereselor țării!

A stârnit multe reacții pro și contra, a determinat emoții și a creat noi valuri de umor dăncilistic, să mai râdă și românii că tot au suferit la acest capitol în pandemie. Râsul n-a omorât pe nimeni, cu toate că la noi există expresia ”Mori de râs!”

La auzul vești, cârtitorii din țară și de pe mapamond au început cu hâr, cu mâr, ba că nu știu ce servicii i-ar fi adus Vasilica lui Manole, lucru care i-ar fi asigurat sinecura de acum, ba că una, ba că alta. Dacă avem puțintică răbdare, vom vedea cu toții cât de bună, ce relații are la nivel european și ce fapte mărețe va înfăptui doamna expertă.

Mai mult, ca știrea să fie completă, am aflat că în noua conducere a BNR au fost numiți și alți corifei, ieșiți din scena publică-Ioan Mircea Pașcu și Petre Roman. Cu așa tripletă în frunte, vom avea victorii multe! Ne putem aștepta ca BNR să crească puterea leului românesc de șapte ori într-o noapte, ca în povești.

2-A doua știre care bulversează de data aceasta nu doar opinia publică, ci în special pe credincioșii ortodocși este Decizia luată de conducerea Bisericii Ortodoxe Române față de ”haiducul” de la malul mării, IPS Teodosie, degrabă urcătorul pe cisternele de agheazmă, marele vocalist ortodox, antivaccinist, cel care făcea ratingul de aur al televiziunilor care-l promovau. Pe lângă că i s-a refuzat preamărirea în rangul ierarhic superior, ”sfântului” de la Constanța i s-au mai adus și niște acuze grave pentru păcatele sale.


Dacă din afara bisericii părea că celebrul Teodosie este de neatins și face doar ce vrea mușchii săi pe moșia ortodoxiei naționale, iată că lucrurile care păreau că o luaseră razna, încep să fie reglate și controlate de Sfântul Sinod al BOR, în frunte cu Patriarhul Daniel. Parafrazând o expresie de mare inspirație a unui clasic în viață, nu dau nume, cei care se bucură ar putea exclama; ”Snagoveanu nici nu știi, cât de mic începi să fii!”

Cu toate acestea, lupta internă din sânul sfintei biserici sigur nu se va opri aici. Să vedem ce va urma, care pe care?

3-Cea de treia știre surprinzătoare a săptămânii, bombă de presă, vizează chiar oameni din presă. Câțiva jurnaliști cunoscuți pentru investigațiile făcute, în frunte cu omul de Oscar, Cătălin Tolontan, de la Libertatea, au fost reclamați, la DIICOT, de către marele primar de la Sectorul 4 București, Daniel Băluță, fiind acuzați de șantaj pentru obținerea unui contract!!!

În trecut, echipa lui Tolontan a realizat câteva anchete de presă despre mafia din administrația acestui sector bucureștean. Interesant este faptul că pe lângă jurnaliștii de investigații, în reclamație mai apar și numele altora de la alte publicații, care sunt acuzați că au adus prejudicii primarului Băluță.

Rămâne de stabilit de către organele de cercetare dacă jurnaliștii reclamați chiar au săvârșit faptele de care sunt acuzați sau, dimpotrivă, au deranjat mafia din administrația locală.

În trecut, atunci când unii ziariști deveneau prea incomozi pentru cineva sus pus, se practicau astfel de plângeri la parchete sau acțiuni în instanță, cele mai multe dintre ele la intimidare și descurajare.

Și nu în ultimul rând, însă foarte important, România este obligată să respecte MCV și să pună în practică recomandările MCV care a criticat constant, existența secției speciale și a subliniat necesitatea desființării acesteia.

În sfârșit a venit și Hotărârea CJUE - MCV obligatoriu și SIIJ considerată o problema (a se citi paragrafele 219 și următoarele din hotărâre)!!!
- MCV este obligatoriu, inclusiv rapoartele iar România trebuie sa pună în aplicare recomandările
- nu se pot lua măsuri care sunt contrare obligațiilor pe care România și le-a asumat în lupta împotriva corupției, conform deciziei 2006/928
- numirea politica a conducerii Inspecției Judiciare este de natură sa încalce independența justiției
- pentru a fi compatibilă cu dreptul UE înființarea SIIJ ar fi trebuit sa fie justificată de criterii obiective și verificabile ce țin de buna administrare a justiției
- pentru a fi compatibilă cu dreptul UE funcționarea SIIJ ar fi trebuit să nu poată fi văzută ca o formă de presiune față de judecători și procurori și să nu interfereze cu obligațiile României privind lupta împotriva corupției
- autoritățile judiciare naționale au obligația de a nu aplica dispozițiile interne contrare dreptului UE indiferent dacă aceste dispoziții interne sunt de natură legislativă sau constituțională.

-------------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București
RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.