Se afișează postările cu eticheta BOR. Afișați toate postările

joi, 14 martie 2024

Politicieni în sutană sau preoți în politică?

Care va fi influența prelaților ce vor face propagandă electorală partidelor politice, partidelor extremiste în special și ce sancțiuni riscă aceștia din partea Bisericii?

Vor respecta toți preoții hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române?

Anul acesta, care partide politice și candidați de frunte credeți că vor considera înalții prelați sau mai micii preoți că ”sunt vrednici” de a fi aleși?

În noianul de știri mai mult sau mai puțin însemnate, mai mult sau mai puțin adevărate despre faptele, activitățile și vorbele preoților ortodocși și instituția Bisericii Ortodoxe Române, în noianul de relatări de presă despre ”judecățile” ultimei ședințe a Sfântului Sinod, din data de 29 februarie 2024, nu s-a regăsit publicată la vremea ei o hotărâre importantă pentru opinia publică și cler, o poziție importantă adoptată cu acest prilej!

În contextul anului multielectoral în care se află România, țară în care aproximativ 90% dintre cetățeni sunt de religie ortodoxă, Sfântul Sinod a făcut o precizare menită să clarifice poziția BOR față de viața politică și campaniile electorale.

Hotărârea cu numărul 4:

”Reamintim poziția Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale, în contextul anului electoral 2024, în sensul neimplicării Bisericii în politica partinică, deoarece, potrivit articolului 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cultele recunoscute sunt factori ai păcii sociale și orice atitudine de învrăjbire publică în societate, de partizanat politic, de atac la persoană ori de tensionare a relațiilor cu autoritățile publice sunt contrare misiunii spirituale a Bisericii în societate.”

BASILICA.RO

Îndreptarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind anul electoral

Nici nu începuse campania electorală a acestei sesiuni de alegeri, pe 10 martie, a și apărut știrea despre un preot din Tg. Frumos, Iași, că și-a anunțat candidatura pe lista unui partid politic pentru funcția de primar!

Câți îi vor urma dornici de funcții politice, administrative sau susținători pe față, propagandiști manipulatori pentru diverși candidați ori partide?

Este benefică sau toxică implicarea unor preoți sau a BOR în alegerile democratice din țara noastră?

Citiți și gândiți!

Câți preoți vor încălca legile Bisericii Ortodoxe Române și se vor angaja în politică?

Cât de mult se vor implica înalții sau mai micii prelați în alegerile din România?

Care va fi influența prelaților ce vor face propagandă electorală partidelor politice, partidelor extremiste în special și ce sancțiuni riscă aceștia din partea Bisericii?

În cazul în care vor exista preoți care fac propagandă electorală toxică aceștia pot fi trași la răspundere și de justiția română nu doar de forurile superioare ale BOR?

La alegerile trecute, au fost semnalate cazuri de preoți care au făcut propagandă pe față unor partide politice, în special partidelor extremiste și unor candidați!

Există o listă undeva cu acești preoți?

Au fost sancționați în vreun fel la vremea respectivă, mai fac parte din rândul Bisericii, pot recidiva acum, propaga din nou extremismul și manipula credincioșii care merg la urne să voteze?

Dar despre înalții prelați sau mai micii preoți care și-au arătat public sau doar în sânul Bisericii simpatia față de ruși și de Putin în contextul războiului din Ucraina, putem ști ce influență vor avea aceștia la alegerile din România?

Dacă în privința Bisericii Ortodoxe Române există hotărâri clare privind alegerile electorale, celelalte culte care există în țara noastră ce au decis cu privire la implicarea sau neimplicarea prelaților în procesul electoral?

Timpul ne-a demonstrat că și la alegerile democratice de după 1989 încoace influența preoților care au ales să se implice în procesele electorale, fie că au candidat pe liste de partide politice, fie că au făcut propagandă publică și manipulare în biserici sau în spații publice a fost importantă, poate chiar decisivă pentru câștigătorii scrutinelor.

Cred că nu a fost campanie electorală în care, cu binecuvântarea și ajutorul unora dintre preoți, politicieni candidați pe liste de partid au mers și și-au făcut campanie electorală chiar în biserici! Acest lucru s-ar putea întâmpla și acum!

De ce nu respectă unii dintre preoți hotărârile Sfântului Sinod și se implică în campania electorală, de multe ori cu acceptul superiorilor, se vede de pe lună! Din interes? Pentru obținerea de bani și avantaje materiale, atât pentru parohia din care face parte cât și pentru ei personal?

De multe ori, parohiile și preoții din teritoriu sunt la mâna puternicilor administrațiilor locale sau centrale care le finanțează sub o formă sau alta, iar la schimb solicită și primesc sprijin electoral la alegeri!

------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO10BREL0005540221760100

SAU

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București

RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

joi, 20 mai 2021

MCV-ul, eurofantasticii, palma lui Dumnezeu și șantajul

Senzațional, dar adevărat

Avem semne că în România lucrurile încep să revină la o așa zisă ”normalitate”, cum erau înainte de pandemie. Iar știrile la care măr refer nu au nici o treabă cu pandemia, vaccinurile sau alte chestii care ne-au făcut viețile amare în ultimul an,

Dacă nu s-ar fi produs știrile care au lovit România ca un bumerang, nu s-ar mai fi povestit! Care-i alba, care-i neagra dintre aceste știri pot fi stabilite de fiecare român în parte, după cum îl duce capul.

Săptămâna aceasta, până pe 20 mai 2021, opinia publică a avut parte de patru știri mai mult sau mai puțin fantastice, dar care relatează totuși fapte întâmplate aici, pe pământul românesc. Și nu este vorba de ”senzaționalele” nelipsite de la niște televiziuni supranumite de unii ”haznale”, nici de celebrele știri false/manipulatoare, fabricate în studiourile de laborator, ci de știri adevărate.

Să le luăm în ordinea cronologică a apariției lor în presă:

1-He, he... Vă era dor de Vasilica Viorica Dăncilă, fosta prim prim-ministru femeie al frumoasei și mereu surprinzătoarei noastre țărișoare? Fostă europarlamentară și șefă a tuturor femeilor pesediste, pe vremea când acționa divizia feminină de motostivuitoare. Aruncată de colegii din marele partid roșu ca pe o măsea stricată, din izolare, mai arunca uneori câte un mesaj pe rețelele de socializare. Din această postură de marginalizată, cum părea să fie, și-a imortalizat și personalitatea și faptele de arme politice într-o carte despre viața sa.

Ei, ei, He, he...doamna Dăncilă a revenit eurofantastic în luminile rampei, fiind numită consultant pe lângă nemuritorul guvernator al Bănci Naționale a României, Mugur Isăreescuuu!!! Știrea a făcut senzație cu adevărat în toate mediile din patrie, dar și la vârful Uniunii Europene, acolo unde am fost asigurați de un alt înalt oficial al BNR că doamna a băut cafele, are relații și uși pe care le poate deschide la orice oră, pentru îndeplinirea intereselor țării!

A stârnit multe reacții pro și contra, a determinat emoții și a creat noi valuri de umor dăncilistic, să mai râdă și românii că tot au suferit la acest capitol în pandemie. Râsul n-a omorât pe nimeni, cu toate că la noi există expresia ”Mori de râs!”

La auzul vești, cârtitorii din țară și de pe mapamond au început cu hâr, cu mâr, ba că nu știu ce servicii i-ar fi adus Vasilica lui Manole, lucru care i-ar fi asigurat sinecura de acum, ba că una, ba că alta. Dacă avem puțintică răbdare, vom vedea cu toții cât de bună, ce relații are la nivel european și ce fapte mărețe va înfăptui doamna expertă.

Mai mult, ca știrea să fie completă, am aflat că în noua conducere a BNR au fost numiți și alți corifei, ieșiți din scena publică-Ioan Mircea Pașcu și Petre Roman. Cu așa tripletă în frunte, vom avea victorii multe! Ne putem aștepta ca BNR să crească puterea leului românesc de șapte ori într-o noapte, ca în povești.

2-A doua știre care bulversează de data aceasta nu doar opinia publică, ci în special pe credincioșii ortodocși este Decizia luată de conducerea Bisericii Ortodoxe Române față de ”haiducul” de la malul mării, IPS Teodosie, degrabă urcătorul pe cisternele de agheazmă, marele vocalist ortodox, antivaccinist, cel care făcea ratingul de aur al televiziunilor care-l promovau. Pe lângă că i s-a refuzat preamărirea în rangul ierarhic superior, ”sfântului” de la Constanța i s-au mai adus și niște acuze grave pentru păcatele sale.

Dacă din afara bisericii părea că celebrul Teodosie este de neatins și face doar ce vrea mușchii săi pe moșia ortodoxiei naționale, iată că lucrurile care păreau că o luaseră razna, încep să fie reglate și controlate de Sfântul Sinod al BOR, în frunte cu Patriarhul Daniel. Parafrazând o expresie de mare inspirație a unui clasic în viață, nu dau nume, cei care se bucură ar putea exclama; ”Snagoveanu nici nu știi, cât de mic începi să fii!”

Cu toate acestea, lupta internă din sânul sfintei biserici sigur nu se va opri aici. Să vedem ce va urma, care pe care?

3-Cea de treia știre surprinzătoare a săptămânii, bombă de presă, vizează chiar oameni din presă. Câțiva jurnaliști cunoscuți pentru investigațiile făcute, în frunte cu omul de Oscar, Cătălin Tolontan, de la Libertatea, au fost reclamați, la DIICOT, de către marele primar de la Sectorul 4 București, Daniel Băluță, fiind acuzați de șantaj pentru obținerea unui contract!!!

În trecut, echipa lui Tolontan a realizat câteva anchete de presă despre mafia din administrația acestui sector bucureștean. Interesant este faptul că pe lângă jurnaliștii de investigații, în reclamație mai apar și numele altora de la alte publicații, care sunt acuzați că au adus prejudicii primarului Băluță.

Rămâne de stabilit de către organele de cercetare dacă jurnaliștii reclamați chiar au săvârșit faptele de care sunt acuzați sau, dimpotrivă, au deranjat mafia din administrația locală.

În trecut, atunci când unii ziariști deveneau prea incomozi pentru cineva sus pus, se practicau astfel de plângeri la parchete sau acțiuni în instanță, cele mai multe dintre ele la intimidare și descurajare.

Și nu în ultimul rând, însă foarte important, România este obligată să respecte MCV și să pună în practică recomandările MCV care a criticat constant, existența secției speciale și a subliniat necesitatea desființării acesteia.

În sfârșit a venit și Hotărârea CJUE - MCV obligatoriu și SIIJ considerată o problema (a se citi paragrafele 219 și următoarele din hotărâre)!!! 

- MCV este obligatoriu, inclusiv rapoartele iar România trebuie sa pună în aplicare recomandările

- nu se pot lua măsuri care sunt contrare obligațiilor pe care România și le-a asumat în lupta împotriva corupției, conform deciziei 2006/928

- numirea politica a conducerii Inspecției Judiciare este de natură sa încalce independența justiției

- pentru a fi compatibilă cu dreptul UE înființarea SIIJ ar fi trebuit sa fie justificată de criterii obiective și verificabile ce țin de buna administrare a justiției

- pentru a fi compatibilă cu dreptul UE funcționarea SIIJ ar fi trebuit să nu poată fi văzută ca o formă de presiune față de judecători și procurori și să nu interfereze cu obligațiile României privind lupta împotriva corupției

- autoritățile judiciare naționale au obligația de a nu aplica dispozițiile interne contrare dreptului UE indiferent dacă aceste dispoziții interne sunt de natură legislativă sau constituțională.

-------------------------------------------------------------------------------------------