Războiul pentru Crimeea și importanța acestuia

 

Patimile și mitul demolat al Crimeei ocupate de ruși

După vizita la Kiev, în Ucraina, pe 11 septembrie 2024, Antony J. Blinken, secretar de stat SUA, a definit Crimeea de la ocupația rusească încoace.

 

”Crimeea ne învață multe. Crimeea arată viitorul pe care Putin îl caută pentru toată Ucraina. Crimeea dă dovadă de rezistență ucraineană și ce o determină. Iar Crimeea arată ceea ce noi, partenerii Ucrainei – și națiunile angajate să apere regulile și drepturile internaționale – ce trebuie să facem pentru a răspunde războiului necruțător de agresiune al Rusiei.

 

Crimeea este o reamintire a faptului că Putin nu și-a lansat invazia în februarie 2022 – ci cu peste un deceniu în urmă, în februarie 2014. La acea vreme, unii au susținut că dacă Ucraina ar preda Crimeea, Putin ar fi mulțumit, iar amenințarea a agresiunii ruse s-ar domoli.

 

Agresiunea lui Putin de atunci a spart acel mit, demonstrând că nu se va sătura niciodată doar cu o parte din Ucraina. El le vrea pe toate. El a spus atât de deschis; a spus că vrea să reconstituie imperiul Rusiei, să pună capăt însăși existenței Ucrainei. Și aici, ar trebui să-l credem pe domnul Putin pe cuvânt. Asemenea autocraților dinaintea lui care credeau că au dreptul de a retrage granițele cu forța, apetitul lui Putin crește pe măsură ce mănâncă.

 

Crimeea este, de asemenea, o ilustrare alarmantă a modului în care Rusia guvernează teritoriul pe care îl confiscă. În Crimeea, ocupanții ruși au eradicat presa liberă și independentă. Ei au reținut, torturat și dispărut în mod arbitrar apărători ai drepturilor omului, jurnalişti și alţi activişti ai societăţii civile care îndrăznesc să documenteze abuzurile Rusiei sau să critice pretinsa ei anexare.

 

Au reprimat cultura, limba, religia non-rusă – inclusiv pe cea a tătarilor din Crimeea – și au distrus situri de moștenire culturală non-rusă. Au organizat în repetate rânduri alegeri simulate sub amenințarea armei. Au transferat cu forța copii și i-au obligat să participe la programe de reeducare rusă.

 

Crimeea nu este un caz izolat - este un plan. Așa guvernează Rusia fiecare parte a Ucrainei pe care o ocupă. Și este ceea ce ne putem aștepta că Putin va face oricând și oriunde va ocupa teritoriul ucrainean.

 

Aceasta, la rândul său, este o mare parte din motivul pentru care ucrainenii luptă. Ei cunosc lumea care îi așteaptă dacă Putin ar reuși să absoarbă Ucraina în Rusia.

 

Dar povestea Crimeei nu este doar povestea a ceea ce a făcut Rusia. Crimeea este și povestea tenacității, ingeniozității, perseverenței ucrainene. De când Rusia și-a lansat invazia la scară largă, Ucraina a scufundat sau a distrus aproape o treime din flota Rusiei, împingând Rusia înapoi de la Marea Neagră - fapte pe care Ucraina le-a realizat fără o flotă proprie. Ucraina a redeschis un coridor maritim, permițând din nou cerealele sale să hrănească lumea. Și acum, cu rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de partenerii săi, Ucraina vizează efectiv mijloacele militare rusești în Crimeea.

 

În cele din urmă, Crimeea este mult mai mult decât ceea ce luptă ucrainenii. Crimeea este despre ceea ce luptă ucrainenii.

 

În Crimeea – și în toată Ucraina – ucrainenii luptă pentru dreptul inalienabil al oamenilor de a-și alege propriul viitor și de a li se respecta drepturile omului. Ei luptă pentru dreptul națiunilor de a li se respecta suveranitatea, integritatea teritorială, independența – principii aflate în centrul Cartei Națiunilor Unite.

 

Și când Statele Unite și atât de mulți alți parteneri sunt alături de Ucraina, nu doar ajutăm la afirmarea acestor drepturi pentru ucraineni, ci și pentru afirmarea lor pentru toate națiunile - și pentru toți oamenii.

 

De aceea suntem mândri să ne alăturăm Ucrainei pentru a reafirma, astăzi și în fiecare zi: Crimeea este Ucraina.”

Și Turcia cere din nou returnarea Crimeei către Ucraina

Așa zisul prieten al dictatorului rus Vladimir Putin, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, etichetat și el de mulți un alt fel de dictator în țara lui a rămas ferm pe poziții în ceea ce privește Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la ucraineni în 2014, însă actul nu este recunoscut de comunitatea globală.

Acesta a ieșit cu o declarație fără echivoc în aceste zile în care se vorbește despre o vizită a președintelui Rusiei în Turcia, dar care, momentan, este pusă sub semnul întrebări de frica lui Putin că nu i s-ar putea asigura securitatea deplină iar viața sa ar fi amenințată pe timpul traversării aeriene a Mării Negre.

Chiar de la începutul războiului din Ucraina, din 2022, Turcia a susținut că peninsula trebuie să-i revină Ucrainei și continuă să susțină acestă afirmație, în ciuda relației de amiciție dintre Erdogan și Putin.

 Erdogan insistă din nou că Rusia că trebuie să-i returneze Ucrainei Peninsula Crimeea:

"Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult durerea populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan.

 

Soluția ”finală” a lui Putin pentru poporul rus

 

Ce reprezintă 25 de milioane de cetățeni ruși pentru Kremlin

Protestele rușilor față de Putin și război nu par să fie doar un foc de paie, cum vrea regimul putinist să pară. Tot mai multă ruși refuză să fie carne de tun, iar această atitudine duce, mai devreme sau mai târziu, cu multe sacrificii și pierderi de vieți omenești nevinovate, la începutul unei schimbări ireversibile a Rusiei.

De la celebrele inscripții simbolice ale armatei ruse invadatoare, Z, s-a ajuns la epoca Z, care nu poate însemna decât începutul sfârșitului.

Consecințele disperării duc întotdeauna pe drumul fără întoarcere.

Ajunși în această situație, încolțiți și fără prea multe căi de ieșire decât înfrânți și măturați de pe scena istoriei, dictatorii nu mai găsesc puterea să se oprească din nebunia lor, ci merg înainte până la soluția ”finală”, care înseamnă sfârșitul lor și al slugilor acestora.

Decizia și anunțul mobilizării pentru 300. 000 de ruși, care sunt obligați să meargă să lupte nemotivați, împotriva unui dușman creat de Putin, Ucraina, pare să fie una dintre ultimele hotărâri grave care pot duce inevitabil la autodistrugerea regimului putinist.

Aparent pasivă până acum, la războiul de invadare în care a fost trimisă țara, mulțimea, marea mută a Rusiei, pare că se trezește din amorțire, când sunt puși în fața obligației de a-și trimite copii, soții, tații la moarte pentru nebunia unui dictator.

În doar opt luni de conflict, acum, în Ucraina au murit zeci de mii de tineri ruși înrolați într-un război putinist fără cauză.

Țara lui Putin, Rusia, nu mai vrea să fie carne de tun pentru ultimul dictator roșu din Europa!

Ceea ce nu-și imagina niciun conducător actual de la Kremlin începe să se întâmple-rușii nu mai doresc să fie trimiși la moarte pentru demența unui dictator și clicii acestuia, care vrea să dea foc lumii.

Întorsătura pe care a luat-o, în ultima lună de conflict mai ales, războiul nedeclarat din Ucraina produce consecințe grave nu doar pe frontul de luptă, ci și în laboratoarele putiniste, în atitudinile, faptele și vorbele autocraților ruși.

Totul indică o situație critică, de criză, ale cărei soluții găsite de Putin și ai lui în loc să rezolve problema, pun tot mai mult gaz pe foc. După grava greșeală de a invada Ucraina, cu ignorarea și călcarea în picioare a tuturor regulilor de drept internațional, a libertăților și drepturilor umanitare, într-un război criminal despre care nu credea nimeni că se va întâmpla în afara autorilor lui, liderii de la Kremlin merg din eroare în eroare pe calea sinuciderii.

Civilii ruși nu mai vor să mai fie carne de tun pentru demența și visurile fantasmagorice ale liderilor lor. Cum au fost de-a lungul istoriei, conflictelor în care oamenii din popor, nevinovați, au fost întotdeauna excedentul pentru front, care nu a fost niciodată o problemă de asigurare.

Carnea de tun rusească pare să nu fie o problemă nici în acest conflict al Rusiei cu lumea liberă și democrată. Există din belșug, 25 de milioane de oameni care ar putea fi moblilizați, după cum afirma cinic actualul ministru rus al apărării, Șoigu.

Nu carnea de tun este problema comandanților ruși, în disperarea lor de a câștiga un război pe care au început deja să îl piardă. Să îl piardă odată cu privilegiile și chiar viețile lor.

Problema cea mai mare pe care se pare că nu au luat-o prea în serios până acum Putin și clica lui, este că rușii nu mai vor să fie carne de tun într-un război care nu este al lor și nu au de ce să lupte!

Nu au trecut multe ore de la anunțul mobilizării celor 300. 000 de ruși pentru front și mii de oameni au început să iasă în stradă și să protesteze față de acest război care nu-i reprezintă în niciun fel. Sunt tot mai mulți în ciuda arestărilor tipice făcute de forțele de ordine, la astfel de tentative de proteste până acum.

Dar acum vizibil protestele sunt mai vehemente, mai ample și cuprind tot mai multe zone importante mai mult ca niciodată. Din Siberia și până la Sankt Petersburg și Moscova, tot mai mulți cetățeni ruși încep să se trezească la realitate.

Chiar și în Cecenia se mișcă lucrurile împotriva kadâroviților lui Putin!

O realitate în care sunt obligați să-și trimită copiii și soții carne de tun într-un război de invadare, în ciuda reacției opiniei publice internaționale și a țărilor lumii.

Oamenii din țara lui Putin vor să fie oameni liberi în țara lor! Nu într-o țară condusă de un dictator disperat, de corupții și oligarhii care fac totul să-și salveze privilegiile, averile și viețile.

În ultimele zile, rușii vizați de înrolare au început să caute tot felul de subterfugii de a scăpa de armată. În același timp, alții au luat cu asalt granițele și aeroporturile, încercând să fugă din țară și de războiul unde ar fi obligați să ajungă carne de tun.

În Rusia apar tot mai multe organizații activiste împotriva lui Putin și a războiului de invadare a Ucrainei. Inclusiv în penitenciare se fac proteste antisistem, celebrul opozant Navalnîi fiind cel mai cunoscut lider condamnat, care reușește să se facă auzit și să-i mobilizeze și pe alții.

Până și pușcăriașii cu ani grei de condamnare refuză să se mai înroleze și să moară în războiul lui Putin, alegând detenția și viața în loc să fie carne de tun pe front.

După începerea nebuniei acestui război criminal, ”țarul” Putin a reușit să intre într-un război intern și cu tot mai mulți cetățeni ruși, cu poporul, care nu doar că nu îl mai doresc la conducere, care îi vrea capul lui și conducerii actuale de la Kremlin.

În această situație, nu va reuși să stopeze protestele tot mai multe și mai vehemente care cuprind țara decât dacă ar opri războiul, ceea ce nu concepe. Reținerile și arestările protestatarilor de către forțele de ordine nu vor reuși să-și atingă scopul, pentru că cetățenii revoltați nu se mai sperie de ele. Riscă să fie arestați și bătuți în fața obligației de a fi trimiși la moarte sigură pe frontul ucrainean.

Dacă față de protestatari va fi folosită forța armelor de foc lucrurile vor fi scăpate complet de sub control de regimul putinist, ceea ce îi va aduce pieirea.

În nebunia lor pentru îndeplinirea visurilor fantasmagorice și în disperarea provocată de conștientizarea că aceste visuri nu pot deveni niciodată realitate, dictatorii fac tot mai multe erori sinucigașe care îi duc către soluția”finală” inevitabilă-pierderea puterii și dispariția fizică din lumea pe care au încercat să o supună!

------------------------------------------------------------------------------------------

 Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București

RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.