Păi corupția, păi finanțarea partidelor politice, păi articolele
laudative plătite, păi interesul poartă fesul…
De ce să plătești ca partid politic la guvernare, ca
pe reclame, articole în presă pentru un raport critic pe Justiție, în care
Comisia Europeană constată și menționează mai multe lucruri negative și doar ”unele
progrese suplimentare” privind îndeplinirea recomandărilor de către România în
Raportul pe 2023 privind statul de drept?
Dacă citim acest raport cu evidențierile,
constatările, criticile și recomandările Comisiei Europene și punem în oglindă
declarațiile, reacțiile laudative ale guvernanților, ca simpli cetățeni am
putea trage concluzia că reformele justiției ar putea fi încetinite sau
neîndeplinite chiar cu intenție de către puterea politică actuală care dacă
și-ar face treaba onest, competent, cum ar trebui și-ar afecta propriile
interese!
Anul trecut a fost prezentată ca o mare victorie
închiderea MCV.
”De la 15
septembrie 2023, în conformitate cu decizia din 2006 de instituire a
mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a închis în mod
oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate
obiectivele de referință și a dat curs tuturor recomandărilor stabilite în
cadrul mecanismului. Monitorizarea continuă în temeiul raportului privind
statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre ale UE.”
Recent, a fost publicat Raportul Comisiei Europene pe
2023 (https://romania.representation.ec.europa.eu/news/raportul-din-2024-privind-statul-de-drept),
privind reformele în Justiție, document care pare să nu fi stârnit atât de mare
interes în rândul guvernanților, cu unele excepții evidențiate de unele
articole plătite de PNL, care se laudă cu progresele înregistrate în ”cel mai
bun raport de până acum în ceea ce privește capitolul Justiție!”-așa cum îl
consideră ministrul de resort Alina Gheorghiu.
România a înregistrat ”numeroase progrese
semnificative” anunță ministrul Justiției, Alina Ghorghiu, în timp ce raportul
Comisiei Europene menționează doar unele ”progrese suplimentare” privind
îndeplinirea recomandărilor făcute anul trecut țării noastre!
Dar publicarea ultimului raport scoate în evidență
chestiuni negative foarte importante care afectează statul de drept și
cetățenii în România, reforme și recomandări neîndeplinite, care par să nu-i
afecteze prea mult pe guvernanți și pe politicienii aflați la butoane în acest
timp.
Independența justiției
” Percepția cu privire la independența sistemului
judiciar din România rămâne în continuare la un nivel mediu, atât în rândul
publicului larg, cât și al întreprinderilor. În ansamblu, 52 % din populația
generală și 56 % din întreprinderi percep nivelul de independență al
instanțelor și al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2024
. Nivelul independenței percepute a sistemului judiciar în rândul publicului
larg a crescut ușor în comparație cu 2023 (51 %) și a crescut în comparație cu
2020 (37 %). Nivelul independenței percepute a sistemului judiciar în rândul
întreprinderilor rămâne la același nivel ca în 2023 (56 %) și este în
continuare mai ridicat decât în 2020 (53 %)5 .”
Printre cele mai importante constatări ale experților
conținute în raport: corupția, prescripția, finanțarea partidelor politice.
Comisia
Europeană a precizat că „punerea în aplicare a
Strategiei anticorupție 2021-2025 rămâne pe drumul cel bun. Autoritățile mențin
un bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește
cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, reacția legislativă
întârziată privind termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea
multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor”.
„Achizițiile publice rămân un sector cu un risc
ridicat de corupție și, deoarece este un sector cu prioritate ridicată, se iau
măsuri pentru a identifica domeniile și procedurile cele mai predispuse la
corupție în domeniul achizițiilor publice”.
„În ciuda unui cadru juridic solid și a aplicării
de sancțiuni, se pare că unele partide politice și-au sporit finanțarea
mass-media private pentru publicitate politică”.
„Cadrul juridic privind accesul la
informații nu s-a îmbunătățit încă”.
„Reacția legislativă întârziată cu privire
la termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de
corupție și la anularea condamnărilor. O serie de sancțiuni disciplinare impuse
de Consiliul Superior al Magistraturii au fost ulterior anulate de Înalta Curte
de Casație și Justiție”.
„Raportul din 2023 privind statul de drept
a luat act de preocupările legate de unele cazuri de sancțiuni disciplinare în
legătură cu anumiți magistrați. Potrivit părților interesate, practica CSM nu
respectă întotdeauna standardele stabilite de ICCJ, iar câteva sancțiuni
disciplinare continuă să ridice semne de întrebare. Căile de atac prin
intermediul controlului jurisdicțional rămân o garanție juridică eficientă, mai
multe cazuri de sancțiuni fiind considerate nejustificate și, în cele din urmă,
anulate de ICCJ . Cu toate acestea, astfel de proceduri necesită timp și nu au
un efect suspensiv și ar putea avea un efect de descurajare asupra
magistraților. Într-un caz, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că
instanțele române au încălcat articolul 10 (libertatea de exprimare) din
Convenția europeană a drepturilor omului”.
