joi, 6 iunie 2024

Instituțiile UE sunt pregătite să combată dezinformarea

Alegerile europene:

Instituțiile UE joacă un rol important în protejarea alegerilor europene din 6-9 iunie în fața dezinformării și a manipulării informațiilor care vizează democrația europeană.

Alegerile europene reprezintă un element emblematic al democrației europene. Potrivit Observatorului european al mass-mediei digitale, actori din domeniul dezinformării din interiorul și din afara UE încearcă să submineze integritatea procesului electoral, încrederea în procesele democratice și să divizeze și să polarizeze societățile noastre.

Potrivit Eurobarometrului, 81% dintre cetățenii UE sunt de acord că știrile sau informațiile care denaturează realitatea sau sunt false reprezintă o problemă pentru democrație.

Încercări de a induce în eroare cetățenii

Instituții, autorități, actori ai societății civile și cei care verifică veridicitatea informațiilor (fact-checkers), cum ar fi Observatorul european al mass-mediei digitale, Rețeaua europeană a standardelor de verificare a veridicității informațiilor și EUvsDisinfo, au detectat și au expus în ultimele luni numeroase încercări de a induce în eroare alegătorii prin intermediul unor informații manipulate.

Actori din domeniul dezinformării au promovat informații false despre modalitățile de vot, au descurajat cetățenii să voteze sau au încercat să provoace diviziune și polarizare înainte de vot prin deturnarea unor subiecte importante sau controversate.

Uneori, aceste încercări de a induce in eroare constau în inundarea spațiului informațional cu o abundență de informații false și înșelătoare, toate cu scopul de a deturna dezbaterea publică.

Adesea, politicieni și lideri importanți sunt vizați de campanii de manipulare a informațiilor. Mai multe politici europene sunt adesea ținte ale dezinformării: sprijinul pentru Ucraina, Pactul verde european și migrația.

Actori din domeniul dezinformării au utilizat, de asemenea, rețele de conturi false, precum și canale mass-media false sau care fură identitatea unor canale existente pentru a manipula mediul informațional.

Dezvăluirile recente ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și ale autorităților naționale ale statelor membre ale UE includ operațiunile False Facade, Portal Kombat și Doppelgänger.

Recent, un raport de investigație numit „Operation Overload" al companiei finlandeze de software Check First a documentat modul în care conturi suspecte au contactat peste 800 de entități care verifică veridicitatea informațiilor și canale mass-media din peste 75 de țări - pentru a le supraîncărca cu informații false, pentru a le epuiza resursele și pentru a încerca să le convingă să răspândească aceste informații false prin intermediul unor articole care le dezmint.

Instituțiile UE au intensificat eforturile pentru a proteja UE împotriva manipulării informațiilor

Deși există amenințări, există și răspunsuri colective ale UE. Pe baza unui mandat politic clar, instituțiile UE abordează de mulți ani provocarea generată de acțiunile de manipulare a informațiilor și de ingerințe străine, inclusiv de dezinformare.

Aceste eforturi au loc în strânsă colaborare și coordonare între instituții și cu implicarea unei game largi de părți interesate, cum ar fi statele membre ale UE, mass-media, cei care verifică veridicitatea informațiilor și societatea civilă, pentru a face schimb de informații, de experiență și de bune practici și pentru a coordona răspunsurile.

Fiind în prima linie la nivel mondial în abordarea amenințărilor legate de manipularea informațiilor și ingerințe străine, UE lucrează în strânsă cooperare cu partenerii săi din afara UE care împărtășesc aceeași viziune prin intermediul unor foruri, precum mecanismul de răspuns rapid al G7.

Pentru a spori reziliența în fața încercărilor de ingerință străină, UE a elaborat un set de instrumente specifice pentru a contracara acțiunile de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, ce includ modalități de înțelegere a contextului situațional și de consolidare a rezilienței, precum și soluții legislative și diplomatice. Toate aceste eforturi se desfășoară întotdeauna cu respectarea deplină a valorilor fundamentale europene, cum ar fi libertatea de exprimare și libertatea de opinie.

Răspunsul cuprinzător al UE în fața dezinformării se axează pe următoarele elemente:

elaborarea de politici de consolidare a democrațiilor europene, ce îngreunează utilizarea abuzivă a platformelor online de către actori din domeniul dezinformării, și de protejare a jurnaliștilor și a pluralismul mass-mediei;

informarea corectă despre dezinformare și despre acțiunile europene de pregătire și răspuns;

consolidarea rezilienței societății în fața dezinformării prin alfabetizarea mediatică și verificarea veridicității informațiilor;

cooperarea cu alte instituții, autorități naționale sau părți terțe.

Instituțiile UE au promovat mai multe inițiative, inclusiv campanii de sensibilizare și inițiative de alfabetizare mediatică, pentru a spori reziliența societății împotriva dezinformării și a manipulării informațiilor. Printre exemple se numără:

pagina oficială a alegerilor europene, cu o secțiune privind „Alegeri libere și corecte”;

o serie de materiale video realizate de Parlamentul European (în 24 de limbi oficiale ale UE) care informează publicul despre tehnicile utilizate de actori din domeniul dezinformării pentru a induce în eroare oamenii;

o broșură a Parlamentului European cu 10 sfaturi privind modul de combatere a dezinformării;

un set de orientări pentru profesori elaborat de Comisia Europeană cu privire la modul de identificare și combatere a dezinformării;

o campanie comună a Comisiei și a Grupului autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale, cu un material video difuzat pe platformele de comunicare socială și întreaga UE, sensibilizând publicul cu privire la riscurile de dezinformare și manipulare a informațiilor înainte de alegerile europene;

o serie specifică de articole și informații privind acțiunile de manipulare a informațiilor și ingerințele străine în EUvsDisinfo a SEAE.

Noua legislație europeană în vigoare

În acest mandat, colegiuitorii au adoptat acte legislative importante, cum ar fi Actul privind serviciile digitale, Actul privind inteligența artificială și Actul privind transparența și direcționarea publicității politice. În cursul mandatului anterior, Comisia specială a Parlamentului European privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv privind dezinformarea (și succesoarea acesteia) a atras, de asemenea, atenția asupra problemei ingerințelor externe și a dezinformării, și a recomandat ca întreaga societate să acționeze pentru a le combate, inclusiv prin măsuri nelegislative.

Actul privind serviciile digitale impune platformelor să evalueze și să atenueze riscurile asociate proceselor electorale, cum ar fi dezinformarea, inclusiv prin intermediul conținutului generat de inteligența artificială. Acest act digitale este deja în vigoare și este pus în aplicare de Comisie în ceea ce privește așa-numitele „platforme online foarte mari” (și anume, cele care au cel puțin 45 de milioane de utilizatori din UE sau 10% din populația UE).

În acest context, Comisia a inițiat deja proceduri împotriva companiilor X și Meta – atât pentru Instagram, cât și pentru Facebook – cu privire la posibile încălcări ale actului privind serviciile digitale legate de integritatea alegerilor. În ceea ce privește componenta preventivă, în martie 2024, Comisia a adoptat orientări electorale, reamintind măsurile pe care platformele trebuie să le adopte pentru a respecta regulile.

În aprilie 2024, Comisia a organizat, de asemenea, un test de rezistență voluntar cu aceste platforme, societatea civilă și autoritățile naționale. Comisia poartă un dialog continuu cu platformele pentru a asigura punerea în aplicare efectivă și respectarea Actului legislativ privind serviciile digitale.

Mai multe informaţii

Pagina de internet a Parlamentului European despre dezinformare

Pagina de internet a Comisiei Europene dedicată dezinformării

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO10BREL0005540221760100

SAU

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București

RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

miercuri, 5 iunie 2024

„Un alt fel de tezaur: Campionii României” Medalii olimpice și numismatică

La 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice pentru România, sportivi români vor concura pentru medalii la Olimpiada de la Paris

Banca Națională a României anunță expoziția „Un alt fel de tezaur: Campionii României”

Pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la câștigarea primei medalii olimpice de către sportivii români, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint destinată colecționării. Cu acest prilej, în cadrul Muzeului BNR, este vernisată expoziția temporară Un alt fel de tezaur: Campionii României, organizată în perioada iunie – decembrie 2024.

Organizată în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român și în colaborare cu Muzeul Sportului, expoziția surprinde cele mai importante momente din istoria participării sportivilor români la Jocurile Olimpice. Astfel, vizitatorii vor avea prilejul să afle informații despre cucerirea primei medalii olimpice, obținută în anul 1924 de echipa de rugby a României și să admire exponate unice.

În cadrul discursului expozițional sunt prezentate majoritatea probelor olimpice la care sportivii români au fost medaliați de-a lungul timpului, medalii și diplome câștigate de aceștia, dar și echipamentele campionilor folosite în cadrul probelor sportive. Expozitia cuprinde medalii câștigate de: Henri Rang, Iosif Sârbu, Leon Rotman, Dumitru Pârvulescu, Maria Vicol, Gheorghe Fiat, Aurel Vernescu, Gheorghe Berceanu, Cornelia Sideri, Ivan Patzaichin, Alina Dumitru, Dorel Simion, Maricica Puică, Doina Melinte, Gabriela Szabo, Constantina Diță, Iolanda Balaș, Laura Badea, Vilmoș Szabo, Reka Lazăr-Szabo, Mihai Covaliu, Ana-Maria Brânză, Simona Gherman, Horia Tecău, Florin Mergea, Beatrice Câșlaru, Corneliu Iona, Sorin Babii, Violeta Beclea, Marian Oprea, Ionela Târlea, Aneta Pătrășcoiu, Costică Olaru, Elisabeta Lipă, Veronica Cochela, Doina Ignat, Georgeta Andrunache, Claudia Grigorescu, Ioan Pop, Rareș Dumitrescu, Nicu Vlad, Traian Cihărean, Marius Căta-Chițiga, Cristian Gațu, Ștefan Birtalan.

O secțiune specială este dedicată gimnasticii artistice, disciplină la care reprezentanții României au obținut cele mai multe medalii de-a lungul timpului. Plecând de la medalia de aur obținută de Nadia Comăneci la proba de individual compus în anul 1976 la Jocurile Olimpice de la Montreal, discursul expozițional integrează medalii și echipamente aparținând Laviniei Miloșovici, Simonei Amânar, Andreei Răducan, Sandrei Izbașa, Cătălinei Ponor, Larisei Iordache, ale gimnaștilor Marius Urzică și Marian Drăgulescu, precum și legendarilor antrenori Octavian Bellu și Mariana Bitang.

Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate gratuite pe care Muzeul BNR le organizează de luni până vineri, în urma unei programări prealabile.

Emisiune numismatică cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României

Începând cu data de 5 iunie 2024, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă o imagine a diplomei primite de jucătorii echipei de rugby din 1924, după câștigarea primei medalii românești la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2024”.

Reversul monedei redă o compoziție ce conține o minge de rugby, echipa de rugby a României din 1924 și inscripțiile „PRIMA MEDALIE OLIMPICA A ROMANIEI - 1924” și „100 DE ANI”.

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 500,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

------------------------------------------------------------------------------------------