De ce este ignorat acest electorat, care face diferența la urne

La alegeri noi, tot noi sau alții noi?

Din ce am văzut în această campanie de strângere de semnături, politicienii, fără diferențe, au preferat să abordeze electoratul din zona urbană, în special din marile orașe. E posibil ca unii orășeni să fi semnat chiar dublu, pe liste diferite de partid. În zona rurală, acolo unde este mai mare nevoie ca oamenii să cunoască și înțeleagă mersul lucrurilor, realitatea, legile, unde majoritatea dintre locuitori au un nivel de educație foarte scăzut existând și foarte mulți analfabeți, nici politicienii vechi, nici aspiranții nu s-au înghesuit să ia contact cu talpa țării. Electoratul rural a fost ignorat în această campanie, dar, de cele mai multe ori, alegătorii rurali au făcut diferența la alegeri. Dacă partidele vechi și mari, cu reprezentanți în primării, au lăsat totul pe seama edililor locali, este de neînțeles cum partidele noi nu au dat o importanță deosebită acestui electorat! Rezultatele strategiilor se vor vedea la urne. Ce va înțelege și cum va vota, de exemplu, electoratul rural la referendumul pe justiție? În necunoștință de cauză?

Politica românească actuală are toate ingredientele și caracteristicile negative tipice politicii dâmbovițene, dar și ale politicii internaționale, globalizate. Diferențele sunt însă, esențiale! Politichia românească se face la piciorul broaștei, clasa politică slujește mai mult răului decât binelui public și este aproape nesemnificativ pusă în slujba cetățenilor și a țării. În plus, este și foarte greu de reformat, iar democrația noastră originală are mult de suferit.

Cu toate acestea, au apărut ca ciupercile după ploaie, partide politice și oameni noi, cu pretenții de politicieni. Că oamenii noi nu sunt întotdeauna noi, sunt traseiști sau și-au resuscitat vechile formațiuni, este altă Mărie cu aceeași pălărie, iar aici putem da exemplu partidul fostului premier Victor Ponta, Pro România și al fostului ministru Gabriel Oprea. Ar mai fi de adăugat și celebrul România Unită, care vroia să îl pună pe Sebastian Ghiță pe listele pentru europarlamentare. Clar este că aceste partide sunt pline de dalmațieni, de politicieni cu probleme în justiție, cu schelete în dulap.

La categoria noilor formațiuni politice ar intra PLUS-ul lui Cioloș, care aduce printre membri atât oameni din fostul guvern tehnocrat, cât și nume absolut noi pe scena politică din țara noastră. Alte mici partidulețe tinere sunt DEMOS, Alternativa Dreaptă, Dreapta Liberală și altele aproape necunoscute și insignifiante pentru electorat. Aceste noi partide, alături de USR și PMP, cu Traian Băsescu în frunte, ar constitui partea de prospătură și reformare în politica noastră sau așa zisa dreaptă. Lor li se adaugă mamuții PSD, reprezentanta de frunte a stângii și cameleonul PNL, veșnica UDMR și mai recenta ALDE.

Toate aceste organizații, cărora li se pot alătura eventuali independenți, nici un nume de marcă până acum, constituie oferta politică pentru electoratul român în perspectiva celor trei rânduri de alegeri capitale: europarlamentare, prezidențiale și parlamentare. Din lista actuală, unii spun că au cu cine, alții zic că n-au cu cine să voteze! Cert este că formațiunile politice s-au pregătit și lucrează asiduu pentru atragerea alegătorilor.

Primul pas pentru a putea candida a fost cel al strângerii de semnături, care s-a dovedit o problemă imensă pentru noii veniți și o formalitate pentru vechii actori. Astfel, bibanii politicii românești au stat pe străzi săptămâni întregi pentru strângerea listelor de semnături, 200. 000 pentru partide, 100. 000 pentru independenți. Au fost bătăi de cap să-i convingă pe cetățeni, dar și o posibilitate să  devină cunoscuți. Pragurile sunt considerate prea mari, inacceptabile de noii politicieni, în condițiile în care legea permite înființarea uni partid cu minim trei membri. Dar degeaba se înregistrează noi partide, dacă nu pot să strângă semnăturile pentru a putea candida în alegeri!

De cealaltă parte, partidele vechi nu și-au bătut capul cu strângerea de semnături, de unde și cum le-au adunat doar ei știu, în stradă au lipsit aproape cu desăvârșire, dar s-au lăudat cu scoruri mari. Atât PSD cât și PNL au anunțat liste de susținători cu mult peste 1 milion de alegători de căciulă partidică, ceea ce ne sugerează că au câștigat alegerile din start, dacă semnăturile sunt pe bune! Dacă am aduna însă, toate listele de semnături centralizate, s-ar putea ajunge ca numărul lor să depășească numărul total al alegătorilor și atunci, nu ne-ar mai mira dacă la vot vom găsi și decedați pe listele votanților. Lucruri care ar fi ilegale!

Momentele depunerii listelor cu semnături la BECși al anunțării listelor de candidați proprii pentru alegerile europarlamentare, din 26 mai a.c., au constituit tot atâtea prilejuri de făcut tam-tam, de fanfaronadă, festivism, grandomanie și populism pentru mai marii politicii românești. Tipic pe malurile Dâmboviței.

Au curs cuvinte mari, dar demonetizate: țară, patrie, popor, iubire de neam, patriotism, datorie față de țară (nu datorii), muncă, luptă, inimioare-toate rostite cu emfază, cu damf național/patriotic, cu emoții și lacrimi false pe obraji. Totul în public, în stradă, cu actorii politici/locomotive ale listelor de candidați-Rovana Plumb în fața diviziei pesediste, Ludovic Orban (”să facem inimioara”) pentru candidații liberali, Norica Nicolai, fosta procuroare comunistă, actuală europarlamentară și candidată în fruntea ALDE, cu Victor Ponta și a lui gașcă, cu Cioloș și Barna, cărând proletar cutiile cu adeziuni.

Ăi mai mici, mai noi, mai necunoscuți nu s-au putut da în stambă în public, pe la televizoare, dar și-au scos pârleala pe rețelele sociale. Au fost mai decenți decât primii!

Cu toții însă, partidele și politicienii mai noi sau mai vechi, așteaptă, speră și își doresc cu toții să fie votați, să ajungă la putere, promițând câte în lună și stele alegătorilor! Totul în numele poporului și pentru popor. Asta-i oferta actuală, lansată cum am remarcat cu toții, cu: festivism, grandomanie, populism și milioane de promisiuni!

--------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.