Epoca de înflorire a republicilor românești

Românii plătesc, republicanii ”investesc!”

 Este imaginea la scară mai mare a mai tuturor orașelor mari  din România, cu câteva excepții fericite date de anumiți oameni, edili, gospodari, interesați și de binele comun nu doar de furturi din banii publici.

Trăim în epoca republicilor, în țara republicilor, în republicile primarilor, politicienilor, corupților, republicile doreilor, dar și ale oamenilor care muncesc pe rupte să dea biruri la stat! Stat a cărui pușculiță bugetară este la cheremul altor băieți și fete deștepte care au, la rândul lor, republica lor proprie.

Zilnic, bat pikhamerele, spărgând asfalt, beton și ce or mai sparge, sub brațele asudate ale muncitorilor, în ciuda temperaturilor lunii lui Cupor! Fierăstraele uriașe urlă, tăind răni adânci în carosabil sau trotuar, aruncând șuvoaie de scântei! Mini escavatoare, mașini de săpat, cărat, ridicat, sapă, fac gropi, nivelează, tasează, mută, aduc, transportă moloz, pietriș, nisip, pământ, fiare și betoane, borduri, stâlpi, plăci imense! Oameni și utilaje lucrează! Se muncește pe șantierele Bucureștiului.

Capitala europeană a României este un imens șantier, format de alte sute de șantiere mai mici. Pe unele se muncește zi lumină, altele sunt lăsate în paragină, pardon ”conservare”, de luni de zile, în așteptarea muncitorilor și utilajelor, care să termine lucrările începute și abandonate. Bucureștiul seamănă nu doar cu un oraș rănit după bombardamente intense, ci cu o mare urbe unde firme lacome de bani, încep mai multe lucrări în același timp sau unele după altele, dar apoi le abandonează, cu șanse minime să fie terminate măcar 10% dintre ele!

Avem o capitală pestriță, unde consecințele lucrărilor edilitare, indiferent cum se numesc acestea-modernizări, reabilitări, reparații, investiții, reamenajări, jaf din banii publici- se completează cu ruinele orașului, fie că sunt clădiri, gropi, distrugeri ale străzilor, șoselelor, infrastructurii în general. Peisajul este întregit de miile de hârburi de mașini, fie ale statului, transport în comun, autobuze, tramvaie, troleibuze, fie ale cetățenilor sau ale firmelor, care lucrează și trăiesc în București.

Zilnic, dimineața și seara, intrările și ieșirile din București sunt sufocate, blocate de milioane de mașini. Poluarea este la ea acasă: gunoaie, praf, metale grele, noxe, care se adună, se încing, fac aerul irespirabil și pun viața orașului și mai ales a cetățenilor în pericol. Este imaginea la scară mai mare a mai tuturor orașelor mari  din România, cu câteva excepții fericite date de anumiți oameni, edili, gospodari, interesați și de binele comun nu doar de furturi din banii publici.

Ca să rămân la Capitală, numai la nivel administrativ avem mai multe republici: Republica primarului general Firea, republicile primarilor de sectoare-Republica Mutu, Republica Florea, Republica Băluță, Republica Negoiță... Fiecare republică are găștile ei aferente de republicani, primari cu mari realizări, cu mari proiecte și viziuni! În București, edilii și găștile lor lucrează. Fiecare își personalizează republicile teritoriale, după cum vor, îi duce capul și mai ales, după interese.

Pe lângă șantierele în lucru sau în părăsire, realizările republicanilor se văd cel mai bine în bugete, cu cât sunt ”realizările” mai mari cu atât găurile și tunurile sunt pe măsură! Păi unde s-au mai făcut mini parcuri cu 1,5 milioane euro bucata, pentru acest proiect primăria sectorului 5, a Rahovei și celebrului Ferentari, alocând nu mai puțin de 54 milioane euro! În sectorul 3 a lui Negoiță, anii trecuți se plantaseră, într-un mod revoluționar, perdele de arbori unul lângă altul, care evident că au costat o căruță de bani și s-au uscat rapid.

În sectorul 4 se lucrează în draci, răsar betoanele peste tot într-un ritm intens, bordurile se înlocuiesc peste tot, copacii s-au tăiat cu frenezie. Cetățenii din republica Băluță sunt în siguranță de când sunt apărați de blocuri, stâlpi imenși și borduri uriașe amplasate ca niște linii de apărare Maginot, în locul sutelor de arbori căzuți sub drujbele edilitare. Probabil că adilii de la sectorul 4 au văzut cum militarii americani au luat-o razna cu tancurile prin lanurile din România și au zis să nu ajungă inamicii să cucerească Berceniul, așa că au ridicat bariere de beton în calea cuceritorilor ipotetici. Banii curg gârlă pe borduri, stâlpi și ziduri de apărare! E posibil să apară și linia de apărare formată din stabilopozi, dar nu se știe dacă aceștia se fabrică în China.

Republicile românești sunt unice, uimitoare, senzaționale! Avem și tradiție! Prima republică românească a fost Republica de la Ploiești, apărută mult înainte de Republica Populară România! Acum, trăim o epocă de înflorire a republicilor în țara noastră! Nu știu cum edilii noștri nu s-au gândit să le pună în valoare potențialul turistic, să atragă turiștii străini, să vadă ”minunile” românești, să facă turism de aventură? Păi unde ar mai găsi străinii o borduriadă ca la București, un pod terminat cu mari costuri, de câțiva ani, dar pe care nu se circulă din cauza liniei de înaltă tensiune care trece pe deasupra?!!! Ce ar zice turiștii japonezi, de exemplu, de o cursă extremă cu autobuzele care înlocuiesc tramvaiele liniei 41? Un periplu în Republica autonomă Militari! Ce senzații, ce impresie ar face organizarea unor excursii nocturne, perpedes, prin Ferentari, având ca obiective părculețele de milioane de euro? Chiar și marele lider al Coreei de Nord, Kim..., ar fi invidios și ar cere consultanță dacă ar vedea barajul de apărare din Republica Băluță! Și râul Dâmbovița este fascinant, mai ales la ieșirea din București, pe o parte este amenajată într-un fel de un sector 3, pe cealaltă altfel, de alt sector 4, cu o zonă fascinantă din punct de vedere al ”miesmelor” răspândite de groapa de gunoi Glina!

Inexplicabil, în ciuda falimentelor bugetare și a lipsei de bani de care se vaită edilii republicani, curg banii gârlă pe lucrări și ”investiții”în toate republicile Capitalei! Bucureștenii sau cei aflați în tranzit prin cea mai mare urbe a României nu duc lipsă nici de divertisment, capitol la care edilii nu se uită la bani, inclusiv în Republica Firea. În permanență se cheltuiesc sume importante  pe evenimente, spectacole, artiști, prezentatori, entertaineri, căpușe, oameni cu buzunarele largi și atrăgătoare de marafeți. Ce contează că școlile, spitalele și alte instituții de interes major sunt la pământ, că țevile RADET bubuie, că gropile cresc ca ciupercile după ploaie, că tramvaiele iau foc în trafic ori sar de pe șine!  

Trăiască republicile și republicanii! Tot înainte tovarăși, că înapoi nu se mai poate! ”Bă, ești nebun?! Bă, ești prost?!” Nu pot produce toții românii și România la un loc, cât pot republicanii cheltui, ca să nu zic fura, că nu-i frumos!