Îmbătați de fericire

 

Cum mănâncă românii fericirea: cu pâine, cu mămăligă sau goală? Zilele trecute, am fost informați că dintre popoarele lumii, mai puțin fericiți decât românii sunt, printre mulți alții, spaniolii, italienii, croații, bulgarii și turcii. Wow ! Ha, ha ! N-am inventat noi roata și nici n-am descoperit focul, dar totuși, românii sunt pe locul 28 în topul celor mai fericiți oameni din anul 2022. Țara noastră a făcut un salt spectaculos, de 18 poziții, față de ediția precedentă a clasamentului World Happiness Report. Periodic, sunt făcute clasamente cu cei mai fericiți oameni din lume. Ce ne crește fericireeea!!!! Calitatea vieții oamenilor din fiecare țară a fost evaluată în funcție de produsul intern brut pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, generozitate, sprijin social, libertate pentru a face alegeri pentru sine și percepția asupra corupției din fiecare țară. Și totuși în ciuda topului fericirii, mii de români fericiți sau nefericiți doar ei știu acest lucru, pleacă de voie de nevoie în țări mai puțin fericite, cum ar fi Spania, Italia și chiar Turcia ! Despre croați ni se spune că sunt mai puțin fericiți decât românii, cu toate că în ultimul timp milioane de croați au ieșit fericiți în stradă, sărbătorind performanța echipei naționale de fotbal la ultimul Campionat mondial ! De asemenea,  cetățeni croați beneficiază de intrarea recentă a țării lor în spațiul Schengen, iar de la începutul anului 2023, Croația a trecut la moneda euro ! Probabil că toate aceste realizări îi fac mai puțin fericiți decât pe românii ”fericiți„, dar îngrijorați ! I-am văzut la știri pe cetățenii croați simpli afectați de dublarea prețurilor în special la alimente, după trecerea la moneda euro, ceea ce a determinat autoritățile din această țară să anunțe o investigație despre cum prețurile au luat-o razna, evident în sus ca și în România, doar că la noi amărăștenii sunt mai fericiți decât amărăștenii croați !!! Am putea spune că poporul croat nu știe ce e aceea fericire, ca poporul român ! Experiment neprevăzut Nu știu cum realizează statisticile, sondajele, studiile cei care le fac, dar e clar că  puține rezultate ale acestora privind nivelul de trai, fericirea, sic, îngrijorările și alte chestii de care depinde viața fiecăruia dintre noi, se pupă cu realitatea. Realitate din teren, din viața de zi cu zi care dă cu aceste sondaje nefericite de pământ, ne arată altceva decât ”fericire” ! Iată ce mi-a spus un prieten ”fericit” din România : Fără să vrea, la început de an nou, timp de 11 zile din 2023, până la momentul dezvăluirii senzaționale, breking news, nu a cumpărat nici un fel de aliment și nici băuturi, nici măcar apă, de niciunde !!! Cum așa ? Păi când au început să curgă facturile duble, triple, mari, mari de tot, pline cu ”fericirea” mioritică, n-am mai putut cumpăra nimic de mâncare. Trebuie să le plătesc ! Și cu ce ai trăit, tu și familia ? Cu ce aveam prin frigider pe acasă. Noroc că am mai avut ceva provizii și mai avem  încă. Vreau să vedem cât mai rezistăm ? Dar alții care nu mai au nimic ce fac, cu ce trăiesc ? Cu ”fericire” pe pâine, cu mămăligă sau cu ”fericire” goală, dacă nu mai au nici pâine nici mămăligă ?   În țara noastră, considerată de ”experți” ”Grădina Maicii Domnului”, oamenii sunt atât de fericiți încât an de an, numeroși oameni fericiți pleacă, cât văd cu ochii, în toată lumea. Astfel, s-a ajuns ca în ultimii 10 ani, să plece afară 1 milion de persoane ”fericite”, rămânând acasă circa 19 milioane de alți ”fericiți”, conform ultimului recensământ al populației.   Mulți ”fericiți” rămași acasă, dar îngrijorați!   După cum pare, îngrijorarea românilor din țară nu poate sta în calea fericirii acestora.   Întrebarea este de ce mai pleacă totuși, românii în lume dacă în țară mănâncă fericire pe pâine sau chiar fericire goală, fără pâine?   Unul dintre răspunsurile surprinzătoare sau nu ar fi că românii pleacă peste hotare să ducă peste tot ”fericirea mioritică”, să ajungă la toată lumea! Cum se spunea pe vremuri la cozile de după blocuri, pentru mâncare, în epoca ”fericirii” comuniste, ”-Dați câte un kil, să ajungă la toată lumea!”   Sărăcia, prețurile, inflația, bolile și alte cele doar îi îngrijorează pe români ! Nu-i sperie și nici nu le afectează fericirea. Dimpotrivă, pare că sărăcia și îngrijorările ne fac ”fericirea” mai mare de la an la an !   Păi dacă am urcat 18 locuri în topul fericirii într-un singur an, iar acum România este pe locul 28 în clasamentul mondial, să ne gândim cât de multă fericire vom avea la anul și la mulți ani !   Cum să nu exportăm noi prin milioane de români fugiți din țară fericirea mioritică în toată lumea, că doar suntem un popor generos !   În realitate,   Eurobarometrul sărăciei și îngrijorărilor europene   Europenii, afectați de criza costului vieții, așteaptă măsuri UE suplimentare

 

• Creșterea costului vieții este preocuparea cea mai presantă pentru 93% dintre europeni, urmată de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale (82%) • Crizele recente au consolidat sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană: 72% consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 62% consideră că aderarea la UE este „un lucru bun” • Cetățenii se așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor crizelor consecutive Creșterea costului vieții este preocuparea cea mai presantă pentru 93% dintre europeni, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European, publicat integral pe 12 ianuarie 2023. În fiecare stat membru al UE, mai mult de șapte din zece respondenți sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, cele mai mari procente înregistrându-se în Grecia (100%), Cipru (99%), Italia și Portugalia (ambele 98%).   În România 82% dintre respondenți sunt îngrijorați de costul în creștere al traiului. Prețurile în creștere, inclusiv pentru energie și alimente, sunt resimțite în toate categoriile sociodemografice, precum și în toate mediile educaționale și socio-profesionale.   La nivel european, al doilea cel mai menționat motiv de îngrijorare, cu 82%, este reprezentat de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale. Pe locul trei sunt două motive de îngrijorare (ambele 81%): schimbările climatice și răspândirea războiului în Ucraina în alte țări.   În România, extinderea războiului din Ucraina produce îngrijorare pentru 78% dintre respondeți, iar sărăcia și excluderea socială reprezintă al treilea motiv de îngrijorare (76%). Analizând situația financiară a cetățenilor, potrivit acestui sondaj, consecințele crizelor multiple se resimt din ce în ce mai mult.   Aproape jumătate din populația UE (46%) afirmă că nivelul lor de trai a fost deja redus din cauza consecințelor pandemiei de COVID-19, a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei și a crizei costului vieții.   Alți 39% nu și-au redus încă nivelul de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în anul următor, ceea ce înseamnă o perspectivă destul de sumbră pentru 2023.   Un alt indicator grăitor al constrângerilor economice din ce în ce mai mari este creșterea ponderii cetățenilor care se confruntă cu dificultăți de plată a facturilor „de cele mai multe ori” sau „uneori”, o creștere de nouă puncte, de la 30% la 39% față de toamna anului 2021.   „Oamenii sunt îngrijorați în mod firesc de creșterea costului vieții, deoarece din ce în ce mai multe familii se străduiesc să își acopere cheltuielile de la o lună la alta. Acum este timpul să venim cu soluții care să țină facturile sub control, să limiteze inflația și să ajute creșterea economică. Trebuie să protejăm persoanele cele mai vulnerabile din societățile noastre”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.   Multiplele crize geopolitice din ultimii ani continuă să reprezinte provocări apăsătoare pentru cetățeni și decidenți politici.   Cu inflația la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, cetățenii din cele 27 state ale UE doresc ca Parlamentul European să se concentreze asupra luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale (37%).   Sănătatea publică rămâne relevantă pentru mulți cetățeni europeni (34%), la fel ca și acțiunile continue împotriva schimbărilor climatice (31%).    Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%) ocupă, de asemenea, un loc important pe listă.   Cetățenii din România participanți la acest sondaj ar dori ca prioritățile Parlamentului European să fie: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), sănătatea publică (36%), pe locul trei fiind lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%).   În același timp, crizele recente și, în special, războiul Rusiei împotriva Ucrainei consolidează sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană: 62% consideră că apartenența la UE este „un lucru bun”, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari rezultate înregistrate din 2007.   Două treimi dintre cetățenii europeni (66%) consideră că aderarea țării lor la UE este importantă, iar 72% consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În acest context, „pacea” revine în mintea cetățenilor europeni ca unul dintre motivele fundamentale și fondatoare ale Uniunii: contribuția Uniunii Europene la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalele beneficii ale aderării la UE pentru 36% dintre europeni, o creștere de șase puncte față de toamna anului 2021. În plus, europenii consideră, de asemenea, că UE facilitează o mai bună cooperare între statele membre (35%) și contribuie la creșterea economică (30%).   Pentru respondenții din România, oportunitățile de muncă pentru cetățeni reprezintă principalul beneficiu al statutului de membru al EU (39%), urmat de îmbunătățirea nivelului de trai (27%).   Pe locul trei sunt indicate în aceeași măsură (26%) menținerea păcii și consolidarea securității și contribuția la creșterea economică. ------------------------------------------------------------------------------------------------ Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile: RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București. Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți! Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol. Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură. Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului. Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator. Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.