Se afișează postările cu eticheta București. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta București. Afișați toate postările

joi, 20 iulie 2023

Viața în luna lui Cuptor în secolul inteligenței artificiale

 

Unde sunt căldurile de altădată


Nici oamenii, nici natura, nici clima și temperaturile ei nu mai sunt la fel!

Chiar dacă temperaturile de caniculă arată aceleași grade în termometre, ca în alte epoci și ani trecuți, acum cu toții le resimțim altfel.

Una-i să fi resimțit o temperatură de până la 40 plus grade Celsius, în urmă cu 40-50-80 de ani în urmă, când România nu era cuprinsă de atâta ”modernizare” și alta-i să trăiești trepidant în ziua de azi, cu tot ce înseamnă acum așa zisa industrializare, tehnologie, când totul duduie supraîncălzit de oameni, mașini, construcții și tot ce se mai inventează pe zi ce trece!

Totul pentru confortul și progresul umanității!

Dacă în trecut oamenii păreau că se comportă normal pe vreme de vară sau iarnă, acum nici verile și nici iernile nu mai sunt la fel, ca nici celelalte anotimpuri!

Acum parcă și oamenii au luat-o razna, au comportamente nefirești!

Pe mulți, pe foarte mulți îi vezi de parcă sunt loviți de streche, umblă și vorbesc ca niște oi capii, ca să folosesc două cuvinte pe cale de dispariție din limbajul actual!

Atmosfera este încinsă la maximum în marile și micile localități din România, mai ales în cele urbane!

În marea noastră capitală europeană, București, dacă ai curajul să ieși din casă pe vremea aceasta, și trebuie să ieși obligatoriu, te izbește căldura de cuptor incandescent din toate părțile, din aer și din betoane!

Completată de miesmele, duhorile, zoaiele uscate și toate emanațiile moderne, nocive pentru sănătate și viață ale marelui oraș!

În locurile publice, străzi, bulevarde, parcuri, mijloace de transport, piețe, dar și în case se resimte puternic miesmele puturoase, urbane, completate de mizeria, gunoaiele și insectele aferente perioadei, amplificate de lipsa de educație a multora dintre noi și de eficiență a marilor noștri edili ocupați cu ale lor!

Pe de altă parte, parcă se resimte tot mai mult scumpirea produselor de igienă, în special a săpunului, și economia la apă, din moment ce ai impresia că tot mai mulți oameni umblă nespălați după duhorile pe care le emană!


Viața în luna lui Cuptor a anului de grație 2023 din secolul inteligenței artificiale, este tot mai palpitantă!

Se trăiește și pe picior mic și pe picior mare!

La fel se și moare!

Acum, evident că nu poți muri doar de căldura verii, din cauze naturale sau de boli, ci și din cauze moderne, de exemplu!

Pe lângă pericolele reprezentate de clasicele obiceiuri ale consumului de băuturi alcoolice, tutun, chimicalele din alimente și sucuri, excesul de medicamente sau pseudomedicamente, droguri de tot felul, cockteiluri din diverse amestecuri, mai nou poți muri și din cauza manelelor naționale și a urletelor, zbieretelor, comportamentului manifestate la extrem de libertatea extremă a multor semeni de-ai noștri, copii și adulți!

Sau poți muri călcat pe trecerea de pietoni de o mașină care dă cu spatele în viteză, cum era să mi se întâmple mie săptămâna trecută, în Capitală! Doamne ferește!

Pericolele, spaimele și panica, la fel ca tot ce ne înconjoară la ora actuală sunt specifice epocii moderne în care trăim și murim!

Dar puterea obișnuinței este mare, iar dracul nu poate fi atât de negru nici măcar acolo unde i se permite să-și facă de cap, cum s-a întâmplat sau se întâmplă în azilele groazei!

Săptămâna lui Sf. Ilie a fost cu zgomote și tunete în București, produse de elicopterele și avioanele de luptă ale Aviației Militare, La mulți ani și cer senin tuturor aviatorilor, care au survolat orașul la joasă înălțime și au provocat nu doar admirația copiilor și a multor bucureșteni, dar și panica și spaima altora, babe panicoase și oameni bătrâni speriați de un război ca cel din Ucraina!

Să aveți o vară suportabilă și să beți multe lichide, apă în special!

Apropo, cine știe cum bea struțul apă?

Dar câte cișmele publice are Capitala?

Cum zicea un bucureștean pe care l-am văzut aplecat asupra unei cișmele anemice, una dintre țâșnitoarele stradale pe cale de dispariție din marele oraș fără cișmele publice, dar cu arteziene ici și colo, ”Beau apă ca un struț!”

Zilele acestea abundă știrile incendiare despre canicula care a cuprins mare parte a lumii, nu doar Europa unde ne aflăm în plin sezon al luptei cu focul.


Știrile presei românești reiau interminabil informațiile panicarde, de zici că vine sfârșitul lumii, despre temperaturile ridicate cu care ne confruntăm ciclic.

La fel, ciclic, în fiecare vară a ultimilor ani, în această perioadă știriștii de serviciu descoperă senzaționalul, constatând an după an, noi recorduri de temperaturi de fierbere, de coacere atât în aer liber, cât și la umbră, în interioare protejate! Noi recorduri de căldură care de fapt au mai fost înregistrate și în alți ani de istoricul meteorologic.

Doar că acum, an după an, odată cu aglomerările continue, în creștere și sufocarea din marile localități urbane, cu milioanele de mașini, sutele de mii de șantiere în lucru, în pofida indicațiilor de restricționare și protejare a oamenilor și mediului la temperaturi excesive, cu poluarea, construcțiile și betoanele încinse zi și noapte, căldura devine prea tare, aerul irespirabil și viața mult mai grea!

Un adevărat calvar pentru mulți dintre noi!

Pe de altă parte, distrugerea spațiilor verzi, tăierea furibundă a arborilor și pădurilor, zelul excesiv cu care se plantează piloni, bolarzi, borduri, ”investițiile” fără precedent în betoane, asfalturi și în tot felul de mobiliere făcute din cauciuc, plastic sau alte materiale chimice, exterioare de grădină, amplifică efectele de seră, de insule urbane, de sufocare și de pericol asupra vieții oamenilor și a mediului înconjurător!

Clar, diferențele și comparațiile cu anii deceniilor și secolelor trecute sunt mari, iar consecințele ”civilizației” și avansurilor tehnologice în epoca noastră sunt nu doar evidente, se simt pe pielea noastră, dar au și urmări din ce în ce mai dezastruoase!

-------------------------------------------------------------------------------------------

 Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București
RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

joi, 18 mai 2023

Senzaționale spectacole publice în buricul Bucureștiului

 

Ce le place cel mai mult românilor

Celebra lozincă ce părea nemuritoare ”Circ și pâine!”, la noi, în forma de desfășurare tradițională românească merge acum cu casa deschisă, pe circ și electorat!

Aparent gratuite spectacolele de circ public românesc, produse de aleșii neamului și puternicii vremelnici ai zilei de ieri, de azi și de mâine, sunt plătite foarte scump de chiar publicul spectator, votant, contribuabil din plin la bugetul de stat și evident, plătitor sigur al ”artiștilor poporului”!


Ultimele reprezentații la scenă deschisă le-au produs aleșii locali ai tot mai vizitatei de străini Capitală europeană a României, București!

Spectacole cu palmieri și fără palmieri, cu miză imensă pe cașcavalul destinat marilor primării bucureștene, cu reprezentații de pomină televizate în direct și reluare, cu supermediatizare și susținători frenetici, cu asistență internațională din partea  turiștilor străini care vin în valuri în centrul Bucureștiului, cu, cu, cu...mare grijă, atenție și preocupare din partea edililor și a galeriilor acestora pentru înfrumusețarea orașului!

Se pare că în România democrației originale, mulți aleși, demnitari, miniștri sau baroni ajunși sus în fruntea bucatelor și-au descoperit pasiunea pentru copacii și plantele exotice, pentru borduriadele permanente, pentru stâlpii de beton, pentru mobilierele stradale de prost gust, pentru toate chiciurile din import, turcisme, chinezării...

Ei vor palmieri, plante exotice, borduri chinezești, ligheane pe post de vase de flori, stâlpi de beton de tablă, de fier și alte alea turcești ori de pe aiurea, lanțuri și bariere, spații verzi betonate, copaci tăiați și câte și mai câte trecute fără număr pe listele aleșilor locali din marea lor grijă pentru comunitățile care i-au ales și care le plătesc toate ideile și proiectele speciale ițite din mințile crețe preocupate doar să facă profit!


”Bolile” aleșilor locali și ale celor puși, numiți în funcții înalte pentru a se servi și a servi partidele și stăpânii nu sunt noi, sunt vechi și sunt transmisibile în timp!

Administrație modernă menită să rezolve problemele cetățenilor și ale comunităților locale, să le facă viața oamenilor mai ușoară și mai frumoasă-din trâmbițe-administrație ”smart” cu țintă pe ”gestionarea transparentă” a banilor publici, pe datul la gioale adversarilor politici și cu mereu scopul principal de a câștiga voturile cetățenilor la următoarele alegeri!

Spectacolele stradale de circari proști plătiți de stat și de contribuabili ale aleșilor bucureșteni se reflectă de fapt, la scară mai mică, în toată țara, în toate județele și localitățile urbane sau rurale!

Săptămâna trecută am văzut imagini de la Craiova, unde aleșii locali pregăteau de pe acum târgul de Crăciun!!! În unele localități din țară nici nu s-au scos decorațiunile de Crăciun!!! Ce rost ar fi avut să le dea jos dacă tot trebuie să cumpere altele iarna, an de an!

Păi, nu ne facem noi vara sanie și iarna car, după vechea zicală a românilor! Tradițional!

Ce le place cel mai mult românilor?

Circul public aparent gratis dar plătit obligatoriu și scump și beutura, nu?

Beutura la umbra palmierilor! Suna bine și erau bine plantați în buricul târgului! Dar nu a fost să fie!

Se pare că palmierii oricât ar încerca miniștrii turismului, primarii, baronii locali sau alți părinți ai poporului nu au noroc în România!


Nu-și găsesc locul, rostul, oricât de nenumărați ar fi cumpărați pe cărămizi de euroi, oricât de perseverent s-ar planta în diverse locuri ideale-litoral, zone turistice, aglomerări urbane sau aiurea-nu prind rădăcini în pământul strămoșesc!

Poate doar în hala Laminor-noua atracție bucureșteană, europeană cu plante și copaci exotici, până la noua destinație!

Cu toate acestea, unii dintre aleșii românilor, iubitori de palmieri, nu se lasă și tot încearcă!

Bani să fie că palmieri găsim!

Totul pe banii cetățenilor contribuabili, care niciodată, dar niciodată nu au fost întrebați dacă-și doresc palmieri? Poate vor bananieri, măslini sau doar circ fără palmieri!

Sau banii înapoi!

Dacă în arena circului adevărat, al artei reale, artiștii veritabili, circarii profesioniști muncesc până își rup oasele, riscându-și permanent sănătatea și viața pentru a aduce spectacolele artistice și a încânta oamenii, publicul, are parte de altfel de spectacole de stradă!

În paralel, se desfășoară, în fața cetățenilor, publicului cu și fără drept de vot un spectacol penibil de râsu/plânsu, oferit aparent gratuit oamenilor, care primesc cu dezgust, cu revoltă, cu reacții diverse de simpatie sau de respingere, în funcție de felul cum percep spectacolul și de modul la care se raportează în relația cu ”artiștii”.

În domeniul circului artistic adevărat România nu a fost întotdeauna în topul internațional, talentul adevărat, munca asiduă, pasiunea și sacrificiul nefiind de găsit pe toate drumurile,

Însă, în privința ”circarilor” de stradă, de primărie de parlament, de instituții de stat, bugetofage, pline de lipitori și căpușe de partid și de stat, țara noastră ar putea concura cu mare succes pe marile scene internaționale la cel mai înalt nivel!

Avem și atuuri, tradiție, activitate necontenită, supervizibilă, cu surle și trâmbițe, fără să mai aibă nevoie de publicitate comercială, ceea ce ne-ar face să concurăm cu restul lumii care face ”circ„ public, dar fără pâine!

------------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București
RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

 

joi, 9 martie 2023

România uitată, ignorată și nebăgată în seamă

 

Ceva de Mărțișor

Pe 8 martie, în apropierea străzii Mărțișor, la Intrarea Fieni, cineva m-a întrebat dacă știu unde se află Strada Pomârlei ! Habar nu aveam unde este exact, dar mi-am amintit că în weekend am trecut pe lângă Pomârlei și că este aproximativ pe undeva, pe lângă Orășelul Copiilor din sectorul 4.

Apropo, știți că pe Strada Mărțișor, în incinta Muzeului ”Tudor Arghezi”, în interiorul curții, în apropierea casei memoriale sunt înmormântați poetul și soția acestuia ?

În câte curți, incinte private și nu în cimitirele comune au mai fost înmormântați proprietari locuințelor ?

În București eu nu mai știu de astfel de morminte în curți private.

Am mai văzut morminte în afara cimitirelor, în curți ale unor biserici și chiar în interiorul unor biserici din București. Cum este Biserica Sf. Gheorghe vechi, care adăpostește criptele brâncovenilor.

Discrepanțe, contraste, curiozități, locuri de știut, de văzut și de învățat despre ele sunt  fără număr în București, iar cine vrea să le descopere le caută, chiar și cu ”Goagăl”!

La fel sunt convins că există destule curiozități, lucruri, locuri, oameni care au fost și alții care sunt găsim în toată țara. Trecem pe lângă ele fără să ne dăm seama!

Avem și o altă România neexplorată, uitată, ignorată sau nebăgată în seamă!

 

Întoarcere în timp




Zilele trecute, m-au purtat pașii în celebrul cartier bucureștean Rahova, vecin cu și mai faimosul Ferentari.

Cartierul Rahova beneficiază de linia de tramvai 32, una dintre primele linii așa zis rapide, denumite sic, ”metrou ușor”, care pleacă din Piața Unirii și ajunge în margine de București.

La câteva stații de centrul orașului se află și funcționează de decenii întregi celebra Piață de flori en gross, de unde se aprovizionează cam toate florăresele Capitalei.

Mi-am adus aminte pentru că în săptămâna Mărțișorului, am auzit/văzut la una dintre televiziunile de știri un breaking news despre o razie a poterei, la piața de flori, pentru ”vânarea vânzătorilor care au făcut abuz în serviciu!!!” Probabil era vorba de verificarea comercianților, nu de vânarea lor și despre evaziune fiscală nu de abuz în serviciu, dar poate nu am auzit eu bine!

Până la începutul săptămânii nu mai fusesem de ani de zile în celebrul cartier din sectorul 5, cred că de pe vremea prim ministrului Adrian Năstase și a faimosului primar Marian Vanghelie, dacă nu mă înșeală memoria, la Piața Rahova, unde lansaseră unul din primele magazine de tip ”Economat”, un așa zis magazin social într-o zonă cu o populație majoritar pauperă la vremea aceea.

Că magazinul respectiv nu prea semăna cu ceea ce propagau mai marii vremurilor atunci, cu prețuri mici la alimentele de bază, la fel ca și celelalte ”economate” ale timpului, este altă poveste.


La începutul săptămânii, ceva m-a făcut să dau o raită pe strada Glicinelor, vis a vis de Piața Rahovei, în zona unei și mai celebre piețe, apărută mai nou în deceniile recente, numită sugestiv ”Niky Scorpion”, care eclipsează vechea piață rahoveană.

Noroc cu ”Goagăl” că nu auzisem până atunci de Strada Glicinelor, spre rușinea mea, și nici de piața scorpionului din sectorul 5 al Capitalei. De ”Niky Scorpion” știam că era un restaurant în Gara de Nord, prin anii 90, când era Băsescu ministru la transporturi, crâșmă care aparținea unui reprezentant al romilor, ce avea să ajungă și ales în Parlament din partea acestei etnii.


Pe vremuri, mă mai duceam la conferințe de presă ale unor partide politice, organizații și asociații ale romilor. Mamă, ce bulibășeală ieșea câteodată, ca la ușa cortului, cum singuri spuneau unii dintre ei după prestațiile proprii. Odată, după ce am scris că unii dintre romi manifestau pentru drepturi, iar alții ciordeau tot în stradă, am fost acuzat de discriminare!

Luni, am ajuns mai cu tramvaiul, mai perpedes, după o anumită bâjbâială în zona Pieței ”Niky Scorpion”, pe strada Glicinelor căreia nu i-am găsit indicatorul, decât un nume mare pe o pancartă colorată la intrarea în bazar!

Mi s-a părut că m-am întors în timp, cu 25-30 de ani în urmă, când mai tot Bucureștiul era ocupat cu tarabe, chioșcuri și talciocuri stradale!

Cu mărfuri aduse atunci din Turcia, cu sacoșa, când se practica micul trafic de papornițe: românii exportau cine avea, unii rulmenți, alții carne vie și importau din bazarele de la Stambul, cu șacoșele de rafie, cele mai proaste și ieftine mărfuri-confecții, încălțări, zorzone, mărgele, aparatură electrocasnică, etc, dar și aur și argint!

Nu ca acum când românii și mai ales româncele sclifosite și cu bani, merg pe la Roma, Paris, New York și mai ales în Dubai pentru cumpărături.

De, atunci nici nu eram cetățeni europeni, nu eram în UE ca țară!

Între timp, tarabele, dughenele, talciocurile cu turcisme au dispărut din centrul Bucureștiului și din alte locuri celebre din oraș, la fel ca și marea faună umană și mizerie pe care le produceau. Datorită fostului primar general de atunci, Traian Băsescu, pe capul căruia se pusese și un preț!

Acum, majoritatea turcismelor au fost înlocuite cu chinezării și alte mărfuri cu proveniență și calitate dubioase.

Până de curând, nu știam că mai există în Capitală o zonă ca cea din cartierul Rahova, cu piețe unde se vinde aproape orice, în condiții de anii 90! Am observat o diversitate și gamă de produse extrem de bogată, cu mărfuri alimentare și nealimentare, majoritatea contrafăcute!

Vândute la limita legii sau cu încălcarea acesteia, oferite și cumpărate la prețuri pentru toate buzunarele către o masă mare de consumatori, majoritatea reprezentând bucureșteni cu venituri la limita supraviețuirii și cu o educație precară.

Realitatea din Rahova m-a făcut să mă gândesc că și în cartierul vecin Ferentari e la fel, dar și în multe localități din țară, în special în târguri cu rang de orașe, unde populația este mult mai sărăcită decât la Bucale!

În Capitală de altfel, am observat discrepanțe uriașe între anumite sectoare și zone ale orașului, în funcție evident și de aleșii, primarii, pe care i-au avut de-a lungul ultimilor 32 de ani.

Dezvoltarea este haotică, contrastantă și evidentă!

Dacă în sectorul 5 avem piețe de secol trecut, cu dughene și comerț la nivelul trotuarului, dar cu oferte pentru toate buzunarele, în alte sectoare cum ar fi sectorul 4, nivelul de trai și civilizație par mult mai ridicate, unde există piețe moderne, clădiri noi, utilități, dar ce folos că aceste piețe, cum ar fi Piața Sudului, unde s-au cheltui o grămadă de bani sau Progresului, par mai mult muzee decât piețe!!!

În unele sectoare ale Capitalei a început un amplu proces de reabilitare și anvelopare a blocurilor, cu fonduri europene, în vreme ce în sectorul 5 a început să curgă vopseaua  de pe primele blocuri așa zis reabilitate anii trecuți!

Fac o paranteză și vă întreb:

Știți ce sunt glicinele? Câți am/ați auzit de glicină/glicine?

Conform Dicționarului Explicativ (DEX) al Limbii Române, glicina este un ”Arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violete și parfumate (Wistaria sinensis).”

Sau mai poate fi o pulbere albă cristalină, solubilă în apă, folosită ca reductor în fotografie.

Dar despre vicina/vicine? Nu vecine, pe care credem că le știm, dar nu le cunoaștem întotdeauna!

Tot conform DEX-ului, ”Vicina, vechi oraș la Dunărea de jos, identificat de istorici cu Isaccea.”

Cât despre vicine, acest cuvânt nu există în DEX, dar vicinele pot fi asociate cu vișinile. Cred !

Dar despre străzile Glicinelor și Vicina din Capitala europeană București ați auzit ?

Cei care locuiesc pe aceste străzi din sectorul 5 sigur au auzit !

-----------------------------------------------------------------------------------------------

 Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București
RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.