Se intensifică războiul hibrid al rușilor în Republica Moldova și România

 

 Statul român și problema clericilor rusofili, cetățeni români, care își fac de cap prin țară

În ultimii ani, în contextul alegerilor din cele două state române, dar și al războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, acești clerici rusofili și-au intensificat activitățile, creând tensiuni atât în rândul celor două biserici din Republica Moldova și România, precum și Ucraina, dar și dezbinare în rândurile credincioșilor.

Recent, au fost mediatizate tensiuni și chiar violențe în biserici între preoții rusofili susținuți de la Moscova și preoți și credincioși aparținând de Mitropolia Basarabiei.

Războiul hibrid pornit de propaganda rusă se intensifică pe zi ce trece, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pe 28 septembrie 2025.

Este prima data când oficial  Mitropolia Basarabiei solicită statului român să intervină față de ierarhii și prelații, propagandiști și susținătorii Moscovei, care organizează acțiuni și evenimente împotriva identității, culturii și valorilor românești de pe cele două maluri ale Prutului, cerând retragerea cetățeniei române a acestora, precum și retragerea sprijinului financiar de care au beneficiat!

Se știe că propaganda rusă se folosește intens de rețeaua de ierarhi și clerici rusofili, cu cetățenie română, atât din Republica Moldova cât și din România.

 

” Mitropolia Basarabiei va solicita oficial autorităților de la București retragerea cetățeniei române pentru toți ierarhii și clericii care se implică activ, vizibil și constant într-o luptă deschisă împotriva identității românești, a valorilor creștine autentice și a unității. Nu putem accepta ca unii să culeagă roadele generoase ale solidarității românești, în timp ce sădesc, fără rușine, semințele dezbinării, urii și propagandei rusești.

Nu vom mai admite ca elevii și studenții basarabeni formați în seminariile și facultățile de teologie ortodoxă din România — educați, sprijiniți și ocrotiți de statul român și de Biserica Ortodoxă Română — să fie apoi folosiți ca instrumente de propagandă antiromânească. Este de neconceput ca, după ce beneficiază de sprijinul frățesc al României, să se întoarcă în Republica Moldova pentru a sluji interesele unei structuri ecleziastice și a unui stat agresor. Vom face toate demersurile necesare pentru ca, de acum înainte, la instituțiile teologice din România să fie admiși, pentru studii și formare, doar tineri înfiați sau aflați sub oblăduirea canonică a eparhiilor Mitropoliei Basarabiei și trimiși cu binecuvântarea ierarhilor Sinodului Mitropolitan.

De asemenea, nu vom mai accepta ca eparhiile Patriarhiei Române și instituțiile statului român să investească fonduri naționale sau europene în comunități păstorite de clerici rusofili care luptă pe față împotriva unității, a valorilor și a spiritualității neamului nostru. Nu vom mai tolera ca asociații, fundații și ONG-uri din România să organizeze tabere, conferințe, cursuri de formare sau activități pastorale în parohiile conduse de cei mai înverșunați slujitori ai propagandei rusești.”

Într-un comunicat (https://mitropoliabasarabiei.md/apel-la-luciditate-si-intelepciune-episcopi-si-preoti-rusofili-unelte-ale-propagandei-ruse) dat publicității pe 12 iulie 2025, Mitropolia Basarabiei prezintă războiul hibrid și propaganda Moscovei accentuate atât în Republica Moldova, cât și pe teritoriul României, prin intermediul unor înalți ierarhi și prelați de peste Prut.

Aceștia au dobândit în timp și cetățenia română, ba mai mult au beneficiat și de fonduri și finanțare din partea României!

„Dacă Rusia ajunge la putere, Moldova va deveni o bază pentru un război hibrid împotriva UE”

 

Într-un interviu recent acordat de președinta Maia Sandu publicației germane Der Standard, la Chișinău, aceasta evidențiază situația actuală: ” Rusia încearcă să copleșească instituțiile moldovenești. Aceasta utilizează o varietate de instrumente pentru a interveni în procesele noastre politice și în alegeri. Am văzut-o anul trecut și o vom vedea și mai mult anul acesta, deoarece alegerile parlamentare sunt critice: viitorul democratic și european al Moldovei și securitatea regiunii sunt în joc. Consolidarea axei democratice în Europa de Est ar fi un semnal puternic că interferența autoritară poate fi respinsă cu unitate și reziliență. Finanțarea ilegală a partidelor politice este una dintre metodele Moscovei; interferența în regiunile autonome Transnistria și Găgăuzia sunt altele. Dacă Rusia va întrerupe din nou aprovizionarea cu gaze a malului stâng al Nistrului, suntem pregătiți să ajutăm. Există, de asemenea, atacuri cibernetice, scheme de cumpărare a voturilor și dezinformare.”

În acest context, nu au trecut neobservate și tensiunile religioase din Ucraina, de la Cernăuți, despre care Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat, miercuri, 16 iulie 2025,  că problema comunităţii române din Ucraina şi tensiunile dintre Biserici a fost luată în discuție într-o şedinţă cu echipa din MAE, cum pot facilita dialogul între biserici şi cum se asigură că instituţiile din Ucraina înţeleg specificul minorităţii.

Noua ministră de externe a României, Oana Țoiu, a declarat că a discutat problema la întâlnirea bilaterală pe care a avut-o cu reprezentanţii guvernului ucrainean, în conferinţa pentru reconstrucţia Ucrainei de la Roma, pentru a se asigura că nevoile comunităţii noastre sunt ştiute, înţelese şi respectate.

”Practic, în acest moment, Ucraina a luat decizia pe care noi o considerăm corectă, de a cere bisericilor ortodoxe să iasă de sub tutela Moscovei. Acesta e un pas bun. De aici încolo, opiniile se despart, pentru că există câţiva preoţi care au cerut, practic, să poată să lucreze îndeaproape cu Biserica Ortodoxă Română, nu cu cea reprezentată în Kiev. Şi aici, în continuare, mediem asta, pentru că sunt diferenţe inclusiv în felul în care se raportează bisericile”

--------------------------------------------------------------------------------------

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Consiliul European continuă urmărirea și monitorizarea țării noastre

 

România a rămas în urmă la combaterea spălării banilor, se arată într-un raport european

MONEYVAL: România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește consolidarea cadrului său de combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării armelor de distrugere în masa.

 

Strasbourg, 26.06.2025 - România a luat mai multe măsuri pentru a-și consolida măsurile de combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării armelor de distrugere în masă, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile financiare specifice, dar trebuie să abordeze încă câteva deficiențe moderate, conchide MONEYVAL într-un raport de urmărire publicat astăzi.

 

MONEYVAL constată că România a înregistrat progrese limitate în abordarea deficiențelor de conformitate tehnică care afectează aplicarea recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind sancțiunile financiare specifice, activele virtuale și furnizorii de servicii de active virtuale, precum și statisticile. Raportul subliniază că progresele înregistrate nu au fost suficiente pentru a îmbunătăți ratingurile de conformitate ale celor patru recomandări în cauză, care rămân evaluate ca fiind „parțial conforme”.

 

Dintre cele 40 de recomandări GAFI, România continuă să fie evaluată ca fiind conformă pentru șapte recomandări, în mare parte conformă pentru 18 recomandări și parțial conformă pentru 15 recomandări.

 

România va rămâne supusă procedurii de urmărire consolidate a MONEYVAL. Se așteaptă ca țara să prezinte un raport privind progresul general în consolidarea măsurilor de combatere a spălării banilor, a finanțării terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă în mai 2026.

 

MONEYVAL și România

 

 

Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (MONEYVAL) este un organism de monitorizare al Consiliului Europei și un organism regional de tip Grup de Acțiune Financiară Internațională, care evaluează conformitatea cu principalele standarde internaționale de combatere a spălării banilor, a finanțării terorismului și a finanțării proliferării armelor de distrugere în masă, precum și eficacitatea implementării acestora. Acesta cuprinde 35 de jurisdicții, dintre care 32 sunt evaluate exclusiv de MONEYVAL.

 

 

 

Ce se mai știe despre Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat – o creanță mai veche de un secol

 

BNR-o inițiativă binevenită

Banca Națională a României continuă, la Sibiu, campania itinerantă de promovare a problematicii Tezaurului românesc trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și încă nerecuperat.

Joi, 12 decembrie 2024, la sediul Agenției Sibiu a Băncii Naționale a României, va avea loc vernisajul expoziției Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat – o creanță mai veche de un secol.

Expoziția prezintă documente și imagini din arhivele românești și rusești care reflectă evoluția acestei probleme de-a lungul a peste un secol, respectiv: condițiile evacuării stocului de aur al BNR în Rusia și confiscarea acestuia de către bolșevici, consecințele confiscării stocului de aur pentru economia românească și eșecul tratativelor postbelice româno-sovietice, precum și cele două restituiri ale valorilor istorice și artistice românești evacuate la Moscova (1935, 1956). Sunt prezentate, de asemenea, discuțiile dintre liderii celor două partide comuniste în 1965 și evoluția problemei tezaurului BNR după 1990. O copie a prețiosului dosar, cunoscut sub numele de „Moscova 1”, va fi prezentat publicului, alături de o colecție de monede de aur, din patrimoniul Muzeului BNR, similare celor trimise la Moscova.

La vernisajul expoziției, vor susține alocuțiuni: doamna Daniela Cîmpean, președinte al Consiliului Județean Sibiu, domnii dr. Vasile Ciobanu, cercetător științific I la Institutul de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, Dorin Matei, redactor-șef revista „Magazin Istoric”, moderator domnul Petru Goron, directorul Agenției Sibiu a BNR.

În acest context, o delegație a BNR a participat miercuri, 11 decembrie a.c., la dezbaterea cu tema Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – o creanță mai veche de un secol, la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” (AFT), la invitația domnului general de brigadă prof. univ. dr. Ghiță Bârsan, rector AFT.

Din noiembrie 2023, Consiliul de administrație al BNR a inițiat o nouă abordare a problematicii Tezaurului de la Moscova în sensul informării opiniei publice internaționale și a factorilor de decizie privind existența unei creanțe legale, valide și exigibile a României având ca obiect cele 91,5 tone de aur fin confiscate de puterea bolșevică din Rusia în urmă cu 106 ani.

Expoziția face parte dintr-o serie de manifestări care au început la Cracovia, Varșovia, Viena, Bremen, Tel Aviv și  au continuat anul acesta la Bruxelles, Washington DC și Chișinău. Efortul de informare pe plan internațional a avut o primă concretizare în data de 14 martie 2024, când Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a adoptat rezoluția în care a invitat „Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să includă revenirea tezaurului național românesc pe agenda bilaterală diplomatică care guvernează relațiile UE-Rusia, odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părți”.

Această campanie a început după 1990 cu republicarea documentelor păstrate la BNR cu privire la transportul tezaurului la Moscova, în timpul Primului Război Mondial, pentru a nu fi capturat de armatele străine care ocupaseră o mare parte a țării.