Pe timp de pandemie, democrația
din România abia trece clasa
Încă de la începutul pandemiei cu SARS Cov-2, țările,
guvernele, sistemele de sănătate publică au fost obligate să adopte măsuri
ferme pentru combaterea acestui nou flagel pentru omenire. Pe parcurs, pe
măsură ce noul coronavirus afecta tot mai grav oamenii mapamondului, conducătorii
politici împreună cu specialiștii din sănătate au fost nevoiți să ia măsuri
dintre cele mai drastice în privința pandemiei, adoptând, după modul în care
era afectată fiecare țară în parte reglementări care au limitat și influențat
drepturile și libertățile fundamentale ale oamenilor.
Măsuri plecând de la reguli sanitare foarte drastice,
carantinări, izolări, declararea unor stări de urgență în anumite țări, amenzi
contravenționale și chiar legislații
care vizau pedeapsa cu închisoarea, în special în statele cu regimuri
autoritare, pentru cetățenii care încălcau prevederile legale. Măsuri care au
îngrădit libera circulație a persoanelor, restricții privind accesul la
locurile de muncă, la școli și tot felul de măsuri pe care fiecare țară
afectată a considerat că sunt necesare pentru ținerea sub control a pandemiei
și combaterea acesteia.
Toate aceste măsuri cu caracter excepțional în situație
excepțională de pandemie au afecta și influențează în continuare democrația în
statele democratice, precum și regimurile politice la putere în țările cu alte
tipuri de conduceri politice.
În unele țări cu tradiție și cultură democratică
veche, cetățenii au înțeles mai bine restricționarea libertăților și faptul că
măsurile drastice luate din cauza pandemiei sunt benefice și au respectat în
mare măsură de bună voie măsurile autorităților.
În unele state cu democrații mai tinere, neconsolidate
suficient, mulți cetățeni nu au înțeles prea bine rostul restricțiilor și
măsurilor și s-au revoltat împotriva acestora, nerrspectându-le și
încălcându-le cu bună știință.
În alte state, cu regimuri autoritare, cetățenii au fost
nevoiți sub amenințarea pedepselor drastice, inclusiv cu închisoarea, să se
supună obligatoriu măsurilor guvernamentale.
Cel mai recent raport anual al Indexului Democrației
de la The Economist Intelligence Unit constată că pandemia de coronavirus a dus
la o revigorare imensă a libertăților democratice, determinând scorul mediu
global din index să scadă la un nivel minim din toate timpurile.
● Blocările impuse de guvern și alte măsuri de
combatere a bolilor au condus la retragerea libertăților civile la scară
masivă, provocând scăderi ale scorului în marea majoritate a țărilor.
Scorul democrației în țara noastră
a scăzut în pandemie, constatându-se un indice deosebit de mic la capitolul
”cultură politică”
The Economist Intelligence Unit a dat
publicității cel mai recent Raport al Indexului Democrației, dezvăluind că
scorul democrației din România a fost erodat, țara noastră rămânând o
„democrație defectuoasă”, deoarece pandemia COVID-19 a provocat o scădere a
democrației globale.
Indicele constată că pandemia a condus la
o revoltă imensă a libertăților democratice, determinând scorul global al
indicelui democrației să scadă la un nivel minim, alături de următoarele
constatări cheie:
· România a obținut un scor general de
6,40 (de la 6,49 în 2019), observând un scor deosebit de scăzut de 3,75 pentru
„cultura politică”.
· Măsurile de blocare impuse de guvern și
controlul bolilor au dus la o retragere a libertăților civile, la scară masivă.
· Fiecare regiune a lumii a cunoscut o
revenire democratică, dar eliminarea libertăților individuale în democrațiile
dezvoltate a fost caracteristica cea mai remarcabilă
· Orientul Mijlociu, Africa și Africa
Subsahariană au avut un an teribil, deoarece liderii autocrați au folosit
pandemia pentru a contracara opoziția.
· Asia a câștigat trei „democrații
complete”: Japonia; Coreea de Sud și Taiwan.
· SUA rămâne o „democrație defectuoasă”,
polarizată în ceea ce privește politica și valorile de bază, care necesită o
coeziune socială deplină pentru a susține o „democrație deplină”.
· Pandemia COVID-19 a agravat defectele
democratice existente în Europa de Est și America Latină: controale și
echilibre slabe; corupție persistentă și presiuni asupra libertății mass-media.
Joan Hoey, autor al raportului și director
regional pentru Europa la The Economist Intelligence Unit, a declarat:
„În 2020, măsurile luate de guverne pentru
a aborda situația de urgență de sănătate publică cauzată de pandemia de
coronavirus au presupus suspendarea libertăților civile ale întregii populații
pentru perioade prelungite. Predarea voluntară a libertăților fundamentale de
către milioane de oameni a fost probabil una dintre cele mai remarcabile
întâmplări dintr-un an extraordinar. Majoritatea oamenilor au acceptat
deciziile guvernelor lor de a le elimina drepturile și libertățile, dar nu ar
trebui să concluzionăm din nivelul ridicat al respectării de către public a
măsurilor de blocare că oamenii nu apreciază libertatea. Majoritatea oamenilor
au concluzionat pur și simplu, pe baza dovezilor despre o nouă boală mortală la
care oamenii nu aveau imunitate naturală, că prevenirea unei pierderi de vieți
catastrofale justifica o pierdere temporară a libertății.
Faptul că oamenii au acceptat cu reticență
distanțarea socială și blocarea drept cel mai bun mijloc de combatere a
coronavirusului nu înseamnă că guvernele nu ar trebui criticate pentru
eșecurile lor democratice. Pandemia a atras atenția asupra naturii guvernării
în democrațiile secolului XXI și, în special, asupra relației dintre guverne și
popor, expunând deficite democratice care au existat de mult timp. ”
Covid-19
provoacă o scădere a democrației globale
În ediția din 2020 a Indicelui anual al democrației
The Economist Intelligence Unit, care oferă un instantaneu al stării democrației
la nivel mondial, scorul mediu global a scăzut de la 5,44 (pe o scară de la 0
la 10) la 5,37. Acesta este cel mai slab scor de când indicele a fost produs
pentru prima dată în 2006. O mare majoritate a țărilor - 116 dintr-un total de
167 (aproape 70%) - au înregistrat o scădere a scorului lor total comparativ cu
2019. Doar 38 (22,6%) au înregistrat o îmbunătățire, iar celelalte 13 au
stagnat.
Indicele
democrației 2020, după tipul de regim
Notă. Populația „mondială” se referă la populația
totală din cele 167 de țări acoperite de index. Deoarece acest lucru exclude
doar micro-state, acest lucru este aproape egal cu întreaga populație mondială
estimată.
Sursa: The Economist Intelligence Unit.
Conform măsurii noastre a democrației,
doar aproximativ jumătate (49,4%) din populația lumii trăiește într-o anumită
formă de democrație și mult mai puțini (8,4%) locuiesc într-o „democrație
deplină”; acest nivel a crescut de la 5,7% în 2019, deoarece mai multe țări
asiatice au fost actualizate.
Mai mult de o treime din
populația lumii trăiește sub conducerea autoritară, dintre care o mare parte
trăiește în China. Din cele 167 de țări și teritorii acoperite de model, 75
sunt considerate a fi democrații. Numărul „democrațiilor depline” a crescut la
23 în 2020, în creștere de la 22 în 2019.
Numărul „democrațiilor defectuoase” a
scăzut cu două, la 52. Din restul de 92 de țări din indexul nostru, 57 sunt
„regimuri autoritare”, în creștere de la 54 în 2019 și 35 sunt clasificate ca
„regimuri hibride”, în scădere de la 37 în 2019.
Indicele democrației 2020 al Economist Intelligence
Unit este disponibil gratuit la:http://www.eiu.com/democracy-index
Indicele democrației al Economist Intelligence Unit se
bazează pe cinci categorii: proces electoral și pluralism; funcționarea
guvernului; participarea politică; cultura politică; și libertățile civile.
Indicele oferă un instantaneu al stării actuale a democrației la nivel mondial
pentru 165 de state independente și două teritorii (aproape întreaga populație
a lumii).
Indicele general al democrației, pe o scară de la 0 la
10, se bazează pe evaluările pentru 60 de indicatori grupați în cele cinci
categorii. Indicele global este media simplă a celor cinci indici de categorie.
Se utilizează un sistem de notare în trei puncte pentru cei 60 de indicatori.
Indicii categoriei se bazează pe suma scorurilor indicatorilor din categorie,
convertite la o scară de la 0 la 10. Pe baza scorului lor total, țările sunt clasificate
ca unul dintre cele patru tipuri de regim: „democrație deplină” (scoruri mai
mari de 8);
„Democrație defectuoasă” - scoruri mai mari de 6 și mai mici sau
egale cu 8; „Regim hibrid” - scoruri mai mari de 4 și mai mici sau egale cu 6;
„Regim autoritar” - scoruri mai mici sau egale cu 4.
-------------------------------------------------------------------------------------------
Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:
RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București
RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.
Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!
Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.
Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.
Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.
