Va triumfa în sfârșit dreptatea sau vor persista la nesfârșit minciunile, nedreptățile și corupția?

 Este Justiția Română  implicată în jocurile de putere?

-Ce vedem că se întâmplă în Justiția Română?

Soluții, reformă, eficientizarea actului de justiție, modernizarea sistemului și curățarea acestuia de uscăturile care-l controlează, credibilizarea magistraților și a actului de justiție, consolidarea integrității și independenței magistraților, promovarea competenței, transparență, responsabilitate și corectitudine față de cetățeni?

Nu!

Nimic din toate acestea nu pare că se întâmplă în sistemul de justiție din țara noastră!

Dimpotrivă!

Problemele sistemului în loc să fie îndreptate se adâncesc, decredibilizarea magistraților continuă, minciuna este preferată adevărului, dreptatea umblă tot mai mult cu capul spart, cetățenii sunt tot mai sceptici că sistemul de justiție va fi corectat vreodată și pus pe făgașul normal al statului cu adevărat de drept.

Corupția este pe val! La Vedere!

Mai mult cei care ar trebui să facă ordine în sistem și dreptate în această țară, cei aflați în serviciul public, magistrații, sunt prinși tot mai mult în dispute interne, dar și cu o parte a puterii politice, cu o parte dintre organizațiile civice și cu presa liberă care susține libertatea de exprimare.

Asistăm clar la un război al magistraților cu magistrații!

Un conflict al binelui cu răul!

Război dus cu bătălii dure între taberele de magistrați în care sunt implicați și factori de la vârful puterii politice, organizații neguvernamentale, jurnaliști și instituții de presă situați de o parte sau alta a combatanților!

Războiul magistraților cu magistrații

Cui vor da dreptate organismele internaționale de profil cărora li se vor adresa magistrații din România?

 

După declarațiile de acum câtva timp făcute de președintele României pe tema problemelor din justiție și necesitatea acută a reformării acestui domeniu esential într-un stat de drept și într-o democrație funcțională,

După apariția documentarului ”Justiția capturată” realizat de publicația Recorder, după reacțiile publice ale autorităților în privința situației analizate și aduse la cunoștința opiniei publice,

După seria de consultări și ascultări de către președintele Nicușor Dan a magistraților care au avut curajul să semnaleze și să vorbească liber despre problemele din sector,

După celebra conferință ”M-a sunat Lia!”,

După ce magistrații care au avut curajul să vorbească liber și și-au atras repercursiunile și consecințele de a spune adevărul,

După ce Ministerul Justiției a organizat concursuri pentru ocuparea principalelor funcții din parchete și numirea noilor procurori șefi de către președintețe țării.

Consiliul Superior al Magistraturii pe de o parte, unele asociații ale judecătorilor, procurorii pe de altă parte se războiesc între ei susținuți de entități diverse.

După ce și-au arătat nemulțumirea față de noul proiect al Legii salarizării, o parte dintre magistrați, a urmat și bomba detonată de CSM, care pe 10 iunie 2026, a dat un comunicat de presă (https://www.csm1909.ro/):

” Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României

*

3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică

  

În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei  judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.

Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.

Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.”

” Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cum era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.”

Fără precedent comunicatul CSM!

Dar, oare aceasta este realitatea, acesta este adevărul?

Alți magistrați afirmă contrariul și combat afirmațiile CSM-Secția de judecători, declarând că adevărul este cu totul și cu totul altul!

Atât judecători cât și procurori, independenți sau organizați în asociații de profil, susțin că CSM nu spune adevărul, ci îl măsluiește cum îi convine!

Asociația Forumul Judecătorilor din România (https://www.forumuljudecatorilor.ro) a prezentat public un cu totul alt punct de vedere față de CSM-Secția de judecători:

” Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice șansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și induce o gravă îndoială asupra credibilității justiției în sine.

Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii  nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanților unor organizații neguvernamentale, ziare și site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume și prenume, precum și a unor asociații ale judecătorilor și procurorilor incomode pentru emitent.

Cei 3580 de judecători despre care se afirmă că ”denunță încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conținutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoștință despre cuprinsul său) în adunările generale organizate ieri, 9 iunie 2026, adunări care au avut ca obiect reacții legate de erorile privind salarizarea magistraților, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, indicate de altfel de toți judecătorii și procurorii, inclusiv de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.”

În plină criză politică, economică, în contextul situației geopolitice și a stării de război din vecinătate, în fața unei agresiuni hibride la care este supusă România, situația și problemele interne ale țării se adâncesc grav pe fondul războiului  din justiție.

O justiție în care în loc să se găsească soluții pentru rezolvarea problemelor, reformarea și modernizarea sistemului, consolidarea statului de drept, se evidențiază tot mai mult o situație fără precedent, un război al magistraților cu magistrați, cu puterea politică, societatea civilă și cu presa liberă!

Cât va mai dura această stare de fapt, cum se va rezolva atât timp cât taberele combatante par să fie hotărâte să meargă fiecare cu dreptatea ei până în pânzele albe!

O situație fără sfârșit!

Cui vor da dreptate organismele internaționale de profil cărora li se vor adresa magistrații din România?

Va triumfa în sfârșit dreptatea sau vor persista la nesfârșit minciunile, nedreptățile și corupția?

----------------------------------------------------------------------------------------

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

 

Consiliul European continuă urmărirea și monitorizarea țării noastre

 

România a rămas în urmă la combaterea spălării banilor, se arată într-un raport european

MONEYVAL: România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește consolidarea cadrului său de combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării armelor de distrugere în masa.

 

Strasbourg, 26.06.2025 - România a luat mai multe măsuri pentru a-și consolida măsurile de combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării armelor de distrugere în masă, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile financiare specifice, dar trebuie să abordeze încă câteva deficiențe moderate, conchide MONEYVAL într-un raport de urmărire publicat astăzi.

 

MONEYVAL constată că România a înregistrat progrese limitate în abordarea deficiențelor de conformitate tehnică care afectează aplicarea recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind sancțiunile financiare specifice, activele virtuale și furnizorii de servicii de active virtuale, precum și statisticile. Raportul subliniază că progresele înregistrate nu au fost suficiente pentru a îmbunătăți ratingurile de conformitate ale celor patru recomandări în cauză, care rămân evaluate ca fiind „parțial conforme”.

 

Dintre cele 40 de recomandări GAFI, România continuă să fie evaluată ca fiind conformă pentru șapte recomandări, în mare parte conformă pentru 18 recomandări și parțial conformă pentru 15 recomandări.

 

România va rămâne supusă procedurii de urmărire consolidate a MONEYVAL. Se așteaptă ca țara să prezinte un raport privind progresul general în consolidarea măsurilor de combatere a spălării banilor, a finanțării terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă în mai 2026.

 

MONEYVAL și România

 

 

Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (MONEYVAL) este un organism de monitorizare al Consiliului Europei și un organism regional de tip Grup de Acțiune Financiară Internațională, care evaluează conformitatea cu principalele standarde internaționale de combatere a spălării banilor, a finanțării terorismului și a finanțării proliferării armelor de distrugere în masă, precum și eficacitatea implementării acestora. Acesta cuprinde 35 de jurisdicții, dintre care 32 sunt evaluate exclusiv de MONEYVAL.

 

 

 

Democrația la raport

 Pe timp de pandemie, democrația din România abia trece clasa

Încă de la începutul pandemiei cu SARS Cov-2, țările, guvernele, sistemele de sănătate publică au fost obligate să adopte măsuri ferme pentru combaterea acestui nou flagel pentru omenire. Pe parcurs, pe măsură ce noul coronavirus afecta tot mai grav oamenii mapamondului, conducătorii politici împreună cu specialiștii din sănătate au fost nevoiți să ia măsuri dintre cele mai drastice în privința pandemiei, adoptând, după modul în care era afectată fiecare țară în parte reglementări care au limitat și influențat drepturile și libertățile fundamentale ale oamenilor.

Măsuri plecând de la reguli sanitare foarte drastice, carantinări, izolări, declararea unor stări de urgență în anumite țări, amenzi contravenționale și chiar  legislații care vizau pedeapsa cu închisoarea, în special în statele cu regimuri autoritare, pentru cetățenii care încălcau prevederile legale. Măsuri care au îngrădit libera circulație a persoanelor, restricții privind accesul la locurile de muncă, la școli și tot felul de măsuri pe care fiecare țară afectată a considerat că sunt necesare pentru ținerea sub control a pandemiei și combaterea acesteia.

Toate aceste măsuri cu caracter excepțional în situație excepțională de pandemie au afecta și influențează în continuare democrația în statele democratice, precum și regimurile politice la putere în țările cu alte tipuri de  conduceri politice.

În unele țări cu tradiție și cultură democratică veche, cetățenii au înțeles mai bine restricționarea libertăților și faptul că măsurile drastice luate din cauza pandemiei sunt benefice și au respectat în mare măsură de bună voie măsurile autorităților.

În unele state cu democrații mai tinere, neconsolidate suficient, mulți cetățeni nu au înțeles prea bine rostul restricțiilor și măsurilor și s-au revoltat împotriva acestora, nerrspectându-le și încălcându-le cu bună știință.

În alte state, cu regimuri autoritare, cetățenii au fost nevoiți sub amenințarea pedepselor drastice, inclusiv cu închisoarea, să se supună obligatoriu măsurilor guvernamentale.

Cel mai recent raport anual al Indexului Democrației de la The Economist Intelligence Unit constată că pandemia de coronavirus a dus la o revigorare imensă a libertăților democratice, determinând scorul mediu global din index să scadă la un nivel minim din toate timpurile.

● Blocările impuse de guvern și alte măsuri de combatere a bolilor au condus la retragerea libertăților civile la scară masivă, provocând scăderi ale scorului în marea majoritate a țărilor.

 Scorul democrației în țara noastră a scăzut în pandemie, constatându-se un indice deosebit de mic la capitolul ”cultură politică”

The Economist Intelligence Unit a dat publicității cel mai recent Raport al Indexului Democrației, dezvăluind că scorul democrației din România a fost erodat, țara noastră rămânând o „democrație defectuoasă”, deoarece pandemia COVID-19 a provocat o scădere a democrației globale.

Indicele constată că pandemia a condus la o revoltă imensă a libertăților democratice, determinând scorul global al indicelui democrației să scadă la un nivel minim, alături de următoarele constatări cheie:

· România a obținut un scor general de 6,40 (de la 6,49 în 2019), observând un scor deosebit de scăzut de 3,75 pentru „cultura politică”.

· Măsurile de blocare impuse de guvern și controlul bolilor au dus la o retragere a libertăților civile, la scară masivă.

· Fiecare regiune a lumii a cunoscut o revenire democratică, dar eliminarea libertăților individuale în democrațiile dezvoltate a fost caracteristica cea mai remarcabilă

· Orientul Mijlociu, Africa și Africa Subsahariană au avut un an teribil, deoarece liderii autocrați au folosit pandemia pentru a contracara opoziția.

· Asia a câștigat trei „democrații complete”: Japonia; Coreea de Sud și Taiwan.

· SUA rămâne o „democrație defectuoasă”, polarizată în ceea ce privește politica și valorile de bază, care necesită o coeziune socială deplină pentru a susține o „democrație deplină”.

· Pandemia COVID-19 a agravat defectele democratice existente în Europa de Est și America Latină: controale și echilibre slabe; corupție persistentă și presiuni asupra libertății mass-media.

 Joan Hoey, autor al raportului și director regional pentru Europa la The Economist Intelligence Unit, a declarat:

„În 2020, măsurile luate de guverne pentru a aborda situația de urgență de sănătate publică cauzată de pandemia de coronavirus au presupus suspendarea libertăților civile ale întregii populații pentru perioade prelungite. Predarea voluntară a libertăților fundamentale de către milioane de oameni a fost probabil una dintre cele mai remarcabile întâmplări dintr-un an extraordinar. Majoritatea oamenilor au acceptat deciziile guvernelor lor de a le elimina drepturile și libertățile, dar nu ar trebui să concluzionăm din nivelul ridicat al respectării de către public a măsurilor de blocare că oamenii nu apreciază libertatea. Majoritatea oamenilor au concluzionat pur și simplu, pe baza dovezilor despre o nouă boală mortală la care oamenii nu aveau imunitate naturală, că prevenirea unei pierderi de vieți catastrofale justifica o pierdere temporară a libertății.

 Faptul că oamenii au acceptat cu reticență distanțarea socială și blocarea drept cel mai bun mijloc de combatere a coronavirusului nu înseamnă că guvernele nu ar trebui criticate pentru eșecurile lor democratice. Pandemia a atras atenția asupra naturii guvernării în democrațiile secolului XXI și, în special, asupra relației dintre guverne și popor, expunând deficite democratice care au existat de mult timp. ”

 Covid-19 provoacă o scădere a democrației globale

În ediția din 2020 a Indicelui anual al democrației The Economist Intelligence Unit, care oferă un instantaneu al stării democrației la nivel mondial, scorul mediu global a scăzut de la 5,44 (pe o scară de la 0 la 10) la 5,37. Acesta este cel mai slab scor de când indicele a fost produs pentru prima dată în 2006. O mare majoritate a țărilor - 116 dintr-un total de 167 (aproape 70%) - au înregistrat o scădere a scorului lor total comparativ cu 2019. Doar 38 (22,6%) au înregistrat o îmbunătățire, iar celelalte 13 au stagnat.

 Indicele democrației 2020, după tipul de regim

Notă. Populația „mondială” se referă la populația totală din cele 167 de țări acoperite de index. Deoarece acest lucru exclude doar micro-state, acest lucru este aproape egal cu întreaga populație mondială estimată.

Sursa: The Economist Intelligence Unit.

Conform măsurii noastre a democrației, doar aproximativ jumătate (49,4%) din populația lumii trăiește într-o anumită formă de democrație și mult mai puțini (8,4%) locuiesc într-o „democrație deplină”; acest nivel a crescut de la 5,7% în 2019, deoarece mai multe țări asiatice au fost actualizate.

Mai mult de o treime din populația lumii trăiește sub conducerea autoritară, dintre care o mare parte trăiește în China. Din cele 167 de țări și teritorii acoperite de model, 75 sunt considerate a fi democrații. Numărul „democrațiilor depline” a crescut la 23 în 2020, în creștere de la 22 în 2019.

Numărul „democrațiilor defectuoase” a scăzut cu două, la 52. Din restul de 92 de țări din indexul nostru, 57 sunt „regimuri autoritare”, în creștere de la 54 în 2019 și 35 sunt clasificate ca „regimuri hibride”, în scădere de la 37 în 2019.

Indicele democrației 2020 al Economist Intelligence Unit este disponibil gratuit la:http://www.eiu.com/democracy-index

Indicele democrației al Economist Intelligence Unit se bazează pe cinci categorii: proces electoral și pluralism; funcționarea guvernului; participarea politică; cultura politică; și libertățile civile. Indicele oferă un instantaneu al stării actuale a democrației la nivel mondial pentru 165 de state independente și două teritorii (aproape întreaga populație a lumii).

 Indicele general al democrației, pe o scară de la 0 la 10, se bazează pe evaluările pentru 60 de indicatori grupați în cele cinci categorii. Indicele global este media simplă a celor cinci indici de categorie. Se utilizează un sistem de notare în trei puncte pentru cei 60 de indicatori. Indicii categoriei se bazează pe suma scorurilor indicatorilor din categorie, convertite la o scară de la 0 la 10. Pe baza scorului lor total, țările sunt clasificate ca unul dintre cele patru tipuri de regim: „democrație deplină” (scoruri mai mari de 8);

 „Democrație defectuoasă” - scoruri mai mari de 6 și mai mici sau egale cu 8; „Regim hibrid” - scoruri mai mari de 4 și mai mici sau egale cu 6; „Regim autoritar” - scoruri mai mici sau egale cu 4.

-------------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.