Cum vor trata noii procurori șefi problemele din domeniu
Nominalizările făcute recent, de către Ministrul
Justiției, Lucian Marinescu, a candidaților aleși pentru șefii Parchetului
General, Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată au stârnit nemulțumire pentru o parte
a societății civile, care a organizat o acțiune publică spontană, la poarta
Palatului Cotroceni, solicitându-i președintelui României, Nicușor Dan, să nu
semneze numirile procurorilor contestați.
Drept răspuns, președintele țării care a ieșit la
poarta instituției să vorbească protestatarilor, le-a transmis acestora că are
mult mai multe informații decât cele publice despre procurorii propuși la șefia
parchetelor și despre activitatea acestora de până acum.
Și că analizează cu maximă antenție și responsabilitate propunerile și își va asuma numirile. Acest răspuns nu a lămurit însă dacă și pe cine va numi sau va respinge!
Între timp, CSM a dat avize negative și pozitive unora
dintre candidați, iar în privința altora nu s-a ajuns la o situație de balotaj,
implicit reevaluare.
Pe de altă parte, într-un document numit „Apel
public către legiuitor şi Executiv privind modificarea art. 10 alin. (2) din
Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 126/2024” şi
însuşit de 118 procurori din Reţeaua Informală Anti Evaziune şi Spălare de
Bani, procurori specializaţi în investigarea infracţionalităţii economice, din
cadrul Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statului Procurorilor, dar şi de
alţi procurori interesaţi de combaterea evaziunii fiscale, semnatarii solicită
Parlamentului şi Guvernului să reanalizeze şi să modifice „urgente” a
dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi
combaterea evaziunii fiscale care prevede că, dacă ulterior primului termen de
judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este
acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege
pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime, iar prejudiciul se va determina în
temeiul unei expertize de specialitate la care suspectul sau inculpatul au dreptul
de a participa.
Astfel, în era digitalizării, a criptomonedelor, a
folosirii inteligenței artificiale, a dronelor, în timp ce infractorii sunt tot
mai bine finanțați din propriile activități, tot mai bine dotați, organizați și
performanți, evoluție și dezvoltare, instituțiile noastre răspund în continuare
cu ce au sau mai ales cu ce nu au în dotare, cu o organizare de anii 60, cu
milioane de hârțogării, dosare, cu lucru manual, cu lipsa banilor și a
oamenilor, cu plimbatul hârtiilor și probelor, cu mașina, între instituțiile
din teritoriu și cele centrale, cu merge și așa…
Și mai ales cu o lipsă de competență, de organizare și
de viziune a factorilor de conducere responsabili de la nivelul instituțiilor
principale, centrale, care ori din incompetență, ori din prostie, ori din
neștiință, ori cu rea voință, ori din cauză de corupție nu au reușit prea mult
să miște lucrurile astfel încât să poată facă față, să prevină și să controleze
fenomenul infracțional, care le-a luat-o cu mult înainte și se adaptează
eficient și performant prin organizare, dar mai ales prin adaptarea la folosirea
noilor tehnologii și instrumente moderne pentru a-și atinge scopurile.
Cum se va reforma, organiza și va răspunde de aici
înainte Justiția Română acestui val de infracționalitate, care tinde tot mai
mult să fie nu doar național, ci mai ales transnațional, cu rețele
internaționale, înainte să se transforme într-un tsunami vom vedea!
Acum problemele sunt grave, deficiențele,
disfuncționalitățile, lipsurile de tot felul, modul de organizare și acțiune,
incompetența din sistem sunt lucruri și moduri de acțiune cu care fenomenul
infracțional zburdă tot mai mult și nu mai poate fi ținut sub control și
combătut decât într-o măsură foarte mică.
Transparența arătată de Ministerul Justiției în cadrul interviurilor pentru candidații înscriși la concursurile pentru obținerea funcțiilor de conducere în DNA, DIICOT și Parchetul General reprezintă un prim pas pozitiv în reformarea, eficientizarea și credibilizarea sistemului de justiție românesc.
Acest prim pas vine
firesc în contextul în care credibilitatea justiției române
a ajuns extrem de scăzută, iar opinia publică este tot mai nemulțumită în
special de modul în care se face dreptate sau nu în societatea românească de
către instanțele abilitate.
Scandalul provocat de acuzele de ”justiție capturată”,
de corupție, incompetență și de acaparare a justiției au produs o stare de
nemulțumire, emoție și revoltă puternică nu doar la nivelul opiniei publice, cât
și în rândurile magistraților, care au avut curajul să spună adevărul și să
arate problemele grave din sistem.
Dezbaterea pe justiție a fost deschisă de președintele României, Nicușor
Dan, care, în luna ianuarie, i-a invitat pe magistrații care au ceva de spus,
la Cotroceni pentru a pune pe tapet problemele grave și disfuncționalitățile
din sistem.
Apoi, la nivelul guvernului s-a format un grup de
lucru cu specialiști care să dezbată problemele și să găsească soluțiile cele
mai potrivite, să facă propuneri și proiecte pentru ieșirea din starea de
colaps a Justiției Române.
Nu știm cât s-a avansat sau nu cu acest grup de lucru,
în ultima vreme nu au venit informații de la guvern, dar, între timp, deoarece
la nivelul Parchetului General, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată conducerilor
actuale le expiră mandatele Ministerul Justiției a organizat concursuri pentru
ocuparea posturilor de conducere din aceste structuri importante ale sistemului
de justiție.
Modul transparent și interviurile publice în direct
ale candidaților a constituit un lucru foarte bun atât pentru candidații și
specialiștii angajați în sistem, pentru politicienii și factorii de decizie în
Legislativ și Executiv, dar mai ales pentru societate și opinia publică
nemulțumită, revoltată și afectată de actuala stare de lucruri din Justiția Română.
De menționat că la concursurile pentru ocuparea
funcțiilor principale de conducere din cele trei structuri esențiale de
parchete, DNA, DIICOT și Parchetul General, s-au înscris cu programe și
proiecte, conform cerințelor, atât procurori care au condus aceste instituții,
unii percepuți negativ la nivelul opiniei publice din cauza ineficienței și
lipsei de performanță a parchetelor pe
care le-au condus, dar și procurori care de-a lungul ultimilor ani au avut
curajul să iasă public și să arate problemele grave și deficiențele din sistem.
Toți cei înscriși au fost acceptați în concurs.
Faptul că la aceste concursuri au avut
curajul să se înscrie și nemulțumiții și unii dintre cei care au făcut publice
problemele și le-au prezentat și în dezbaterea pe starea justiției deschisă de
președintele României, ne dă impresia că nu toți și-au pierdut speranța într-o
justiție onestă, cu oameni competenți și integri care să împlinească
așteptările de relevare a adevărului și facere a dreptății pentru toți
cetățenii țării, în spiritul și litera legii.
În același timp, interviurile publice ale
procurorilor candidați au arătat adevărata stare de lucruri, problemele grave,
disfuncționalitățile și deficiențele din sistem, necunoscute pentru majoritatea
oamenilor, cetățenilor nemulțumiți de cum se face acum justiție în România.
Concret, opinia publică a putut afla că
principalele probleme în activitatea procurorilor țin în primul rând de lipsa
resursei umane, de lipsa resursei materiale, de organizarea ineficientă și
depășită, de neadaptarea instituțiilor astfel încât să răspundă rapid, eficace
și competent provocărilor venite din partea fenomenului infracțional, a noilor
tehnologii, instrumente și procese moderne de care se folosesc tot mai mult
organizațiile infracționale, criminale, teroriste.
--------------------------------------------------------------------------------------------
