2022 -anul în care s-a arătat solidaritatea românilor cu refugiații ucraineni în fața urgiei războiului

 

Motto: ”La toți ne este greu, dar nu la toți la fel!”

Anul în care poporul ucrainean a început lupta pentru existența sa, pentru libertatea sa și pentru libertatea lumii

Anul 2022, pe lângă aspectele pozitive, ne-a mai adus în față un război criminal, atrocități și crime la adresa vieții și umanității, cum puțini oameni mai credeau că o să se întâmple de la cel de-al doilea război mondial încoace.

Un război de agresiune inimaginabil acum un an în urmă, provocat de nebunia unui autocrat rus, de conducătorii actuali ai Rusiei împotriva unei țări Ucraina și a unui popor ucrainean nevinovat, care este atacat și ucis de aproape un an de zile încoace.

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și amenințările asupra altor țări, asupra civilizației, democrației și vieții umane au stârnit un val uriaș de indignare, de reacții, de ajutorare și de sprijin la nivel internațional.

Frica de nebunia ursului rusesc, frica de invazie și a altor țări, spectrul unui război nuclear au determinat ca aproape o lume întreagă, cu unele excepții, să ia atitudine, să se unească și să acționeze în sprijinul poporului ucrainean, în favoarea păcii și împotriva războiului de agresiune.

Dintr-o dată lumea s-a trezit în fața nor amenințări uriașe și a unui pericol imens pe care nu le mai credeau posibile după încheierea războiului rece,

Continuu sunt uciși oameni, nu doar soldați, ci și civili-copii, femei, bătrâni-permanent se aud armele, mor oameni în timp ce alte milioane de oameni încearcă să scape cu viață, se refugiază din Ucraina, fug din calea urgiei în alte țări care și-au deschis granițele să-i adăpostească!

Conflictul este departe de a se apropia de sfârșit, pericolele, incertitudinile, nesiguranța a ceea ce va fi mâine, riscul mondializării războiului, posibilitatea folosirii armelor nucleare sunt tot atâtea provocări și îngrijorări majore la care lumea, inclusiv România vor trebui să facă față atât în noul an 2023, cât și în anii ce vor veni!

Lumea pare la o răscruce importantă în istoria ei, care ar putea fi sau a nu fi!

Faptul că lumea a conștientizat și conștientizează marile pericole în care se află și s-a unit să facă față noilor provocări majore, ne dă speranțe că vom trece și acest nou hop al istoriei!

În anul 2022, poporul român și-a arătat fața frumoasă a solidarității și unității cu refugiații ucraineni din fața urgiei războiului. Conform Poliției de Frontieră române, de la începutul agresiunii asupra Ucrainei,  la nivel național, au intrat în România 3.162.216 de cetățeni ucraineni.

România este parte a acestei lumi, este afectată de amenințările și provocările nebunești și stă în puterea ei să fie de partea bună, pozitivă a lucrurilor în ciuda pericolelor la care se expune. Altă cale nu are!

Ce ne așteaptă din noul an!

A mai plecat un an semnificativ 2022, ca vântul, ca pământul, pe care fiecare dintre noi l-a dus cu bune și cu rele. Viața a fost grea sau ușoară, în funcție de individ, de societate, de comunitate, de conducători, de oameni sau neoameni.

Vorba cântecului românesc ”La toți ne e greu, dar nu la toți la fel!”

Un număr mai mare de români și-au pierdut viețile în timp ce un număr mai mic de copii sau născut. De ceva timp, mortalitatea bate natalitatea din foarte multe cauze, ceea ce ne transformă într-un popor cu tot mai puțini viețuitori între Dunăre, Carpați și Marea Neagră și cu tot mai mulți români răspândiți în lumea întreagă.

Este realitatea și tendința ultimilor ani, iar numărul românilor, indiferent de ce va spune ultimul recensământ al populației. Este evident că România devine din ce în ce mai mică la numărul de locuitori, de populație, ținând cont și de milioanele de concetățeni care au fost nevoiți sau au ales să plece din țară. Unii temporar, alții definitiv.

Unii au hotărât să rămână definitiv peste hotare, devenind cetățeni ai noilor țări alese de ei și ai lumii! Există români care nu mai au niciun fel de tragere de inimă sau motivație să revină acasă, unii nu mai au pe nimeni aici.

Alții, mai mulți decât primii, după ani de muncă și sacrificii departe de familii, preferă să se întoarcă în țară, chiar dacă viitorul aici nu este chiar roz pentru oamenii simpli și onești.

De fapt, lipsa de perspectivă, incertitudinea, guvernările proaste și multe altele i-au și alungat din țară de-a lungul anilor.

Acasă, în România, lucrurile nu au mers așa cum și-au dorit majoritatea cetățenilor ei. Doar puțini români cinstiți, harnici, onești, integri s-ar putea lăuda la bilanțul de sfârșit de an că totul a fost bine acasă pentru ei și familiile lor, iar perspectivele sunt roze.

Mai bine le-a mers, iar perspectivele noului an și ale celor ce vor veni sunt roze, sigure și dătătoare de speranță, băieților deștepți și fetelor deștepte care s-au învârtit și și-au asigurat viitorul lor și al familiilor lor. Mă refer aici la învârtiții, parveniții, oportuniștii, moștenitorii, profitorii celor 33 de ani de așa zisă democrație originală în România!

Restul cetățenilor s-au descurcat cum au putut și se vor descurca cu vor putea și de aici înainte!

Mulți dintre noi percepem lucrurile și conștientizăm că România, în ciuda tuturor relelor, a alegerilor și guvernărilor tot mai proaste de la an la an, merge înainte datorită oamenilor buni!

Cel mai important lucru la anul 2022 cred că a fost ieșirea din pandemia Covid 19, ceea ce a făcut să ne redea o nouă rază de soare și speranțe de viitor, în ciuda tuturor lucrurilor negative ce ni se întâmplă!

Viața merge înainte și post pandemie, chiar dacă virusul ucigaș își mai face simțită prezența, dar mai face victime în țări precum China, de unde s-a și răspândit de altfel.

În ciuda tuturor relelor din țară și a celor din exterior care ne afectează, România merge  înainte cu speranță și încredere de partea bună a lumii, atât în anul 2023 cât și în anii ce vor urma!

La mulți ani oameni buni, oriunde v-ați afla!

Să avem parte cu toții de libertate, pace, democrația adevărată, unitate, sănătate și prosperitate la anul și la mulți ani!

--------------------------------------------------------------------------------------------- 

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București

RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Lecția poporului ucrainean în fața ”eliberatorilor” ruși

 

Să învățăm de la ucraineni

Pe lângă comportamentul uman, am putea învăța și multe lucruri pozitive arătate de ucraineni în fața invadatorilor ruși care au venit peste ei să le ia țara, casele, libertate, să-i jefuiască, să le violeze copii, femeile și să-i omoare fără niciun motiv!

Avem multe de învățat de la poporul ucrainean, mai ales că și noi, la fel ca și ei acum, ne-am confruntat în istorie cu agresiunea ”orcilor eliberatori” de la Răsărit!

Și ar trebui să învățăm să nu mai tolerăm, încurajăm sau să alegem cozile de topor din țară, uneltele rușilor, să combatem propaganda nocivă și să ne facem curățenie în ogradă! Să alegem grâul de neghină!

Să nu ne mai lăsăm călcați în picioare în propria țară de propaganda și slugile rușilor, pe care un electorat naiv, needucat, manipulat le-a propulsat în zonele puterii politice!

O lume întreagă a marcat, pe 24 august, împlinirea a șase luni de la declanșarea invaziei militare rusești, la comanda lui Putin, în Ucraina, o agresiune văzută de tot mapamondul, în direct, la televizor, mediatizată pe toate canalele de comunicare existente.

Dacă în România, în decembrie 1989, a fost prima revoluție televizată în direct, acum, în 2022, o planetă întreagă a asistat și privește în timp real la cea mai mare agresiune a ”orcilor” ruși, la crimele și atrocitățile comise de aceștia împotriva unui popor și a națiuni ucrainene, sub pretextul unei ”denazificări” artificiale!

O ”operațiune specială” putinistă, în fapt un război nedeclarat, nemaivăzut, pregătit din timp în laboratoarele Kremlinului, dar care după șase luni de conflict nu și-a atins scopul inițial de cotropire, ocupare și controlare, a eșuat în văzul tuturor.

După șase luni de agresiune fără motiv și de rezistență eroică a poporului ucrainean afectat grav, dar neînvins, s-au făcut și se fac tot felul de bilanțuri ale conflictului și de previziuni într-un război cu efecte puternice pentru toată lumea îngrijorată că acesta ar escalada și s-ar putea transforma într-un război mondial, chiar nuclear nemaivăzut în istoria omenirii.

Statele, guvernele, conducătorii lumii libere și-au reafirmat solidaritatea, unitatea și sprijinul pentru Ucraina și poporul ucrainean în lupta pentru apărarea țării și libertății.

Politicienii, militarii, analiștii, experții, părerologii, oamenii simplii cu toții au analizat și și-au expus punctele de vedere.

Cel mai mult au fost evidențiate voința, curajul, dârzenia, demnitatea, rezistența și sacrificiul atât al militarilor de pe frontul de luptă, cât și al oamenilor simpli, al cetățenilor ucraineni în fața invadatorilor ruși.

De la victimă sigură, cum părea și era considerată de Kremlin la începutul invaziei, Ucraina s-a dovedit a fi o țară eroică, nedispusă să fie ștearsă de pe harta statelor lumii, care luptă nu doar pentru existența sa, dar și pentru libertatea Europei, a altor țări care ar fi putut urma în calea agresorilor ruși. O țară care nu doar că nu se lasă cotropită, dar luptă să-și recupereze și teritoriile ocupate de ”orci”.

Este evident că fără solidaritatea și ajutorul țărilor libere, comunității internaționale ucrainenii singuri nu ar fi putut face față forțelor invadatoare.

” De pe Main Street pe Maidan, de la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul amplu acordat Ucrainei a demonstrat că atacurile neprovocate asupra statelor suverane, independente nu vor trece necontestate și vor avea costuri exorbitante. Statele Unite și Aliații și partenerii din întreaga lume sunt mai uniți ca niciodată.

Vom continua să fim alături de Ucraina și să sprijinim lupta sa pentru supraviețuire și, simultan, vom lucra pentru a consolida securitatea în Europa și valorile democratice. Suntem alături de Ucraina pentru că granițele și rezervele alimentare nu sunt instrumente de utilizat în negocieri. Suntem alături de Ucraina pentru că drepturile omului sunt indiscutabile. Suntem alături de Ucraina pentru că așa este corect.”-este mesajul lui David Muniz, Însărcinatul cu Afaceri al SUA în România.

 

Pe 24 august 2022, Ucraina și-a aniversat ziua națională, la 31 de ani de la declararea independenței, ocazie cu care am văzut cu toții manifestări de mândrie și demnitate atât pentru cei care se află pe frontul din țară, dar pentru cei aflați în bejenie, în străinătate alungați de pericolele războiului, în special femei și copii.

Am văzut și cum a marcat agresorul rus această zi prin uciderea a 25 de civili și 50 de răniți, în atacul asupra unui tren de călători!

În România miile de refugiați ucraineni, femei și copii, ajutați de solidaritatea poporului român, au marcat ziua națională a țării lor cu mândrie, demnitate, tristețe, dar și cu speranța că războiul se va termina și vor reveni cât mai curând în țara lor, chiar dacă mulți dintre ei nu mai au casă sau chiar familie acasă.

Impresionante, emoționante și relevante manifestările, comportamentul, trăirile refugiaților ucraineni în situația actuală, fugiți din calea pericolelor și a morții, dar cu gândul permanent la țara lor și la oamenii dragi rămași să lupte pentru libertate.

Cu toate greutățile și necazurile lor, refugiații ucraineni au arătat că se gândesc plini de curaj și speranță la viitorul copiilor lor. La educația lor, la integrarea în sistemul de educație românesc dat fiind că școala bate la ușă.

Mulți dintre ei am văzut că se îngrijesc ca cei mici, copiii lor să învețe limba română.

Pe de altă parte, mii de ucraineni adulți, majoritatea femei, și-au găsit de lucru și muncesc legal în România.

Nu i-am văzut pe refugiații ucraineni din țara noastră să-și plângă de milă, să se căciulească, să ceară pomană și să se umilească precum fac mulți dintre conaționalii noștri.

Cred că foarte mulți dintre români am putea să apreciem comportamentul și atitudinea refugiaților ucraineni! Să învățăm din lucrurile bune pe care aceștia le manifestă în fața nenorocirilor la care sunt expuși!

---------------------------------------------------------------------------------------

 Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București

RO71INGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

 

Solidaritate fără granițe

Motto: Ajutorul se cunoaște la nevoie, nu atunci când nimeni nu are nevoie de el!

Omenia-Forța redeșteptată a românilor

Realitatea ne arată că acest conflict absurd, când o țară, Ucraina, a fost și este atacată, bombardată, distrusă, unde civilii sunt ținte pentru agresorii militari ruși, unde nu se ține cont de nici o lege a războiului, nu se va opri curând.

 Războiul a intrat într-o fază de lungă durată, datorită luptătorilor ucraineni care rezistă zi și noapte în fața atacatorilor atacatorilor și datorită solidarității internaționale cu poporul ucrainean. Mai mult, atacurile se extind rapid pe imensul teritoriu al țării vecine.

 Consecințele pentru populație, pe lângă faptul că tot mai mulți oameni și-au pierdut casele, agoniseala de o viață, rudele, soții, tații, părinții în război, iar acum sunt pe cale să-și piardă și țara. Tot mai mulți ucraineni-familii, femei și copii fug pentru a-și salva propriile vieți.

 Valurile de sinistrați încep să fie tot mai mari, iar majoritatea dintre aceștia vor proveni din rândul populației simple, sărăcite, paupere, dintre cei care trăiau la limita supraviețuirii în celelalte zone ale țării, în special în mediul rural. Oameni diferiți de primele valuri, ca stare materială și educație, sinistrați care odată ajunși în România, în Republica Moldova, în Polonia și Ungaria, nu vor avea posibilități și nici orizonturi de a merge mai departe în Occident.

 Tocmai de aceea mobilizarea, organizarea, eforturile de ajutor și asistență umanitare vor trebui să fie mult mai mari, pentru ajutorarea numărului tot mai mare de sinistrați. Mulți dintre aceștia vor rămâne pe teritoriul României, unde, până trece urgia, vor trebui să se integreze, să-și găsească ocupații, locuri de muncă, copii să meargă la școală, locuințe… Autoritățile trebuie să le asigure asistența de care au nevoie, să li se respecte drepturile.

 Din această perspectivă, se lucrează pentru crearea unui cadru legal care să reglementeze drepturile și accesul refugiaților la piața muncii.

 Uniunea Europeană care a înțeles perfect dimensiunea fenomenului, dar a fost impresionată și de solidaritatea românilor, și-a trimis reprezentanții la granițele de foc. A anunțat rapid crearea unui centru zonal de asistență umanitară în România și alocarea unei sume de peste 500 milioane euro din bugetul european, după cum a anunțat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce a luat contact cu realitatea la fața locului.

 Ajutorul vizează inclusiv Republica Moldova, unde este nevoie de resurse pentru ajutorul sinistraților de război.

 

Temeri induse, temeri toxice

 

Pe fondul acestor consecințe dramatice ale unui război atroce și absurd, în rândul unora dintre românii din țară se dezvoltă anumite îngrijorări și temeri cu privire la refugiații care vor rămâne mai mult timp în țara noastră. Există deja discuții, teme lansate, întrebări dacă și în ce măsură ar putea ”destabiliza refugiații piața muncii în România ?”

Crearea unui cadru legal pentru a da posibilitatea acestor cetățeni să lucreze în țara noastră este o problemă importantă, care tratată cu responsabilitate poate ajuta chiar o piață a muncii, care un anumite domenii duce lipsă de forță de muncă.

 Dar, există însă și unii care încearcă să inducă ideea nocivă că sinistrații de război ucraineni ajunși aici, le-ar putea lua locurile de muncă românilor, ceea ce nu este adevărat. De muncă se va găsi în România pentru oricine, fie cetățeni români, fie refugiați sau alți cetățeni străini veniți aici să-și salveze viețile lor și ale copiilor lor.

Pe de altă parte, piața muncii din țara noastră ar putea beneficia de un suflu nou, de dorința acestor refugiați, care rămân mai mult timp aici, să-și găsească de muncă și să pună osul la treabă pentru a putea să-și ajute familiile greu încercate.

Dincolo de conducătorii politici, vremelnici, ai țărilor, forța unei națiuni stă în forța poporului său!

Românii, creștinii adevărați își arată dragostea de semeni și ajutorul pentru cei aflați în nevoie acum, refugiații războiului, la granițe, nu fluturând bezmetic steaguri prin Capitala țării!

 Acum, când frați de-ai noștri români, dar și vecinii ucraineni-copii, femei, bărbați, bătrâni- sunt expuși demonilor războiului care le amenință viața și libertatea, poporul român, oamenii simpli, cetățeni cu suflet și inimă mare dau dovadă de solidaritate, umanitate și compasiune pentru refugiații care fug din fața morții, căutând ajutor în România.

De aceeași solidaritate dau dovadă și frații noștri din Republica Moldova care-i ajută pe refugiați.

Forța binelui poporului român în ansamblu se arată mai puternică și mai binevenită atunci când este mai mare nevoie de ea.

Poate că mulți nu s-ar fi așteptat la o reacție atât de rapidă, la o solidaritate atât de mare, la o mobilizare și ajutor atât de prompte din partea oamenilor simpli, chiar după ce primele valuri de refugiați ucraineni au început să ia cu asalt granițele de trecere în România și Republica Moldova.

Este adevărat că în primele zile ale războiului mulți dintre refugiații războiului erau vorbitori de limbă română, etnici cu origini românești din localitățile limitrofe țării noastre și din orașele ucrainene cu populații de etnici români.

Dintre aceștia unii chiar aveau rude, neamuri de această parte românească a graniței, fie terestră, fie peste Dunăre, la Isaccea, la Tulcea sau în alte localități din țara noastră.

Astfel, pe fondul emoției crescute, al tensiunilor și fricii date de război, românii din țară s-au grăbit să-și ajute semenii acum când au mai mare nevoie de ajutor.

Solidaritatea oarecum neașteptată s-a manifestat nediscriminatoriu și față de toți ceilalți oameni care au fugit de război și au ales salvarea în sau prin România, indiferent de etnie, rasă, cetățenie, religie. Până la trezirea și organizarea autorităților noastre, semne de ajutor concret au venit din toate colțurile țări, începând de la asigurarea celor mai simple și esențiale nevoi ale refugiaților, hrană și adăpost, asistență sanitară, umanitară, transport și ajutor. Unii dintre români și-au pus chiar locuințele proprii la dispoziția familiilor de sinistrați.

Pe măsură ce războiul face ravagii mai mari și se extinde în țara vecină, numărul refugiaților a crescut permanent, aceștia intrând în România inclusiv prin Republica Moldova.

După primele șapte zile de conflict, s-a estimat că au fugit din Ucraina aproximativ 1 milion de oameni din care peste 150. 000 au ajuns în România.

Din statisticile autorităților noastre, după prima săptămână de război, reiese că peste jumătate dintre  cei care s-au refugiat aici, au avut posibilitatea și dorința de a pleca spre alte țări, occidentale, unde aveau rude, relații, posibilități mai bune.

De asemenea, unii dintre ei, studenții străini care au venit de la universități din Ucraina, asiatici cu preponderență, au ales să plece către țările lor de origine.

Faptul că mai mult de jumătate dintre refugiați au tranzitat în zilele următoare  România, au permis autorităților române și voluntarilor să se poată organiza mai bine și să fie mai eficienți odată cu presiunea pusă de numărul tot mai mare de cetățeni ucraineni care vin continuu, zi și noapte, fie pe cale terestră, fie pe apă în țara noastră.

Mai mult, românii s-au organizat astfel încât să facă și strângă donații pe care le trimit chiar în Ucraina, acolo unde este mai mare nevoie de ajutor umanitar.

În prima săptămână de război, am remarcat că valul refugiaților la noi era format în special din oameni tineri, majoritate mame, copii, tineri, mai puțin bătrâni. După vestimentație indicau că provin din pătura mijlocie a populației ucrainene, care în țara lor puteau trăi decent. Unele femei, mame și copii veniseră chiar cu mașinile proprii, conducând sute de kilometri, fugind din mari orașe ucrainene, capitala Kiev, Harkov , Odesa și alte mari localități urbane.

Alte familii au fost aduse de soți până la graniță, unde s-au despărțit, iar ei s-au întors să lupte pentru țara lor.

Primele valuri de refugiați ne-au arătat și niște oameni cu un anumit grad de educație, mulți dintre ei fiind vorbitori de limbă engleză, ceea ce a facilitat comunicarea cu românii și i-a ajutat pe înșiși să se poată descurca pentru a merge mai departe în țările de destinație.

Acum, încă odată în istorie, forța binelui, forța poporului român este dovedită lumii întregi, în ciuda faptului că avem și noi ca toate popoarele cozile noastre de topor.

Cozi de topor care nu sunt însă reprezentative pentru poporul nostru, dar încercă din răsputeri să destabilizeze și să servească celor de care sunt folosite!

-------------------------------------------------------------------------------------------

 Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Vocile rațiunii pentru salvarea vieții

Apeluri tulburătoare de la oameni aflați pe paturile de terapie intensivă

Tot mai multe infectări, tot mai mulți morți, tot mai mulți reinfectați, tot mai multe recorduri negre bătute de coronavirusul SARS-Cov 2. Atât la nivel mondial, cât și în România. Valul doi, valul trei al propagării și infectărilor cu virusul ucigaș, care pare că este tot mai greu de ținut sub control pe măsură ce avansează sezonul rece. Nici noi nu mai știm ce valuri ne lovesc! Numărul bolnavilor și al victimelor este dat de autoritățile din fiecare țară după cum consideră de cuviință și par mai mici decât cele reflectate de realitate.

Gestionarea situației de criză sanitară, în special la noi în țară, tot mai greu de făcut de către autorități, care, de multe ori, dau senzația că au scăpat situația de sub control. La starea de agravare contribuie din plin și iresponsabilii, negaționiștii, manipulatorii, profitorii pandemiei. În ciuda vocilor disperate ale celor conștienți de pericolul mortal, care fac apel la rațiune, solidaritate și cer ajutor!

Scriam recent despre faptul că tot mai mulți dintre noi am renunțat la omenie, am constatat că omenia este ceva de domeniul trecutului, pe cale de dispariție ! Poate că nu este chiar așa, poate doar am uitat în egoismul nostru, în orbirea noastră să mai fim oameni, pentru un timp. Dar, dacă vrem, ne putem reveni ! Am putea din nou să punem iarăși preț pe omenie, pe solidaritate, pe viață, pe oameni, pe demnitate ! Trebuie doar să vrem !

Pe 28 octombrie 2020, ne-a fost transmis încă un apel tulburător, un mesaj de pe patul de spital, atât pentru români, pentru oameni, cât și pentru toți cei care viețuim sau încă mai trăim în aceste vremuri de pandemie. Oare câți alți bolnavi aflați pe patul de spital nu doar că luptă pentru viața lor, într-o lume din ce în ce mai rea și mai cinică, ci se și gândesc la ceilalți oameni, la viață și la binele comun ?

 

” Am fost scos din spitalul din Slobozia, stânga Nistrului și internat in secția de terapie intensivă a Spitalului Republican de Boli Infecțioase "Toma Ciorbă."

Aici voi primi tratamentul necesar de la medici specialiști și cu ajutorul Bunului Dumnezeu îmi voi putea recupera sănătatea și să mă întorc la colectivul cadrelor didactice, elevi si părinți, atât de mult la care țin.

 

Să vă dee Domnul mulți ani de zile pentru ajutorul acordat.

 

E atât de târziu, iar eu nu dorm...

 

Mă gândesc la lumea aceasta.

 

Oare de unde atâta invidie, răutate și murdărie, dacă viața noastră e atât de fragilă ?

 

Această Pandemie trebuie să ne schimbe, trebuie să devenim mai buni și milostivi, mai iertători...”

 Este o parte din mesajul, din gândurile unui om, infectat cu noul coronavirus SARS-Cov 2, un mare român care de o viață întreagă întreține flacăra românismului într-un teritoriu vitregit de soartă, un mare exemplu de urmat în zilele noastre, profesorul Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic ”Lucian Blaga” din Tiraspol.

Este încă o voce din rândul celor care gândesc cu adevărat la ce este bine și rău, o voce care grăiește și pentru viitor, într-o perioadă de grele încercări pentru toată lumea, când orbirea multora dintre noi, interesele meschine, răutatea, prostia, lăcomia duc la radicalizare, la vrajbă, la lucruri care provoacă răul oamenilor și al societăților. Un glas care, ca multe altele ce fac apeluri disperate la solidaritate, bunătate, umanitate, răzbate prin corul negaționiștilor pandemiei, printre bla, bla-urile politicienilor și mai marilor zilei, care pun mai presus de orice lupta, accesul și menținerea puterii, în detrimentul comunităților și cetățenilor.

O voce care împreună cu celelalte care semnalează pericolele mortale, ne cere tuturor celorlalți să ne schimbăm în bine, pentru a ne putea salva ! Și, pe zi ce trece, dintre vocile care încă mai trăiesc și reflectă o minte lucidă, judecată de valoare și gândire în spiritul umanității, se aude tot mai mult : din spitale, din casele oamenilor, din societate, din comunități, din țările lumii afectate de pandemie și de problemele grave cu care se confruntă. Sunt vocile oamenilor care combat corurile glasurilor și acțiunilor iresponsabile ale negaționiștilor, ale iresponsabililor și celor care dezbină, înrăiesc și produc doar rău tuturor, inclusiv lor. Vocile rațiunii !

Iată ce scria profesorul Iovcev pe 12 octombrie :

”E doar un început de drum... O viață întreaga înainte... Bucurii si tristețe... Victorii și înfrângeri... Urcușuri si căderi... Iubire și ură... Își ia Crucea, pe care i-a dat-o Dumnezeu după măsura...si... O tot duce...o duce pe parcursul Vieții întregi! Viața este Mișcarea Suprema! Viața poate fi doar însăși Viață si trebuie s-o trăiești cu multa Iubire si Demnitate! Viață este Iubire! Viața este dată de Dumnezeu!”

Nu ne costă nimic să încercăm cu toții să ne schimbăm, ”trebuie să fim mai buni, mai milostivi, mai iertători !”-cum ne spun profesorul Iovcev de pe patul de spital, precum și alte voci ale unor oameni care pun preț pe viață și umanitate.

De noi depinde ce cale alegem !

Trebuie, suntem obligați să alegem viața!

------------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.