De doi bani speranță

Motto: Politica este o damă de moravuri ușoare, care urcă și coboară de la putere!

Sfânta treime a politicii românești

Mulți dintre noi, sperăm ca proștii că vom pune umărul cu toții și vom îndrepta lucrurile în această țară! Alții, fără de speranță, își iau lumea în cap și o dau naiba de Românie, cu politicienii ei cu tot. Aici, acasă, avem mereu tot felul de epidemii: în sănătate, în economie, în politică, în justiție, în toate cotloanele societății românești. Toate scăpate de sub control. Toate fac ravagii și victime în viața românilor!

În democrația noastră originală, post decembristă, post revoluționară, post comunistă, de tranziție permanentă, politica neaoșă, românească, mioritică se sprijină pe niște stâlpi beton armat, solizi, de neclintit și de mare viitor, după cum evoluează lucrurile în România noastră cea de toate zilele. Minciuna, naivitatea și prostia sunt stâlpii de bază, de neclintit ai politichiei de mărgăritar. Aceștia sunt susținătorii de bază ai întregului sistem politic actual, în ciuda faptului că, în ultimii 2/3 ani, majoritatea cetățenilor care au văzut și simțit nocivitatea sistemului pe pielea lor, au cerut cu insistență primenirea clasei politice și lustrația acesteia de vechile elemente toxice, comuniste și securiste.

Drept urmare a  necesității imperioase de schimbare și reformare a clasei politice nocive, incompetente și corupte, românii au avut parte doar de  tot felul de surogate, un fel de praf în ochi aruncat sub forma a tot felul de slogane propagandistice și a tot felul de oameni și partide noi în politică. Chestii care, în proporție de circa 90% s-au dovedit a fi tot atâtea surogate politice, cu tot felul de așa ziși oameni noi, promovați cu lozinci populiste, dar care, de fapt, s-au dovedit a fi din aceeași rasă de lupi ascunși prost sub pieile de oi.

Un fel de politicieni noi conduși din umbră de vechi și pricepuți sforari, împinși în lumina reflectoarelor și prezentați ca un fel de Mesia salvatorii de la patria, dar care, pe măsură ce avansează, înfierând cu aceeași mânie proletară vechea clasă politică, folosesc însă aceeași stâlpi pe baza cărora accesul și preluarea puterii sunt garantate. Minciuna, naivitatea și prostia!

Minciuna a fost dintotdeauna cea mai puternică armă de acces la putere, dar aceasta fără naivitatea cetățenilor și prostia mulțimilor  nu ar fi avut nici o forță de manipulare a românilor. Din păcate, în democrația noastră originală, sfânta treime politică a prins rădăcini adânci, reprezentând principalul atu atât pentru vechea clasă politică, dar și pentru așa zisa nouă clasă politică, cu oameni noi. Iar naivii care, în disperarea și speranța lor, au dat credit noilor sirene politice, acum, încep din ce în ce mai mult să bombăne tot mai vocal, să-și arate dezamăgirile, să acuze minciunile, care seamănă leit cu cele ale aleșilor actuali, la putere sau în așa zisa opoziție.

Încet, încet cetățenii naivi află, descoperă noi lupi în piei de oi, care, fără scrupule, își urmăresc cu obstinație interesele. Mai mult, dacă naivii au curajul să critice noua ordine politică, sunt puși la colț de oamenii noi care își doresc cu ardoare să urce scările puterii, dar fără să fie trași de mânecă de colegii sau simpatizanții lor, care au curajul să miște în front, în fața autoritarismului de partid.

Dar cum speranța moare ultima la români, privind la lupta crâncenă pentru întâietate, la războiul pentru ciolan între marii corupți ai țării, care  se amenință și se atacă permanent între ei, naivii mai cred încă într-o justiție divină, care să facă dreptate la un moment dat, în România și să pună lucrurile în matca lor firească.

Din păcate, așa cum noi românii nu am inventat roata, nici modelul de politică susținută de sfânta treime-minciună, naivitate, prostie, nu l-am inventat noi, fiind preluat și adaptat din țări cu tradiție mai veche sau mai recentă.

Se apropie seria de alegeri: europarlamentare, prezidențiale și parlamentare. Spectacolul scenei românești merge mai departe, cu organizații și oameni politici mai vechi și mai noi, sprijiniți pe aceeași stâlpi solizi, de neclintit, care le garantează succesul și ciolanul! Pe o astfel de scenă, șansele de reușită ale aspiranților politici care nu se bazează pe sfânta treime, foarte puțini la număr însă și insignifianți ca influență, sunt aproape nule.

Poate doar vreun cataclism politic, vreo justiție divină, vreo minune și deșteptare a poporului să dărâme sfânta treime politică actuală și să schimbe raportul de forțe, astfel încât puținii oameni noi, adevărați, să poată face ceva pentru îndreptarea lucrurilor în această țară. De doi lei speranță, dar există!

Nici dracul nu ne scapă de ciumă, indiferent ce culoare politică ar avea aceasta, dacă nu o eradicăm singuri, adânc, să o scoatem din rădăcină și să-i dăm foc!

---------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Pe scena coanei Europa

Cu ”Circul” la Bruxelles-”Bravo!”

"Am intrat în sală cu un succes formidabil, bravo, formidabil, extrem de important, dar atât de necesar şi atât de util pentru noi toţi. Aveţi să ştiţi, vă spun aici, un moment deosebit de important prin prezenţa subsemnatului în acest consiliu, bravo!", a declarat exuberantul, excepționalul, nemaivăzutul ministru al Agriculturii, Petre Daea, la Bruxelles, în fața Comisiei de pescuit. Bravo!

Sub comanda doamnei Vasilica de la Videle, Președinția UE va fi una de neuitat pentru toată lumea! Deja, a început reprezentația sub cupola europeană. România face naveta, pentru șase luni, cu ”Circul” politic la Consiliul Europei. A început o perioadă de ”distracție” nebună la care spectatori activi sunt parlamentarii europeni, care se vor tăvăli de râs la prestația actorilor care guvernează la Palatul Victoria, dar vor avea și mari dureri de cap cu marii ”artiști” români ai scenei europene. Din păcate pentru europarlamentarii care nu gustă glumele șefilor de la București-Roșiori-Videle-Teleorman, vin zile grele, în care trebuie să ia multe pastile de cap. Trăiască industria pharma!

Umorul politic românesc, voluntar sau involuntar, negru sau alb, trebuie perceput și luat ca atare și nu cred că toți europenii îl agreează. Dar el există și se manifestă plenar, iar acum are posibilitatea să se desfășoare pe scena coanei Europa, chiar ea, condusă de coana premier Vasilica, chiar ea. He, he, heee…. Sigur, în întreaga ei istorie seculară, România nu a avut o clasă așa de înaltă de ”circari” politici, iar bătrâna Europă nu a văzut ceea ce a început să vadă de la începutul acestui an. Vor fi șase luni de râs și groază, în care politica româno-europeană va bate de departe chiar și filmele hollywoodiene. Pe de altă parte, toți am văzut anvergura politică a doamnei premier Dăncilă, care s-a dus să impună și ”politica de descurajare a NATO!”

Dintre ștabii Uniunii Europene, cred că cel mai fericit o să fie bossul Juncker, pe care, de câte ori îl văd în compania și de mână cu doamna premier Vasilica, mi se pare sincer, îndrăgostit de dânsa. Iar acum, au prilejul să se vadă mult mai des. He, he ! Ce aș râde, dar nu m-aș mira, să-l văd pe moș Juncker, învățând la bătrânețe limba ”dăncileză”. Nu cred că ar fi imposibil, mai greu o să-i fie să gândească, la început, în ”dăncileză”, apoi să se exprime. Dar după o palincă tradițională românească, dezlegătoare de limbi, devenită produs european, sigur, domnul Jean Claude va ști să zică ”negaționalism”. Doar, Doamne ferește, să nu se bâlbâie sau împleticească pe picioare, că altfel s-ar putea rățoi doamna la el, că am văzut/auzit, s-a mai rățoit la unii în Parlamentul European.

Cred că mai greu le-ar fi unor ștabii europeni să înțeleagă gluma marelui artist al poporului, Petre Daea, Bravo !-privind ”cormoranii la piscină !” Ce număr de clasă ! Dar dacă respectivii nu le au cu pescuitul, nu o să fie probleme. Bravo! Un alt actor de marcă s-a dovedit a fi și doamna ”ăăă”, Carmen Dan, ”ăăă”, care nu mai vrea o ”evaluare” a României, ”ăăă”… Primul rol la UE, al primei doamne de la Internele României, mi s-a părut a fi cel de școlar, ”ăăă”, scos la tablă, dar prins cu temele nefăcute, ”ăăă”, care în loc să răspundă la subiect, ”ăăă”, a zis ce i-a trecut prin cap, ”ăăă”, doar, doar o impresiona comisia de profesori europeni, ”ăăă”, care nu înțelegea ce a fost cu reprimarea și gazarea protestatarilor din Piața Victoriei 10 august 2018!

Un actor diferit, cu un umor negru, dar țeapăn, s-a dovedit a fi marele ministru eliberator, justițiarul Tudorel Toader, care a ajuns cu ”nevinovații” completelor de cinci judecători la Bruxelles, să facă dreptate, în timp ce în Românica natală restul cetățenilor se luptă cu miile de ”reeducați” eliberați în baza recursului compensatoriu, care se țin de glume sinistre pe străzi. Să nu uităm și de marele Orlando, ce artist, și-a făcut și el primul număr european, în timp ce în țară a uitat să prezinte bugetul, dar a reușit promovarea unor tinere actrițe de primă mână, pe la ANAF, prin alte instituții, ajutat la preselecție de marele artist plastic, Vâlcov, iubitor și păstrător de tablouri prin cimitirele patriei. Ce ar fi ca la următoarea reprezentație de la Bruxelles, Orlando Teodorovici, să o ia și pe tânăra speranță Triculescu, care a ratat examenele orale în țară, să dea o probă și în fața oficialilor europeni, să dovedească totuși, cât de competentă este și cât de mult își merită funcția. He, he!

După cum vedem, în ciuda cârcotașilor, avem trupă marfă, de export, reprezentativă la cârmă, în buricul coanei Europa ! Trupă politică, guvernamentală, care și-a luat rolurile în serios și s-a pus pe treabă. Am un regret totuși. Din această trupă lipsește un actor scos pe tușă de marele ayatollah de Teleorman, lipsește Mihăiță Tudose! Ce frumos ar fi fost să-l vedem și pe el lângă Daea, formidabilul, Bravo!, în rolul acela memorabil, cu băncile care duceau banii de mână, la baie ! N-a fost să fie însă! Oricum, avem cea mai tare trupă de ”circ” politic în Europa! Are cineva curajul să zică ”negaționalism” ? Mai are cineva așa ceva? Ciocu mic, cârcotași!

Precizez că acest articol este un pamflet, nu se vrea a fi jignitor la adresa nimănui! Stați, stați așa, nu dați cu gaze! Este adevărat, este inspirat din isprăvile dăncileze, daeze, ”ăăă”- carmendaneze, șamd. Mândri că suntem români!

----------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Cine va face lumină în Dosarul 10 august 2018-Piața Victoriei

Infracționalitatea scăpată de sub control

În România ultimilor ani, se întâmplă tot felul de ”minuni” comise de funcționari înalți din instituții importante ale statului, iar unele dintre ele nu se încadrează nici în regula nescrisă a celor trei zile, adică să dispară ca și cum n-ar fi fost. De obicei, aceste ”minuni”, corect spus greșeli grave, odată comise, nu mai sunt îndreptate de către cei care le-au făcut. Nu contează că ele s-au produs din neatenție, din incompetență sau din prostie. Busuiocul rămâne nedres!

Acum câteva zile, opinia publică a aflat despre începerea unei acțiuni disciplinare a Inspecției Judiciare împotriva președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Iulia Cristina Tarcea. Nu comentez motivele care au stat la baza acestei acțiuni, dar nu pot să nu mă gândesc ce față o fi făcut înalta judecătoare, când a citit documentul trimis de Inspecția Judiciară ! Document care este datat nici mai mult, nici mai puțin decât 19 decembrie 2019, iar noi suntem abia în ianuarie, la început de an, nu la sfârșit de an !!! O fi crezut că a venit Moș Crăciun mai devreme, dar mai degrabă cred că venise Moș Gerilă!

Tot în luna ianuarie 2019, aceeași instituție, Inspecția Judiciară, a declanșat și acțiunea disciplinară față de procurorii care lucrau la Dosarul 10 august-Piața Victoriei. În acest dosar se pare că minunea cercetărilor a ținut mai puțin de  șase luni, iar românii care sperau că Justiția va face lumină în acest dosar, ținând cont de evenimentele grave întâmplate și de numărul mare de victime care au depus plângeri la Parchetul Militar, își pierd speranța și cred tot mai mult că vinovații adevărați vor scăpa nepedepsiți ca și în alte dosare grele, care trenează de zeci de ani. Deocamdată, nu știe nimeni ce se va întâmpla în Dosarul 10 august, dacă se vor mai face cercetări și ce procurori se vor mai ocupa, dacă are cineva curajul să o facă, să îi aducă în instanță pe vinovați și dacă se va face sau nu dreptate.

Astfel, căutând pe site-ul Inspecției Judiciare un comunicat, o informare, o știre privind declanșarea acțiunii disciplinare față de procurorii militari care fac cercetări în Dosarul 10 august-Piața Victoriei, comunicat pe care nu l-am găsit, de altfel, am dat peste un alt comunicat, care mi-a atras în primul rând atenția prin data la care a fost emis!!!

Priviți data acestui document emis de Inspecția Judiciară și judecați, ce părere aveți? Eu am numărat lunile anului abia început, 2019 și încă nu am ajuns în decembrie. Oricum aș număra, tot nu am ajuns în decembrie 2019!!!

Cum o fi ajuns, însă, Inspecția Judiciară în 19 decembrie 2019???!!!

”Comunicat de presă EXERCITARE ACŢIUNE DISCIPLINARĂ

Bucureşti, 19 decembrie 2019 – Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu și nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f) și o) din Legea nr. 303/2004.”...http://www.inspectiajudiciara.ro-Comunicate de presă.

Acum, nu știu dacă în cazurile când documentele sunt datate greșit acestea mai sunt valabile, dacă se pot rectifica și se emit alte documente scrise corect, dacă mai sunt sau nu luate în considerare ori pot fi contestate într-un fel sau altul ? Ce efecte juridice produc ? Dacă nu mă înșel, acum câtva timp, a avut loc o întreagă dispută între ministrul Justiției, Tudorel Toader și procurorul general Augustin Lazăr pe marginea unor documente datate greșit.

Pe de altă parte însă, mersul justiției în România șchioapătă din ce în ce mai tare, stârnind numeroase nemulțumiri și proteste venite atât din partea opiniei publice, din partea societății civile, din partea oamenilor politici și a legiuitorilor, din partea magistraților, care acuză tot felul de presiuni și ingerințe ale politicului. Și victimele legilor strâmbe protestează, dar nu sunt băgate de nimeni în seamă. Ca să nu mai vorbim despre valul de critici venit din partea oficialilor UE.

Din păcate, la ora actuală, cetățenii de rând sunt îngroziți de valurile de infracționalitate, criminalitate, tâlhării care nu încetează să terorizeze societatea  românească, în timp ce autoritățile nu găsesc soluții credibile și eficiente pentru diminuarea fenomenului. Cum trăgea semnalul de alarmă un judecător, afirmând că, în ultimul timp, ajung tot mai puține dosare penale în instanțele de judecată, în timp ce la secțiile de poliție se adună tot mai multe plângeri ale românilor victime ale infracționalității în creștere.

Dar cine stă să numere plângerile de la Poliție, câte sunt, ce infracțiuni reclamă, cum sunt rezolvate, în cât timp, câte dintre ele ajung în instanțe și câte se clasează cu autor necunoscut ? Cert este că majoritatea cetățenilor a ajuns să se teamă de infractori atât pe stradă, cât și acasă, în mijloacele de transport, în școli, în locurile publice!

-------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Când se va da socoteală pentru cheltuirea banilor publici

Doritori să scape de bani și griji

Pușculița bugetului de stat s-a golit încă dinaintea sfârșitului de an trecut. Nu degeaba se plâng unele categorii de bugetari că nu și-au primit salariile mărite. Astfel, una dintre marile probleme ale guvernării, lipsa banilor, a început să fie estompată deocamdată, de încasările taxelor și impozitelor, în 2019. Fapt care sigur, o bucură pe coana Vasilica din Victoriei, oferindu-i mai mult timp pentru realizări mărețe, dar și activității prilejuite de șefia coanei Uniuni Europene. La fel îl bucură și pe Orlando Teodorovici, oferindu-i mai mult timp pentru inventarea unor noi taxe și impozite, pe care să le pună în practică noua stea de la ANAF, Mihaela Triculescu.

Ca la fiecare început de an nou, ghișeele de la taxe și impozite au fost luate cu asalt de plătitori, doritori să scape de bani și de griji tot anul. Evident că nu vor scăpa de griji, dar dorul banilor și mai ales lipsa lor o vor resimți mai ales atunci când vor avea mare nevoie de ei. În special, în cazuri de Doamne ferește, îmbolnăviri, decese, nevoi acute și neprevăzute. Și cum în ultimii ani, s-a împământenit așa, o nouă tradiție, primi contribuitori la bugetul statului sunt pensionarii.

Cei mai conștiincioși plătitori de taxe și impozite la început de an sunt pensionarii cu cele mai mici venituri! Paradoxal, chiar dacă în cursul întregului an vor suferi, unii chiar vor deceda, pentru ei plătitul birurilor este o prioritate absolută. Unii dintre ei se duc să plătească fiind ferm convinși că vor beneficia de reducerea mult promisă, dacă dau banii în primele trei luni ale anului. La polul opus, cetățenii care nu se înghesuie să umple pușculița bugetară, considerând că se fură la greu din aceasta, sunt uimiți și comentează negativ graba pensionarilor în cauză.

Tot la acest capitol, mai vedem și faptul că pensionarii cu pensii peste medie nu se prea înghesuie la ghișeele de taxe și impozite. Aceștia, probabil, nu-și fac probleme privind veniturile proprii, pentru că au bani. Baștanii nu-și fac griji pentru ziua de mâine, că nu au medicamente sau bani să aibă ce mânca.

Un alt aspect important este și faptul că la începutul acestui an, pensionarii săraci cărora nu li s-au mărit pensiile, sunt primii contribuitori ai țării, în timp ce primii aleși ai țării, demnitarii care au pâinea și cuțitul, și-au mărit semnificativ pensiile! Aceștia au avut grijă încă de anul trecut, să-și mărească indemnizațiile anul acesta, chiar dacă nu mureau de foame! Că așa este în democrație! Și-au mărit și veniturile și nici nu s-au înghesuit ca primii, să dea banul la punguța goală a statului.

Tot un paradox devenit un fel de normalitate/tradiție la noi în România este și faptul că săracii, contribuitorii conștiincioși care nu știu câte zile mai prind, sunt și cei mai fideli și credincioși votanți ai puterii roșii, de-a lungul anilor de democrație originală! Iar acest lucru se întâmplă la fiecare rundă de alegeri, când, îmbătați de avalanșele de promisiuni cu lapte și miere, săracii/conștiincioși uită de umilințele suportate, de lipsuri, de probleme și pun ștampila tot unde li se spune!

Partidele la putere, părerea mea, se pot baza fără probleme pe voturile acestor pensionari săraci/conștiincioși la viitoarele alegeri, chiar dacă numărul acestora se va diminua din cauza deceselor ce vor surveni între timp. Dar aceasta nu-i nici o problemă pentru aspiratoarele de voturi, deoarece numărul decedaților va fi înlocuit și înmiit cu alți doritori să pună ștampila pe roșu. Aceștia vor proveni mai mult ca sigur dintre  foștii pușcăriași eliberați de ministrul Justiției, Tudorel Toader, cetățeni/probleme care vor fi doritori să-și arate recunoștința față de marele partid, ce i-a scăpat de pârnaie. La fel și familiile lor, neamurile lor, găștile lor, fiecare începând numărătoarea de la cel puțin/doi trei membrii cu drept de vot. Păi pe cine să voteze penalii decât tot penalii care i-au pus în libertate, le-au facilitat astfel posibilitățile să comită alte infracțiuni și să scape din nou.

Ca o paranteză, îi invit pe așa zișii analiști, politicieni, strategi de opoziție naivă, care au început cu sondajele păguboase pentru partidele lor (sondaje nerealiste, manipulatoare), unii chiar dau lecții pe rețelele de socializare, cu exemple din SUA, cum se câștigă alegerile (că parcă România ar fi SUA la capitolul democrație), să ia în considerare aceste segmente de cetățeni. Să facă sondaje printre pensionarii săraci care se înghesuie, la început de an, să-și plătească taxele, să-i chestioneze și pe cei scăpați din pușcării și familiile lor, să-i întrebe și pe bugetarii beneficiari de avantajele angajaților la stat, pe miile de pupători de moaște cu cine votează la următoarele alegeri parlamentare sau locale și vor avea niște răspunsuri semnificative. Dacă aceste categorii socio-profesionale vor fi ignorate în continuare, în strategiile electorale ale așa ziselor partide de opoziție, vor pierde din nou alegerile.

Ceea ce mă uimește însă, la acești pensionari/conștiincioși, primii plătitori de taxe și impozite, este faptul că nu-i interesează deloc cum se cheltuie banii publici pe care ei îi plătesc!!! Nu am auzit astfel de cetățeni să-și pună întrebări, să solicite explicații statului, aleșilor privind gestionarea banilor publici! Și nu doar acești oameni nu își pun întrebări. Există, din păcate, o mare masă de cetățeni pe care nu-i mai interesează ce fac autoritățile responsabile cu banii pe care i-au strâns de la contribuabili.

Ca un semn de protest față de politicile păguboase ale statului și față de furtul din bugetul public, unii dintre români, puțini la număr, au făcut apel la greva fiscală. Dar acest apel nu a avut un ecou prea mare în rândurile cetățenilor, dovada înghesuielii de la ghișee. Problema transparenței cheltuirii banilor publici este una foarte importantă, iar atâta timp cât instituțiile de stat, demnitarii, administrațiile locale nu-și justifică cheltuielile și nu dau socoteală pentru banii gestionați, furtul din pușculița bugetului de stat nu doar că nu va fi deranjat, ci va fi încurajat la greu!

------------------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Epoca modernă a tradițiilor românești

Lumea se schimbă și noi odată cu ea!

Mândri că suntem români, ne fălim aiurea, atunci când e cazul, dar și când nu e cazul, cu celebrele tradiții românești. În special de sărbători: Crăciun, Paște, Revelion, de sărbătorile tuturor sfinților ortodocși care s-au înmulțit, în ultimii ani, ca ciupercile după ploaie, de sărbătorile păgâne, de sărbătorile altor religii și culturi neortodoxe! Chiar și atunci când nu avem nici o sărbătoare în calendar, noua tradiție românească impune românilor să găsească orice motiv pentru a petrece-a bea, a mânca, a se da în stambă, fără rost, epatant, deranjat, strident, nesimțit, fără limite.

Totul în numele tradițiilor românești! Adevărate, autentice, originale. Totul pe seama unor tradiții românești străvechi, unele de când nu exista România, creștine, necreștine, păgâne, dar și tradiții mai noi. Cu toatele invocate, motivate, urmate de mândria tradițională românească! Chiar și mândria și prostia românească au început să devină tradiții naționale. Sunt prezente peste tot, în toate straturile societății, părând să impună o nouă cultură a tradițiilor!

O altă cultură a tradițiilor care  nu perpetuează autenticul, ci false tradiții, mereu în schimbare, distorsionând și chiar distrugând adevăratele tradiții, care aveau la bază o anumită semnificație, simbolistică, mesaje importante. În România actuală, noua cultură a tradițiilor este invocată și prezentată peste tot: în politică, în economie, în afaceri, în societate și mai ales în mentalul național!

Doar dacă ne amintim de referendumul pentru familia tradițională românească, ortodoxă, dar care în noua cultură elimina din familie persoanele singure, jumătățile de familie doar cu mamă sau tată, copil sau bunic, bunică!!! În numele tradiției, oameni ticăloși cu pretenții de politicieni autentici obișnuiesc   să facă orice pentru a-și atinge scopurile. În numele tradiției creștine, mulți credincioși se înghesuie ca vitele și pupă toate moaștele prezentate drept făcătoare de minuni! Conform noilor tradiții, unii slujitori ai Domnului uită de oițele pe care trebuie să le păstorească, se fac frate cu dracul din politică și umblă după arginți.

În economia capitalistă, de piață, invocarea tradiției fabricate pentru atingerea target-urilor, duce la profituri imense de pe urma consumatorilor care își dau la greu banii pe niște produse tradiționale false. Acum, la sărbătorile de iarnă, ca și la celelalte sărbători ale românilor, tradiția vinde orice: de la produse culinare, băuturi, alimente, produse nealimentare, servicii tradiționale, artă, obiceiuri, etc.

Practic, suntem sufocați de atâtea tradiții care ni se bagă pe gât, ni se vând ca originale! Totul pentru un profit rapid și în continuă creștere, de neoprit. Suntem parte a unei culturi noi a tradițiilor ce au venit ca un tsunami peste noi și din care nu mai știm să ieșim, iar în această perioadă de timp, care ar trebui să fie a păcii, liniștii sufletești, a bucuriei, a iubirii creștine, a omeniei-suntem prinși cu totul de noul trend al tradițiilor naționale.

Până și extraordinarele colinde românești au intrat iremediabil în noua epocă a tradițiilor, rămânând, din păcate, doar câteva insule izolate, în tot mai puținele zone rurale, unde se mai păstrează cât de cât cultura originală! În epoca modernă s-au schimbat atât colindele, colindătorii, cât și mesajele, simbolistica, semnificația sărbătorilor. În marile orașe românești, în București în special, tradiția colindelor de Crăciun, cu ocazia sărbătorilor de iarnă a devenit mai mult un  fel de cerșetorie pe față, directă, nesimțită.

Individual sau în găști, că cete nu le mai putem spune, colindătorii moderni, mai mult beți decât trezi, îmbrăcați tradițional sumar, mizerabil, unii cu niște blănuri păduchioase de urși, dotați cu oarece instrumente vechi de făcut zgomot-tobe, fluiere, bântuie străzile Capitalei europene, urlând și făcând zgomot din toți rărunchii, așteptând să fie plătiți de locuitorii blocurilor colindate. Unii colindători mai adaptați la tehnologia modernă, s-au dotat cu stații, casetofoane, aparate din care răzbat colindele strident, în timp ce ei mimează cântatul și colindatul. Șmecheria are efect, sună bine, cântă frumos, se scot mai mulți bani.

Sunt tot felul de colindători, de la bătrâni la tineri, de la pirande cu plozii în brațe, la boschetarii moderni care asaltează aleile, scările blocurilor. Chiar și așa zișii studenți la teologie, cu care te trezești în fața apartamentului, urlând ”Deschide ușa, creștine!” Anul trecut am făcut prostia să ies în fața unor colindători de la Teologie să le dau conform tradiției covrigi, nuci și mere, fără să mă gândesc că în noua cultură a tradițiilor banul, ochiul dracului, este singura răsplată binevenită pentru colinde. Mai aveau puțin și dădeau cu ele după mine!

 A,a,a...era să uit! În timpul anului, mai colindă și mascații de la jandari, pe la ușile creștinilor!

Ca să nu mă lungesc prea tare, că amu se schimbă anul, am mai constatat că la noi, în buna și noua tradiție românească, se împământenește un obicei creștin de mare caracter, cu efecte de o extraordinară importanță pentru țara noastră, pentru viitor. Pe lângă infractorii de drept comun, apolitici-violatori, criminali, hoți, tâlhari-eliberați anticipat de mai bine de 1 an din pușcării, care s-au reapucat de meserie, noua tradiție a început marea eliberare din penitenciare a marilor corupți- politicieni, afaceriștii, demnitari care au condus și au furat România și pe români, în ultimul timp!

Și cum un gest creștinesc, de eliberare legislativ, trebuie însoțit de altul, noua cultură a tradițiilor naționale îi scapă pe condamnați, dar îi lasă și cu banii furați și averile acumulate ilegal. Să se bucure și ei de viață, că sunt și ei români creștini! Mai mult, la orizont, se pregătește o nouă tradiție care prevede că dacă tot scapă hoții și rămân și cu prada, aceștia trebuie să mai prăduiască ceva de la țară și popor, prin recuperarea ”prejudiciilor” suferite prin condamnările ”nedrepte” de care au avut parte! Și vinovații de aceste ”prejudicii” să fie condamnați și pedepsiți pentru curajul de a încerca să se pună în calea hoției naționale!

Se schimbă lumea și noi odată cu ea!

Mânați, măi! Hăi, hăi!

La anul și la mulți ani!

----------------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

”-Unde ajungem, mă, cu țara asta?”

 În România sunt sărbătorile de iarnă. Avem libertate...avem de toate

Sărbătorile din iarna aceasta au început cum nu se poate mai bine pentru nostalgicii ”epocii de aur”, cu lipsuri și greutăți care ne amintesc cum nu se poate mai bine de ”binefacerile” și traiul în comunism. Spre deosebire de anii trecuți când neaua și temperaturile de îngheț se lăsau așteptate și veneau de multe ori după Boboteaza anului următor, acum sezonul rece s-a grăbit parcă să recupereze timpul pierdut. Zăpada, gerul, frigul, lapovița, ploaia au început încă de la sfârșit de noiembrie, la fel și calvarul majorității populației din această țară frumoasă, dar tot mai ostilă oamenilor de rând. Banii pentru deszăpezire curg în buzunarele băieților deștepți!

Zone întregi, orașe mai mari sau mai mici, localități rurale, zeci, sute de români trăiesc sau retrăiesc pentru cei care au prins vremurile în Republica Socialistă România, viața la limita supraviețuirii, cu greutățile, lipsurile, problemele aferente: lipsa căldurii, lipsa electricității, lipsa apei, izolarea față de restul lumii, lipsa alimentelor, a medicamentelor...Ca pe vremuri! În anul de grație 2018, nici nu a intrat în pâine 2019, dar nu se arată nimic roz la orizont, dimpotrivă, un negru ca de doliu, în România democratică trăim mai rău decât acum 30-50 de ani!

Pe liniile CFR, tot mai puține și mai periculoase, trenurile se blochează zilnic, înghețând și îmbolnăvind călătorii care dau bani mulți pentru aventurile hibernale pe coclaurile ferate ale patriei. Oceanele de mașini mari și mici se blochează, se rup, se distrug cu tot cu șoferi și pasageri pe șoselele pe care s-a dat starul la înmulțit cât mai multe și mai adânci gropi. În acest timp, autoritățile la guvernare taie ”pamblici” de autostrăzi fără autostrăzi, dau explicații ”savante” cum se fac drumurile, de ce cresc gropile și cum se astupă!

În maternități bebelușii se îmbolnăvesc din cauza sistemului de sănătate, în școli copiii îngheață din cauza grijii administrative față de viitorul țării, în pușcării infractorii își fac bagajele pentru eliberare, în instanțe justițiarii sunt în vacanță. Cel mai bine este în politică, unde se trăiește din belșug cu circ și pâine, cu excepția politicienilor care vor fi pe alt drum de anul viitor. Aceștia sunt mai disperați, mai triști, nu știu unde vor fi la anul pe vremea aceasta, dar sigur nu vor mai fi în fruntea bucatelor.

În Capitala europeană, București, tot mai mulți locuitori, cetățeni europeni cu drepturi, libertăți și obligații, trăiesc un deja vu al ”epocii de aur”: ioc lumină, căldură, belșug de lipsuri, grija zilei de mâine! RADET-ul să trăiască, coana primar general să ne mai aducă niște moaște, poate face vreo minune ceva, să-i încălzească pe oameni în apartamente, să aibă energie electrică, să nu mai dea în gropi și să descongestioneze traficul.

A,a,a...să nu uit! Se mai și lucrează, în ploaie, în ninsoare, în vânt, în frig: se sapă, se demolează, se taie copaci, se plachează blocuri, se pune asfalt, se fac gropi adânci, șanțuri, se construiește-doreii sunt la muncă pe orice vreme. Până la primăvară, când trebuie să refacă ce construiesc acum! Partidul să trăiască, poporul să plătească! La anul și la mulți ani! După ciumă, potopul!

În România sunt sărbători, sărbătorile de iarnă. Cele mai frumoase dintr-un an întreg. Spre deosebire totuși, de acum 30/40 de ani, suntem liberi. Au murit oameni pentru libertate, pentru o viață mai bună!  Vremurile sunt altele, viața...scapă cine poate! Avem super, hipermarketuri cu galantare pline, cu alimente gârlă și tot felul de produse și bunătăți din belșug. Din import, occidentale.

Carne de tot felul, mai ales cea de porc este din belșug. Pe lângă porcii românești, care au rămas mai mult dintre cei cu două picioare decât cu patru picioare, din cauza pestei porcine sau dracu știe de ce, avem carne din toate țările, occidentale și neoccidentale. Avem și cozi la carnea de porc, acum, de Crăciun! Și prețuri care cresc continuu... Vorba Moșului meu”-Unde ajungem, mă, cu țara asta? Cât mai cresc prețurile, la nesfârșit? Ei nu văd că mor oamenii de foame!?”, care Moș, țăran amărât, a votat tot timpul pe roșu și nu-l mai poate scăpa nici Dumnezeu de această simpatie.

De Ignat, majoritatea țăranilor români taie porcul de pe listă din cauza faptului că unii l-au tăiat în august, la peste 30 de grade temperatură, iar la alții godacii le-au fost luați și confiscați de halatele albe. Anul acesta, mulți țărani mănâncă ciuciu de Crăciun, urmărind la tembelizoare, dacă au curent electric, cum  se dau în spectacol, se lăfăie și poruncesc domnii/tovarășii pe care i-au votat cu mândrie de români verzi.

Nici pentru românii plecați peste hotare de prea mult ”bine”, din România, nu o să mai zboare, decât foarte puțin, porcii, că nu mai au de unde. Dacă nici țăranii nu mai au porci, nu mai au cum să le trimită, par avion, nici copiilor porcării în străinătate. De, după intrarea țării noastre în UE, odată cu valul ”căpșunarilor”, românii, inventivi, învățaseră să zboare porcul, să aibă și ei ceva tradițional pe masă, în țările pe unde munceau. Acum, de Crăciun, ”căpșunarii” își doresc cel mai mult să zboare guvernarea roșie și să nu se mai întoarcă!

Anul acesta, dacă nu mai zboară porcul românesc în străinătate, au început tot mai mulți români să zboare din țară. Alți români aflați în alte țări, au renunțat la vacanța tradițională, de sărbători, acasă și cei care pot, au început să-și cheme părinții, rudele, familia, copiii la ei, că este mai bine acolo. Astfel, o să zboare tot mai mulți români din țară, o să rămână afară din România, în țări mai prietenoase pentru ei decât propria lor patrie, care-i alungă, pe zi ce trece, cu tot mai multă ură. Pentru milioane de români, acasă a început să fie afară, în străinătate! Iar noile măsuri legislative, politica dezastruoasă, taxele, prețurile tot mai mari, viața insuportabilă, umilința și aerul irespirabil sunt tot atâția factori și mulți alții pe deasupra, care-i determină să plece furioși.

Hai, România! Ironia sorții, închei acest articol în timp ce aud vocea tovarășului împușcat la Târgoviște, pe 25 decembrie 1989, de Crăciun, care răzbate din tembelizor, amintind de ”elementele huliganice”, care au răsturnat regimul comunist! Că tot se fac 29 de ani de la Revoluție, evenimentele din 1989: ”Jos dictatorul! Jos comunismul! Libertate te iubim, ori învingem ori murim!”

Acum, avem libertate: unii au libertatea să plece din țară din cauză de prea mult ”bine” din România, iar alții, românii aleși, speciali, mult mai puțini la număr decât primii, au libertatea și puterea să se îmbuibe, să se îmbogățească, să fure și să facă legile! După ciumă, potopul!

---------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.