Ce schimbări majore pot face românii în 2020

An nou vital pentru România

Marile speranțe ale românilor în 2020, sunt legate în special de alegerile parlamentare, programate în toamna acestui an, iar rezultatele din anul care se încheie le-au dat iluzia pe care o pot transforma în realitate că pot schimba culoarea politică a Legislativului, implicit pot influența guvernările ce va să vină. Cred că marile speranțe ale majorității românilor, fie că trăiesc în țară sau străinătate, au o bază reală, sunt mai mult decât îndreptățite și pot face ca România să redevină un loc unde pot să trăiască fără frică și să ofere un viitor bun copiilor, care să nu mai fie nevoiți să-și ia lumea în cap pentru a putea trăi decent și demn.

Dar până la îndeplinirea speranțelor de viitor, românii au așteptări și de la actualul guvern provizoriu, care să facă ceva pozitiv până la importantele alegeri parlamentare.

După câțiva ani de politică iresponsabilă, de guvernare dezastruoasă a forțelor de stânga, aliate cu falșii liberali și cu nemuritoarea UDMR, în care țara a fost dusă pe buza prăpastiei democrației, noul an, 2020, pare să fie Anul marilor speranțe pentru mulți dintre românii care își doresc să trăiască aici acasă, o viață demnă și normală. Au fost ani în care s-au schimbat în rău nu doar vremurile, ci și oamenii, în special cetățenii care-și spun politicieni și au făcut totul, fără scrupule și fără să țină cont de nimeni și nimic pentru a ajunge la putere. Iar această putere politică roșie, așa zis de stânga, care a promovat cu obstinație nu doar încălcarea legilor, ci și facerea legilor în favoarea infractorilor, a făcut rău, a nemulțumit cetățenii onești, cinstiți și a reușit să scoată milioane de oameni în stradă, la proteste masive față de incompetență, iresponsabilitate, hoție, corupție.

La protestele milioanelor de români, puterea politică roșie și guvernările sale nu au știut să răspundă în mod normal, firesc, inteligent, îndreptându-și derapajele și greșelile proprii, ci au reacționat violent, atât cu jandarmii, cât și cu măsuri și legi menite să controleze și minimalizeze pe cât posibil statul de drept și să reducă democrația la stadiul de a le asigura menținerea cu orice preț la putere. În același timp cu impunerea unei politici inadecvate asemănate cu dictatura, cei care au condus România în ultimii ani, au dat și dovada unei crase incompetențe în domeniul economic, prin măsuri care au creat nemulțumire, reticență și pași înapoi în loc să impulsioneze investițiile și dezvoltarea în domeniu. De asemenea, tot în dorința de a-și asigura continuitatea la putere, guvernările pesediste au lucrat iresponsabil în plan social, promovând o serie de măsuri controversate, imorale, discriminatorii, fără să țină cont de realitate și sustenabilitatea financiară a bugetului, cum ar fi pensiile speciale acordate unor categorii profesionale.

Lipsa reformelor reale și eficiente în domeniile vitale ale societății-educație, sănătate-deprofesionalizarea și subordonarea politică a forțelor de ordine publică, corupția fără sfârșit, birocrația nemuritoare dar înfloritoare au fost și sunt tot atâtea motive de nemulțumire și nervozitate pentru români. Dar mai ales lipsa de perspectivă care i-a determinat pe milioane de oameni să ia drumul străinătății, într-o hemoragie nemaivăzută de emigranți în țările vestice.

La fel a fost de nemaivăzută până anul acesta, ieșirea la vot împotriva puterii politice a milioanelor de români din Diaspora, dornici să se întoarcă acasă și să trăiască într-o țară normală, democratică, unde drepturile să le fie respectate. Iar rezultatele ultimelor două rânduri de alegeri, europarlamentarele din luna mai și prezidențialele din noiembrie, 2019, au adus și marile speranțe de schimbare ale României.

Să dea Dumnezeu ca anul marilor speranțe, 2020, să însemne începutul unei schimbări reale și de substanță pentru România, iar majoritatea românilor au puterea să facă posibil această schimbare la toamnă!

La Anul și La mulți ani!

--------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Ce își doresc neo colindătorii

Motto: ”Ța, ța, ța, căpriță, ța!

Te-am adus din Africa.

Te-am adus cu avionul,

Ca să faci Revelionul!

 

Nu mai vrea nimeni covrigi, nuci și mere! Cea mai nouă schimbare în politica românească

Ce vor aduce capra politică, ursul fals și jigărit, brezaiele în politica românească și implicit, în viața noastră, Dumnezeu știe! Deocamdată, politica și politicienii noștri neaoși, seamănă tot mai mult cu neocolindătorii care plimbă casetofonul cu false colinde printre oameni și blocuri, prin piețe și alte locuri publice, uneori nici ei nu mai știu direcția, cerșind în schimb ceva ce își doresc cu ardoare de la oameni. Ța, ța, ța, căpriță, ța!

O fi bine, o fi rău? Noi cu cine votăm? Bă, ești prost, bă ești nebun? Noi ce bem, noi ce mâncăm? În România se spune, că politica este mai grea decât carnea de porc! Trăiască porcul ”românesc” adus din Ungaria, Germania, Spania...

În luna decembrie, luna marilor Sărbători de iarnă, a tradițiilor modificate, mutilate, modernizate, uitate, a falselor smerenii, politica românească plimbă blana ursului și pare că a luat-o un pic din loc cu capra vecinilor! Păi, da, că s-a schimbat și zicala caprei, nu trebuie să mai moară capra vecinului, acum trebuie să moară vecinul să-i luăm capra! În luna cadourilor, ceea ce se întâmplă în politica noastră originală pare că seamănă tot mai mult cu degradarea și distrugerea tradițiilor naționale, pe care cu emfază, le evocă și invocă, cu orice prilej, marii patrihoți ai țării.

Zeci de ani, de Sărbători toată țara era cuprinsă de asaltul și hărmălaia colindătorilor. Erau cotropite inclusiv marile orașe, în frunte cu Capitala țării, care era luată cu asalt chiar din Gara de Nord, unde descălecau din trenuri cete de colindători cu capre, urși și zeci de instrumente de făcut gălăgie. Îmbrăcați mai mult sau mai puțin tradițional, după inspirație și mai ales după garderobă, colindătorii luau la rând locurile publice, piețele și mai ales aleile dintre blocuri. Cântau, strigau, urlau din tot bojogii, suflau cu toți plămâni în instrumentele de făcut zgomot, băteau toba până o spărgeau, iar caprelor și urșilor nu le stăteau picioarele până când nu amețeau actorii. De sus, de pe la ferestrele și balcoanele blocurilor picau fișicuri cu monede și ce-i mai lăsau inima pe colindați să ofere pentru spectacolul primit.

În ultimii ani, colindătorii, împuținați evident ca număr, au dovedit că s-au adaptat tehnicii moderne într-un stil revoluționar, neo tradițional. Vorbesc de Capitală, nu știu cum este în alte orașe, dar probabil că noua modă a colindatului se ia ca râia. Colindătorii sunt din ce în ce mai netradițional îmbrăcați, necivilizați, nesimțiți, murdari, mai mult beți și nu mai știu colinde. Acum, vocile proprii au fost înlocuite de casetofoane din care se aud urlând un fel de colinde, acompaniate din când în când de niște strigăte neinteligibile ale colindătorilor. Astfel ”colindă” tradițiile prin București, iar ”colindătorii” sunt niște bieți amărâți care seamănă mai mult cu niște cerșetori beți, agresivi!

Ce să vezi? Cea mai nouă schimbare în politica românească! Am observat o oarecare transformare, în această perioadă de sărbători, a politicii românești care mi se pare asemănătoare cu degradarea tradițiilor colindelor și colindătorilor! Acum, să nu spunem că politica noastră era fată mare, înainte, că nu era și nu va fi niciodată! Dar, la fel ca și colindatul modern, produce mult zgomot pentru nimic! Iar zgomotul, recuzita și prestația actorilor sunt din ce în ce de mai proastă calitate!

Uitați-vă doar un pic la colindătorii politici, care colindă nu ca să primească un fișic de mărunțiș, ci ca să primească niște voturi eligibile la alegeri. Marele conducător, președintele Iohannis, care și-a primit darul pentru al doilea mandat și-a făcut bilanțul primului mandat, care în opinia multor români a fost jalnic. Dar domnul președinte al României l-a anunțat ca pe un mare succes public, ținând țara pe calea cea bună și salvând justiția din mâinile PSD. Domnul președinte și-a tras spuza pe turta sa, uitând voit eșecurile proprii și că fără milioanele de români care au protestat în stradă și fără milioanele de români care l-au votat, acum nu mai avea cu ce se lăuda!

Apoi, guvernul Ludovic Orban, de tranziție, format din liberali și împănat cu băieți și fete și de la alte partide, se zbate disperat să îndrepte puțin căruța stricată a scumpei noastre patrii, dar constatăm că ori se codește, este nehotărât sau chiar renunță la obiectivele anunțate nu cu mult timp în urmă, cu surle și trâmbițe, cum ar fi adoptarea votului în două tururi la alegerile locale și tăierea pensiilor speciale! Totul pe fondul alertelor de criză de bani la bugetul de stat. Ba, mai mult, bravul partid al liberalilor, care se bătea cu pumnul în piept că vor tăia avântul traseiștilor politici, începe să devină un fel de colac de salvare al politicienilor pesediști care își schimbă culoarea, dar năravul ba, precum și al altor eșuați de la diverse organizații aflate în declin. Astfel, partidul galben se înroșește tot mai mult, că tot ne aflăm în perioada Sărbătorilor de iarnă în care roșul se poartă.

Dincolo, la PSD, este degringoladă, hemoragia politică este în vogă, momentan, baronii se mai încaieră, se mai pupă, după interese. Nimeni nu știe ce va fi cu marele partid de la anul încolo. Deocamdată, acest partid împreună cu acoliții săi tradiționali pare încă, să mai aibă o fragilă majoritate în Parlament și să mai facă niște jocuri.

Speranța USR, după eșecul liderului Barna la președinție, pare lovită de un tsunami, care o dezbină și dezintegrează rapid, iar dacă lucrurile vor continua așa, marea speranță a schimbării politicii românești s-ar putea să-și încheie cariera anul viitor. Cât privește fosta speranță a lui Ponta, Pro România, se dezintegrează natural, astfel încât la anul poate fi uitată definitiv de susținătorii săi.

PLUS-ul cioloșiștilor pare cât de cât stabil, fără mari convulsii, dar nu se știe ce frământări și dezvoltări interne va avea la anul.

UDMR pare singura formațiune politică stabilă, tradițională, care-și urmărește de ani de zile scopul, îndeplinindu-și pas cu pas obiectivele.

Dacă în multe privințe nu știm ce se va întâmpla anul viitor, de un lucru suntem siguri-nu vom duce lipsă de circ! Dacă avem circ, avem de toate, nu ne mai trebuie nimic! Cât despre pâine...

---------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

La mâna justiției divine

Trei decenii fără pedepsirea vinovaților de crimele de la ”Revoluție”

Asistăm zilele acestea, la tot felul de remember-uri, documentare, mărturisiri, spovedanii despre marea ”Revoluție Română” din decembrie 1989. Cu toate acestea, suntem încă departe de aflarea adevărului adevărat în privința evenimentelor din urmă cu trei decenii și cu atât mai puțin a clarificării, judecării și pedepsirii de către Justiție a vinovaților pentru victimele înregistrate atunci.

Bilanțul tragic al evenimentelor din decembrie 1989 se ridică la 1.116 persoane omorâte.

Din rechizitoriul Dosarului Revoluției, în care sunt inculpate doar trei persoane sub acuzația de ”crime împotriva umanității”, Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, aflăm că ” Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.”

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la așa zisa Revoluție Română, prima revoluție din istorie televizată în direct! An de an de atunci încoace, românii se întreabă tot mai mult: ce a fost, revoluție populară sau lovitură de stat a unor comuniști marginalizați de Ceaușescu, a unor membri ai eșalonului doi de conducere al PCR și a unor așa ziși dizidenți, ajutați de ”agenturile străine”? Totul în contextul schimbărilor în lumina ”ferestroikăi”, în zona țărilor de după cortina de fier și al celor din blocul URSS. Doar că la noi în țară evenimentele au fost cu violențe, cu sânge, cu morți și răniți, spre deosebire de celelalte țări unde nu s-au înregistrat astfel de  atacuri la viața oamenilor!

Tot de trei decenii, poporul român cere cu insistență ca Justiția Română să facă lumină în acest dosar și toți vinovații să fie judecați și condamnați după faptele și vinovățiile fiecăruia dintre ei. Numai că în acest timp, o parte dintre scenariștii, regizorii și actorii ”Revoluției Române” au decedat și nu-i mai poate judeca decât justiția divină. O altă parte a protagoniștilor principali ai evenimentelor din decembrie 1989 sunt încă în viață, în frunte cu Ion Iliescu, personajul care a jucat rolul principal în ”Revoluție”, dar procesul justiției trenează la fel cum a trenat timp de 30 de ani, fără ca să fie găsit nici un vinovat și condamnat până în prezent !

Probabil că vor mai trece încă 30 de ani, vreme în care vor dispare fizic atât actorii principali, cât și martorii, și acest dosar va rămâne în continuare un mister nerezolvat de către Justiția Română, în ciuda cererilor de aflare a adevărului și de înfăptuire a dreptății, venite din partea poporului și a opiniei publice tot mai pesimiste, că se va face vreodată lumină în acest dosar. De altfel, deja începe să i se pună cruce acestui dosar numit generic ”al Revoluției”, în felul tradiției populare românești și anume că ”Mortul/morții sunt de vină !” Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească ! Iar cel care vine să pună punct mascaradei de revoluție cât și de justiție în acest caz este chiar actorul principal al evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu, tatăl ”Revoluției”, inculpat sub acuzația de crime împotriva umanității, supranumit și ”bătrâna șandrama comunistă”, a cărui creație politică, emanată din facerile dureroase ale revoluției, continuă să reziste, să conteze enorm, să facă jocuri și să afecteze extrem de toxic poporul român și România.

Scos zilele trecute, de la naftalină de principala agenție de presă a Rusiei, TASS, după o vreme când s-a dat la fund, ba bolnav, ba neinteresat și neimplicat în viața politică a țării, Ion ”Ilici” Iliescu a fost resuscitat și reîncărcat ca Matrix și a început să facă analize, remarci și să transmită mesaje scumpei noastre patrii. Atât clasei politice, cât și poporului român. Clasei politice i-a sugerat o apropiere de marele imperiu de la Răsărit, Rusia lui Putin, fără de care n-am putea exista și trăi și fără de care n-am avea nici un viitor ! Iar poporului român, oamenilor însetați de dreptate, adevăr și justiție corectă, marele ”Ilici” le-a transmis ”să nu mai caute vinovați !!!” Cu alte cuvinte, ”bătrâna șandrama comunistă”, aflat la apusul înfloritoarei sale cariere politice roșii, folosită acum doar ca transmițător de mesaje ale marelui urs de la Răsărit, ne spune că nu mai are nici un rost să căutăm vinovații de moartea miilor de oameni dispăruți în ”Revoluție”, că de fapt doar morții sunt de vină ! În nici un caz el, păpușarul principal și nici ceilalți protagoniști ai evenimentelor din decembrie 1989, vii sau decedați între timp, acuzați sau nu de crime împotriva umanității !

Oare să fie acestea ultimele mesaje și manipulări ale lui Ion Iliescu  și ale marilor săi prieteni, care l-au mai folosit încă odată pentru a-și urmări interesele în România, iar acesta să scape nepedepsit de Justiția română pentru faptele de care este acuzat ? Oare să fie o ironie a sorții ca celebrul ateu comunist, aflat la apusul vieții pământești, să rămână a fi judecat doar de justiția divină ?

Pare să fie ultima scoatere la rampă a lui ”Ilici”de către marii lui prieteni de la Răsărit, cu un fel de testament cu mesaj politic pentru o frăție viitoare ruso-română. Dar și un prilej de a se dezvinovăți încă odată, de crimele care i se pun în spate și a arunca vina pe morții întâmplați cu ocazia ”Revoluției Române” din decembrie 1989 !

Pe de altă parte, românii care încă mai cer să fie judecați și condamnați vinovații pentru moartea celor uciși în evenimentele din decembrie 1989, sunt tot mai sceptici că Dosarul ”Revoluției” va ajunge vreodată la final!------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Cât îi costă analizele medicale gratuite pe români

”Grija” sistemului pentru plătitorii la bugetul asigurărilor de sănătate

Realitatea ne arată fără drept de tăgadă că starea generală de sănătate a populației României este destul de precară, din moment ce  sălile de așteptare ale cabinetelor medicilor, policlinicile și spitalele sunt luate cu asalt de pacienți. Zilnic, sunt cozi imense ale pacienților în unitățile sanitare, unde oamenii stau cu orele în șir, pentru a le veni rândul să fie consultați de medici. Iar aceste cozi le găsim atât la ușile cabinetelor medicilor de familie, dar mai ales la ușile medicilor specialiști. Aceleași cozi ale pacienților le regăsim la ușile laboratoarelor de analize. Iar în această perioadă din an, în plină vreme rece, când își fac de cap gripele, virușii, viroze și alte boli de sezon, comparativ cu anotimpurile calde, numărul bolnavilor care apelează la unitățile sanitare se dublează.

Asigurații la sistemul național de sănătate au prevăzut un pachet de servicii medicale standard, care cuprinde și niște analize de bază de care pacienții ar trebui să beneficieze. Ei bine, în realitate, aceste analize pot fi făcute de bolnavi doar în limita unui plafon de buget alocat de Casa Asigurărilor de Sănătate fiecărei unități sanitare dintre cele pe care le finanțează. Pacienții care apucă, la început de lună sau atunci când se alocă banii, să facă analize gratuite sunt considerați norocoși. Aceștia sunt cei mai puțini, dar grosul bolnavilor care au nevoie de analize urgent, ghinioniștii, nu mai prind analize gratis că bugetul se termină repede.

Astfel, aceștia au două variante: prima variantă este să-și plătească singuri din buzunarul propriu, analizele pe care trebuie să le facă la recomandarea medicilor! Aceasta este varianta optimistă. A doua variantă, dacă n-au bani să-și plătească singuri analizele medicale, vor trebui să aștepte, să urmărească, să se programeze din timp, pentru când se face următoarea alocare bugetară, evident tot în limita unui plafon stabilit anterior, și dacă au noroc, să-și facă investigații gratuite. De precizat că această formă de funcționare a sistemului de sănătate românesc este practicată la toate instituțiile sanitare de stat! De zeci de ani!

Tragedia este că majoritatea bolnavilor nu au bani să plătească de la ei analizele, pe care de altfel, le-au mai plătit odată prin contribuția la sistemul de sănătate, Astfel că sunt nevoiți să aștepte luna sau lunile următoare, când se bagă bani din nou pentru analize și nici atunci nu sunt siguri că prind investigații gratuite. Nenorocirea este că pentru unii grav bolnavi, bătrâni în special, timpul nu mai are răbdare și nici bolile de care suferă nu-i păsuiesc până-și prind rândul la analize gratuite, implicit la tratamente! Am văzut cu ochii mei, la una dintre cele mai mari și vechi policlinici din București, cum bolnavi în stare gravă se târăsc, stau la cozi, se programează în speranța că vor prinde să-și facă analize gratuite cândva, cât mai aproape în timp. Am auzit cum pacienții erau sfătuiți să revină peste 3-4 săptămâni, la anul, doar în zilele lucrătoare, să se intereseze, să se programeze pentru analize gratuite.

Situația este general valabilă pentru toate categoriile de bolnavi, fie că sunt copii, adulți în activitate sau bătrâni. Doar că pentru unii cum am mai spus, timpul nu  mai are răbdare! În schimb, tot în aceste unități sanitare, unde se termină al naibii de repede plafonul de buget prevăzut investigațiilor medicale, pacienții sunt informați că dacă doresc, pot face analize contracost. Acestea, plătite, pot fi făcute și într-un timp rezonabil, astfel încât bolnavul să poată ajunge în timp util la medicul specialist pentru a putea fi ajutat. Pe de altă parte, aceste analize plătite sunt destul de piperate la preț, iar dacă trebuie să fie repetate, costurile se dublează, triplează după caz și nimeni nu-i despăgubește pe bolnavi! Dar ce nu face omul pentru sănătatea lui, dă și ultimul leuț din buzunar numai să se facă bine.

Astfel, sume destul de importante de bani intră lunar în buzunarele statului, care în loc să garanteze asiguraților din sistemul de sănătate care-și plătesc onest, taxa către sistem, îi mai taxează de ”N” ori prin costurile analizelor plătite. Evident, nimeni nu-i despăgubește pe bolnavi pentru cheltuielile suplimentare pe care sunt obligați să le facă. În mod normal, în limita pachetului standard de sănătate, fiecare asigurat ar trebui despăgubit pentru costurile analizelor plătite, pe care sistemul de sănătate nu le poate asigura gratuit! Da nu se întâmplă așa!

Știați că în România există oameni care au contribuit timp de 10-15 sau 20 de ani la sistemul asigurărilor de sănătate fără ca în tot acest timp să fi avut nevoie de servicii medicale? Greu de crezut, dar au existat și există astfel de  cetățeni care chiar dacă sunt pe lista medicilor de familie, au avut sau au o sănătate proprie  de invidiat, care nu le-a îndreptat pașii ani de zile, către cabinetele medicilor, policlinici și spitale. Și nici către farmacii. Este adevărat că numărul cetățenilor cu o sănătate de fier este din ce în ce mai mic.

În plus, ca să revin la cetățenii care plătesc ani în șir asigurarea de sănătate, dar nu s-au folosit de ea deoarece nu au avut nevoie, atunci când au o problemă medicală și trebuie să facă analize medicale, constată că policlinica, laboratorul, spitalul, după caz, nu au bani, iar oamenii ori nu-și fac analizele ori plătesc din buzunar ca să-și poată face investigațiile medicale necesare. Și atunci, oamenii pe bună dreptate se întreabă și sunt revoltați:” Plătesc de atâția ani asigurările de sănătate, dar nu am avut nevoie să vin la medic, să fac analize. Dar când totuși am nevoie de  analize medicale, nu le mai pot face gratuit, că s-au terminat banii, iar policlinica nu mai are bani!!! Atunci de ce am plătit atâția bani lună de lună, ani în șir, dacă din banii mei nu mi se asigură analizele standard gratuite? De ce trebuie să mai plătesc eu din buzunar pentru aceste analize care trebuiau să fie gratuite? Ce a făcut statul cu banii mei? Pe mine cine mă despăgubește?”

Nimeni! La fel cum nimeni nu-i despăgubește, chiar dacă au dreptul legal, pe bolnavii din spitale, care-și cumpără și plătesc singuri medicamentele și alte materiale sanitare pe care unitatea medicală ar trebui să i le asigure gratuit, așa cum ar fi normal!

Astfel, cu toții asigurați la sistemul național de sănătate, contribuim cu bani, dar nu beneficiem cum ar fi normal, de serviciile pachetului standard prevăzut. Mai mult, dacă ținem totuși la sănătatea noastră, trebuie să-i plătim în plus aceluia-ș stat costurile unor analize pe care ar fi trebuit să ni le asigure fără costuri suplimentare! Este corect, este echitabil așa? Ne confruntăm cu o gestionare defectuoasă a banilor în sistemul asigurărilor de sănătate sau cu un management prost și costisitor? Sau și cu una și cu alta?

-----------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Deteleormanizarea țării s-a terminat

Ce a însemnat ca România să fie condusă de ”geniile” de la Videle și Roșiorii de Vede

La apogeul puterii teleormănene, România simțea că se sufocă. Chiar și Europa se săturase de marii politicieni de Videle, care chiar dacă făceau lucrurile total greșit, tot ei ajunseseră să se rățoiască la UE. Parcă a fost cel mai urât vis al românilor transformat în realitate. Noroc că s-a terminat definitiv. Nici nu știu dacă va fi reținut vreodată într-o istorie recentă a ascensiunii și decăderii puterii politice din România ! Important este să nu se mai întâmple niciodată o astfel de glumă proastă.

După încheierea ciclurilor de alegeri prezidențiale, constatăm că s-a terminat și epoca ”geniilor” politice de Teleorman. Odată cu ieșirea din scena puterii a ultimului mare teleormănean, Vasilica Viorica Dăncilă, s-a terminat cu domnia acestora! România a avut timp de câțiva ani parte de conducători politici răsăriți ca ciupercile după ploaie, în unele dintre cele mai importante instituții ale statului : Parlament, Guvern, Jandarmerie, instituții diverse și importante. Pentru noi ceilalți români neteleormăneni, dar și pentru mulți simpli cetățeni chiar din Teleorman, apariția acestor meteori politici a fost o mare surpriză, constatând pe zi ce trecea că încă unul, încă una de la Videle, Roșiorii de Vede sunt numiți rând pe rând în funcții înalte !

Sigur, inginerul și creatorul laboratorului de ”genii” a fost nimeni altul decât marele Liviu Dragnea, actualmente un pic staționat la garajul închisorii, el însuși ajuns în înalte demnități la care probabil că nici nu visase. Dar, odată ajuns sus el a vrut și mai sus, crezându-se la un moment dat stăpânul absolut al României, atât peste țară cât și peste popor ! Pentru a-și securiza puterea executivă la București, Dragnea și-a adus oamenii lui și i-a plantat în guvern. A vrut ca prin oamenii plasați de el în instituții strategice, chiar dacă pregătirea și calitatea acestora pentru funcțiile respective erau total necorespunzătoare, să poată controla tot ce mișcă.

Pe Carmen Dan, de exemplu, obscură secretară de liceu a pus-o nici mai mult nici mai puțin, șefă peste Ministerul Internelor. Adică șefă a polițiștilor, a jandarmilor și a altor trupe speciale din cadrul acestui minister greu! Nu a avut nici o importanță că pe doamna respectivă nu o recomanda nimic să conducă treburile unui minister ca Internele. Cu atât mai mult a contat faptul că o slugă bună trebuie doar să răspundă la comenzile stăpânului. Iar Carmen Dan s-a dovedit a fi o slugă ascultătoare, a făcut ceea ce i s-a comandat, a executat inclusiv una dintre cele mai mari reprimări cu gaze împotriva populației civile, de unde i s-a tras și porecla de Carmen Gaz. Și de unde este posibil să i se tragă și niște ani de pușcărie, alături de șeful ei.

Dar poate cea mai exponențială reprezentantă a ”geniilor” politici teleormăneni este desigur ultima rămasă pe baricade, Vasilica Dăncilă, care visa să ajungă președinte de țară. Aceasta a fost și cea mai tragicomică persoană care a condus guvernul României de-a lungul timpului, prin gafele și bâlbele scoase pe bandă rulandă, ce au stârnit hohote de râs și au creat bancuri. S-a remarcat prin limba proprie vorbită, ”dăncileza”. Cam acestea ar fi principalele realizări ale prim ministrului Dăncilă !

Dacă eruperea ”geniilor” teleormănene a fost ceva nemaivăzut până la momentul respectiv, răul care l-au făcut, jefuirea și distrugerea unei țări sunt însă răni mult mai grave lăsate în urma lor cărora probabil le vor trebui ani buni să se închidă. Se ajunsese până acolo încât România nu mai putea să respire sub teroarea ayatollahului Dragnea. Nimeni nu putea să i se opună sau nu avea curajul, justiția ajunsese să dea din codă slugarnic în fața lui, în loc să-l condamne pentru faptele comise. Abia câștigarea de către dreapta a alegerilor europarlamentare, din 26 mai, a dat curaj judecătorilor să-l condamne.

Acum, Vasilica tată, după ce ai fost aruncată și din fruntea PSD, apuc-o matale spre Videle și să te vedem la București doar când o să te cheme DNA. Și împreună cu alte ”genii” teleormănene pregătiți-vă să răspundeți pentru faptele voastre și să plătiți pentru ele, inclusiv cu pușcăria !
-----------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Drujbele lui Dumnezeu

Cu cât mai mulți parlamentari au și calitatea de vânători, cu atât fondul cinegetic se distruge iremediabil

Are Adrian Păunescu o poezie în care două versuri zic cam așa:”De nu-i dăm pădurii fiarele înapoi, va veni pădurea într-o noapte peste noi!” În România de astăzi realitatea a ajuns de fapt să fie invers și nu este poezie deloc. E tragedie, cu consecințe dintre cele mai grave! Pădurile se distrug într-un ritm nemaivăzut, iar fiarele rămase fără casă vin peste noi, oamenii!

N-am văzut, n-am auzit pe nimeni să abordeze problema principală din cauza căreia urșii au luat-o razna în România, nu de acum, ci de ani buni, coborând în orașe și comportându-se anormal, agresiv chiar! Nici pe indignați, nici pe autorități, nici pe politicienii responsabili de faptul că nu doresc sau nu pot să rezolve problema urșilor din România. Nu că nu ar cunoaște-o, o cunosc foarte bine, dar din diverse motive nu fac nimic pentru rezolvarea ei. Iar această problemă a urșilor este creată de altele mai mari. Este un lanț al fărădelegilor discutat și răsdiscutat, dar care este scăpat voit sau nu, de sub control.

Ne știe Europa și întreaga lume ca pe niște cai breji și ne cer să rezolvăm marile probleme. Care sunt acestea, simplu: an de an sute de mii de hectare de pădure sunt distruse ilegal sub ochii orbi ai autorităților sau prin complicitatea lor, în disprețul legii și al tuturor legilor naturii. Odată dispărute pădurile, dispar și habitatele naturale ale animalelor sălbatice, care rămase fără casă și masă firesc, pornesc razna, își schimbă comportamentul, devin agresive și ajung disperate de foame în orașele din apropiere și în localitățile limitrofe fostelor păduri. Astfel au apărut problemele urșilor și a altor animale sălbatice.

Nu trece o zi de la Dumnezeu fără să avem vreo știre negativă despre urșii din țara noastră. Că se plimbă prin orașele și localitățile de munte, că scormonesc după mâncare prin tomberoane, că dau iama în gospodăriile și animalele oamenilor, astea au devenit deja banalități, dacă nu chiar atracții turistice periculoase pentru cei care vor să-i vadă, să se fotografieze cu ei ori să-i hrănească. În ultimul timp, însă, aflăm despre tragedii cu urși loviți de mașini pe șosele și lăsați să agonizeze sub privirile celor din preajmă, care doar stau, filmează și fotografiază în loc să facă ceva pentru a veni în ajutorul lor!

Românii sunt campioni mondiali la indignare, pun poze și filmulețe pe net, comentează verzi și uscate, au propuneri, acuză, arată cu degetul, cer demiteri, sancțiuni de la autorități, dar nu fac nimic! La noi au lăsat un urs să agonizeze ore în șir pe șosea fără să intervină nimeni, în timp ce în Australia de exemplu, oamenii și-au pus viețile în pericol să salveze ursuleții koala de incendiile care îi omorau cu sutele. Chestie de mentalitate și atitudine. La noi au așteptat să vină vânătorii, medicii veterinari, prefectul, ministrul, să fie angrenați zeci de oameni și să treacă zeci de ore ca să curme agonia unui urs care murea pe șosea! Culmea, a doua zi alt urs a fost lovit de mașină pe șosea. Același tam tam, aceeași indignare, aceleași comentarii televizate cu aceeași ”specialiști” care se pricep la tot și la toate!

Dar de 30 de ani de când a început și s-a amplificat fenomenul tăierii pădurilor statul, autoritățile, legislativul, cetățenii nu au reușit să facă nimic pentru stoparea fenomenului. Ba, dimpotrivă acesta se amplifică și dau naștere la alte probleme, cum ar fi agresiunile asupra pădurarilor și a personalului silvic. Referitor la aceste agresiuni, l-am auzit recent pe președintele României, Klaus Iohannis, că a discutat de două ori problema în CSAT și a cerut să se ia măsuri! Atât! Că nu s-au luat măsuri și de ce, că în zona Romsilva este un lanț endemic de corupție care generează probleme, că însăși Romsilva este de zeci de ani vaca de muls a politicienilor nimic! Președintele a cerut măsuri și în rest a rămas ca... în gară!

Dacă tăierea pădurilor ar fi măcar diminuată semnificativ, că stopată nu poate fi peste noapte, atunci și problema urșilor și a altor animale sălbatice ar fi rezolvate. De asemenea, alte efecte negative pe care distrugerea pădurilor le generează ar fi preîntâmpinate: alunecări de teren, inundații și alte consecințe asupra mediului și oamenilor.

O altă problemă gravă care se leagă de primele este și gestionarea judicioasă a florei și faunei. Practic, fondul cinegetic național a rămas doar pe hârtie, în timp ce animalele sălbatice au cam dispărut din peisaj. Paradoxal, asociații de vânătoare cu numele, pe hârtie, există cu sutele și sunt entități juridice de sine stătătoare. Înainte, până prin anii 90, acestea erau de stat coordonate sub pălăria AGVPS. Până atunci, fondul cinegetic avea un gestionar abilitat, specializat care se ocupa de vânat, chiar dacă și atunci existau braconieri, dar fenomenul era ținut sub control. Treptat însă fondurile de vânătoare au încăput pe mâinile unor indivizi care nu aveau nici în clin, nici în mânecă cu protejarea vânatului și vânătoarea sportivă.

Peste noapte, foști braconieri, afaceriști, politicieni ori alte categorii de cetățeni cu bani au ajuns proprietari de fonduri cinegetice pe care în loc să le gestioneze cum trebuie le-au distrus și le-au jefuit fără milă. Vânătorile au ajuns și ele un fel de ciolhanuri pantragruelice, prilejuri de ucis fără noimă animalele sălbatice, unde se întâlneau și se întâlnesc și își dau mâna tot felul de persoane. Recent, l-am auzit pe actualul ministru al mediului că 75% dintre parlamentari sunt vânători! Mulți dintre ei sunt și deținători de asociații de vânătoare! Au în panoplii adevărate arsenale de arme, scumpe, de colecții că, de, vânătoare nu-i pentru oricine, este ”sport” de lux. Tocmai cei care fac și desfac legile și care, dacă ar fi vânători adevărați ar ști care sunt problemele din domeniu și ce măsuri să adopte să le rezolve. Teoretic! Dar se întâmplă așa? Evident nu!

Paradoxal, cu cât mai mulți parlamentari au și calitatea de vânători, cu atât fondul cinegetic se distruge iremediabil. Dacă înainte de 1990, România deținea un fond cinegetic valoros și se putea mândri cu trofee de vânătoare mondiale, la urs, la râs, la capră neagră, la mistreț, acum rămâne și fără păduri și fără animale sălbatice! Iar românii vor putea să admire astfel de trofee, cele mai multe obținute de marele cârmaci și prim vânător Ceaușescu, doar la expoziții sau la muzeu.

-----------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.

Marile probleme ale românilor

Mai contează cu cine votăm? La muncă, ”tovarăși”!

În timp ce marii politicieni și ortacii lor fanatici se bat pe ciolanul puterii din România, cetățenii de rând încep să fie din ce în ce mai dezgustați, dezamăgiți, lipsiți de speranță de la cei care vor să ne fie conducători. Și blazați! Unii se gândesc că nu mai are nici un rost să voteze, că nu au motivație, nu au pe cine și nu au de ce să mai pună ștampila pe nici unul dintre cei doi candidați rămași în cursa pentru alegerea președintelui țării, mai ales că îi cunosc și i-au văzut ce pot.

Și în plus, cetățenii de rând au lucruri mult mai importante de făcut acum, când iarna bate la ușă. Ei trebuie să facă orice, să se zbată, să se descurce, să facă rost de bani, de hrană și de toate cele necesare traiului zilnic și supraviețuiri lor și familiilor lor. Firesc, electoratul de rând nu are averi, nu are cinci, zece case, terenuri, mașini, afaceri, chestii socoteli care să le asigure un trai măcar decent, cu atât mai puțin îndestulător, belferesc, ca marii ”boieri„ ai politicii românești. În mentalul oamenilor din popor, săraci, există ideea că pe oricine ar vota, tot prost o să trăiască, iar aleșii vor lucra și fura doar pentru ei și găștile lor! Pleacă ăștia care au furat și s-au îngrășat de nu mai pot și vin alții mai fomiști, mai lacomi, să fure și ei! Noi murim de foame, ce-i interesează pe ăia mari de noi!? Ei vor doar voturi, să ajungă la ciolan! După aia nu le mai pasă de oameni, până la noile alegeri!

Așa că, ce să tot votăm atâta, noi ce mâncăm, cu ce trăim, cum ne trimitem copiii la școală, că și la școală ne cer bani cu duiumul? Nouă nu ne dă nimeni nimic! Doar minciuni! Minciunile nu țin de foame! Ce facem? Simplu, la muncă! Ne întoarcem cu toții la muncă, ”dragi români”, cum îi place lui Vodă să ni se adreseze, când binevoiește să deschidă gura! La muncă, români din țară și din străinătate! Băi, diasporenilor, care ați stat la cozi imense să vă alegeți conducătorii, în ploaie, în frig, care ați străbătut sute de kilometri să puneți ștampila pe alesul vostru, chiar dacă acum cozile nu mai sunt și ați avut/aveți trei zile să votați, la muncă, fraților! Dacă nu munciți până cădeți lați, nu aveți ce trimite copiilor și părinților în țară! Bani de supraviețuire, bani de școală, bani, bani, bani!

Asistăm la o comedie grotească în care poporul se roagă de Vodă care mai vrea încă un cincinal la căruța României, să iasă și el din hainele trufiei și aroganței fără de egal, să spună oamenilor ce a făcut, ce are de gând să facă pentru ei și țară și de ce este el mai bun decât Vasilica, contracandidata, pentru a ocupa fotoliul de la Cotroceni! Înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Vodă era rugat de contracandidați să dezbată între ei, iar cetățenii să aleagă pe cine cred de cuviință. Chestiune firească, dar neacceptată. Acum, pentru turul doi, când Marele ”Mut” și-a crescut nivelul de trufie și aroganță, s-a ajuns la situația nemaiîntâlnită ca oamenii cu drept de vot să-l roage pe candidat să le vorbească. Mai mult, o parte dintre cetățeni au ajuns să se și justifice de ce îl votează pentru încă cinci ani de dregătorie!!!

Parcă s-a întors lumea cu fundul în sus, în loc să se milogească Vodă de electorat, să facă totul pentru a-l convinge, se roagă electoratul de Măria sa să-i acorde atenție, asigurându-l în același timp de voturile sale! În România, se pare că democrația originală creată de Ilici cel roșu, este continuată chiar de cel care se laudă, se bate cu cărămida în piept că a distrus comunismul și PSD-ul, în doar cinci ani, că a făcut ce n-au reușit alții în 30 de ani!!! Ceea ce este complet fals! Ca să-și justifice prezența de până acum în fruntea țării, Vodă cel mut a deschis gura și a grăit o minciună, doar ca să-l mai voteze oamenii o tură! Dar iată că aceluiași mare șef care vrea să intre în istorie cu ”performanțele” sale prezidențiale, îi e frică de o Vasilică pesedistă, pe care a ajutat-o de mică să devină ceea ce este acum! Și ei îi place să spună mieros ”Dragi români!”

Taxe, impozite, alea, alea! Ați auzit că punguța statului pe care noi din țară și voi de afară o umplem mereu, s-a găurit de tot? E goală! Hai, osul la treabă, lăsați-i pe politicieni cu minciunile lor, să se bată între ei pentru ciolan. Cum, îi mai votăm sau nu? Habar nu am! Face fiecare ce vrea, după cum îl taie capul. Și pe cine să votăm, avem pe cine? Pe Mut sau pe Vasilica? Păi, în loc să se roage ei de noi, am ajuns noi să-i rugăm să ne vorbească?!!! Unde în UE și în lumea occidentală, democratică, s-a mai văzut ca alegătorii să meargă cu roaga la Vodă și să-și mai și justifice umil voturile pentru el? Îi lăsăm pe politicieni în plata Domnului sau îi pedepsim noi pe pământ, dar cum? Nu-i mai votăm, îi luăm la pietre, îi alungăm sau îi punem tot pe ei conducătorii noștri, că alții nu avem?

Mai contează că-și bat joc de oameni, că disprețuiesc poporul și ne mint continuu? Sau că fură?

La muncă, oameni buni, că nu ne dă nimeni de mâncare! Cum, plecați tot mai mulți din țară! Faceți, fraților, fiecare ce puteți mai bine pentru voi și familiile voastre! Lăsați-l pe Vodă și marii ”boieri” să se bălăcărească între ei cât vor și gândiți-vă de 1000 de ori înainte să-i votați sau să nu-i votați, că nici ei nu se gândesc la noi/voi decât să-i urcăm la putere și atât. Nu le pasă de popor nici atunci când îi cere voturile! La muncă, tovarăși, bugetul țării e secătuit! Să-l umplem și pentru boierii care va să vină în dregătoriile statului! Tovarăși, nu știu cum este pe la voi prin țară și prin străinătățuri, dar, deja, aici în București, începem să retrăim vremurile ”epocii de aur”: căldură ioc, apă caldă ioc și nici maidanezii nu mai fug cu covrigi în coadă, că nu mai sunt maidanezi! Avem în schimb, politicieni gârlă, promisiuni, minciuni, abureli, prostie, lapte și miere pe străzi, conducători breji și câte și mai câte din belșug! Fără număr!

De ce să mai votăm, că tot acolo ajungem?!!!

-----------------------------------------------------------------------------------------

Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:

RO89INGB0000999904446953(RON) deschis laING Bank-Sucursala București

RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.

Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!

Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.

Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.

Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.

Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.

Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.